Corinthios I 15
1 Notum autem vobis facio, fratres, Evangelium, quod praedicavi vobis, quod et accepistis, in quo et statis,
Și acum, fraților, vă vestesc, fraților, vestea cea bună pe care v-am propovăduit-o, pe care și voi ați primit-o, în care și voi stați în picioare,
2 per quod et salvamini: qua ratione praedicaverim vobis, si tenetis, nisi frustra credidistis.
prin care și voi sunteți mântuiți, dacă țineți cu tărie cuvântul pe care vi l-am propovăduit, dacă n-ați crezut în zadar.
3 Tradidi enim vobis in primis quod et accepi: quoniam Christus mortuus est pro peccatis nostris secundum Scripturas:
Căci v-am dat mai întâi ceea ce am primit și eu: că Hristos a murit pentru păcatele noastre, după Scripturi,
4 et quia sepultus est, et quia resurrexit tertia die secundum Scripturas:
că a fost îngropat, că a înviat a treia zi, după Scripturi,
5 et quia visus est Cephae, et post hoc undecim:
și că S-a arătat lui Cefa, apoi celor doisprezece.
6 Deinde visus est plus quam quingentis fratribus simul: ex quibus multi manent usque adhuc, quidam autem dormierunt:
Apoi s-a arătat deodată la peste cinci sute de frați, dintre care cei mai mulți au rămas până acum, dar și unii au adormit.
7 Deinde visus est Iacobo, deinde Apostolis omnibus:
Apoi s-a arătat lui Iacov, apoi tuturor apostolilor,
8 Novissime autem omnium tamquam abortivo, visus est et mihi.
și, în cele din urmă, ca unui copil născut la timpul nepotrivit, mi s-a arătat și mie.
9 Ego enim sum minimus Apostolorum, qui non sum dignus vocari Apostolus, quoniam persecutus sum Ecclesiam Dei.
Căci eu sunt cel mai mic dintre apostoli, care nu sunt vrednic să mă numesc apostol, pentru că am prigonit Adunarea lui Dumnezeu.
10 Gratia autem Dei sum id, quod sum, et gratia eius in me vacua non fuit, sed abundantius illis omnibus laboravi: non ego autem, sed gratia Dei mecum:
Dar, prin harul lui Dumnezeu, sunt ceea ce sunt. Harul care mi-a fost dat nu a fost zadarnic, ci am lucrat mai mult decât toți aceștia; dar nu eu, ci harul lui Dumnezeu care era cu mine.
11 Sive enim ego, sive illi: sic praedicavimus, et sic credidistis.
Așadar, fie că sunt eu, fie că sunt ei, așa propovăduim noi și așa ați crezut și voi.
12 Si autem Christus praedicatur quod resurrexit a mortuis, quomodo quidam dicunt in vobis, quoniam resurrectio mortuorum non est?
Și dacă se propovăduiește că Hristos a înviat din morți, cum zic unii dintre voi că nu este înviere a morților?
13 Si autem resurrectio mortuorum non est: neque Christus resurrexit.
Dar dacă nu există înviere a morților, nici Hristos nu a înviat.
14 Si autem Christus non resurrexit, inanis est praedicatio nostra, inanis est et fides vestra:
Dacă Hristos nu a înviat, atunci propovăduirea noastră este zadarnică și credința voastră este și ea zadarnică.
15 invenimur autem et falsi testes Dei: quoniam testimonium diximus adversus Deum quod suscitaverit Christum, quem non suscitavit, si mortui non resurgunt.
Da, și noi am fost găsiți martori falși ai lui Dumnezeu, pentru că am mărturisit despre Dumnezeu că L-a înviat pe Hristos, pe care nu L-a înviat, dacă este adevărat că morții nu învie.
16 Nam si mortui non resurgunt, neque Christus resurrexit.
Căci dacă morții nu au înviat, nici Hristos nu a înviat.
17 Quod si Christus non resurrexit, vana est fides vestra, adhuc enim estis in peccatis vestris.
Dacă Hristos nu a înviat, credința voastră este zadarnică; sunteți încă în păcatele voastre.
18 Ergo et qui dormierunt in Christo, perierunt.
Atunci și cei care au adormit în Hristos au pierit.
19 Si in hac vita tantum in Christo sperantes sumus, miserabiliores sumus omnibus hominibus.
Dacă am nădăjduit în Hristos numai în această viață, suntem dintre toți oamenii cei mai jalnici.
20 Nunc autem Christus resurrexit a mortuis primitiae dormientium,
Dar acum Hristos a înviat din morți. El a devenit cel dintâi rod al celor adormiți.
21 quoniam quidem per hominem mors, et per hominem resurrectio mortuorum.
Căci, de vreme ce moartea a venit prin om, tot prin om a venit și învierea morților.
22 Et sicut in Adam omnes moriuntur, ita et in Christo omnes vivificabuntur.
Căci, după cum în Adam toți mor în Adam, tot așa și în Hristos toți vor fi înviați.
23 Unusquisque autem in suo ordine, primitiae Christus: deinde ii, qui sunt Christi, qui in adventu eius crediderunt.
Dar fiecare în ordinea sa: Hristos cel dintâi rod, apoi cei ce sunt ai lui Hristos la venirea Lui.
24 Deinde finis: cum tradiderit regnum Deo et Patri, cum evacuaverit omnem principatum, et potestatem, et virtutem.
Apoi vine sfârșitul, când va preda Împărăția lui Dumnezeu Tatăl, când va desființa orice stăpânire și orice autoritate și putere.
25 Oportet autem illum regnare donec ponat omnes inimicos sub pedibus eius.
Căci trebuie să domnească până când va pune pe toți vrăjmașii Săi sub picioarele Sale.
26 Novissime autem inimica destruetur mors: Omnia enim subiecit pedibus eius. Cum autem haec dicat:
Ultimul dușman care va fi desființat este moartea.
27 Omnia subiecta sunt ei, sine dubio praeter eum, qui subiecit ei omnia.
Căci “El a supus toate lucrurile sub picioarele Sale”. Dar când spune: “Toate lucrurile sunt supuse”, este evident că este exceptat cel care i-a supus toate lucrurile.
28 Cum autem subiecta fuerint illi omnia: tunc et ipse Filius subiectus erit ei, qui subiecit sibi omnia, ut sit Deus omnia in omnibus.
După ce toate lucrurile i-au fost supuse, atunci și Fiul însuși va fi supus celui care i-a supus toate lucrurile, pentru ca Dumnezeu să fie totul în toți.
29 Alioquin quid facient qui baptizantur pro mortuis, si omnino mortui non resurgunt? ut quid et baptizantur pro illis?
Altfel, ce vor face cei ce sunt botezați pentru cei morți? Dacă morții nu înviază deloc, atunci de ce sunt botezați pentru cei morți?
30 ut quid et nos periclitamur omni hora?
De ce stăm și noi în primejdie în fiecare oră?
31 Quotidie morior propter vestram gloriam, fratres, quam habeo in Christo Iesu Domino nostro.
Afirm că, prin lăudăroșia pe care o am în voi, pe care o am în Hristos Isus, Domnul nostru, mor în fiecare zi.
32 Si (secundum hominem) ad bestias pugnavi Ephesi, quid mihi prodest, si mortui non resurgunt? manducemus, et bibamus, cras enim moriemur.
Dacă m-am luptat cu animalele la Efes pentru scopuri omenești, ce-mi folosește mie? Dacă morții nu învie, atunci “să mâncăm și să bem, căci mâine murim”.
33 Nolite seduci: Corrumpunt mores bonos colloquia mala.
Nu vă lăsați înșelați! “Tovărășiile rele corup bunele moravuri”.
34 Evigilate iusti, et nolite peccare: ignorantiam enim Dei quidam habent, ad reverentiam vobis loquor.
Treziți-vă cu dreptate și nu păcătuiți, căci unii nu au cunoștință de Dumnezeu. Vă spun acest lucru spre rușinea voastră.
35 Sed dicet aliquis: Quomodo resurgunt mortui? qualive corpore venient?
Dar cineva va zice: “Cum înviază morții?” și: “Cu ce fel de trup vin ei?”
36 Insipiens, tu quod seminas non vivificatur, nisi prius moriatur.
Nebunule, ceea ce tu însuți semeni nu se face viu decât dacă moare.
37 Et quod seminas, non corpus, quod futurum est, seminas, sed nudum granum, ut puta tritici, aut alicuius ceterorum.
Ceea ce semeni tu însuți, nu semeni trupul care va fi, ci un bob gol, poate de grâu sau de alt fel.
38 Deus autem dat illi corpus sicut vult: ut unicuique seminum proprium corpus.
Dar Dumnezeu îi dă un trup, așa cum i-a plăcut lui, și fiecărei semințe un trup propriu.
39 Non omnis caro, eadem caro: sed alia quidem hominum, alia vero pecorum, alia volucrum, alia autem piscium.
Nu toate trupurile nu sunt același trup, ci există un trup al oamenilor, un alt trup al animalelor, altul al peștilor și altul al păsărilor.
40 Et corpora caelestia, et corpora terrestria: sed alia quidem caelestium gloria, alia autem terrestrium:
Există, de asemenea, corpuri cerești și corpuri terestre; dar slava celor cerești diferă de cea a celor terestre.
41 Alia claritas solis, alia claritas lunae, et alia claritas stellarum. Stella enim a stella differt in claritate:
Există o glorie a soarelui, o altă glorie a lunii și o altă glorie a stelelor; căci o stea diferă de o altă stea în ceea ce privește gloria.
42 sic et resurrectio mortuorum. Seminatur in corruptione, surget in incorruptione.
Tot așa și învierea morților. Trupul este semănat stricăcios, dar înviază nepieritor.
43 Seminatur in ignobilitate, surget in gloria: Seminatur in infirmitate, surget in virtute:
Este semănat în dezonoare; este înviat în glorie. Este semănat în slăbiciune; este înviat în putere.
44 Seminatur corpus animale, surget corpus spiritale. Si est corpus animale, est et spiritale, sicut scriptum est:
Este semănat un trup natural; este înviat un trup spiritual. Există un trup natural și există și un trup spiritual.
45 Factus est primus homo Adam in animam viventem, novissimus Adam in spiritum vivificantem.
Tot așa este scris: “Cel dintâi om, Adam, a devenit un suflet viu.” Ultimul Adam a devenit un duh dătător de viață.
46 Sed non prius quod spiritale est, sed quod animale: deinde quod spiritale.
Totuși, nu ceea ce este spiritual este primul, ci ceea ce este natural, apoi ceea ce este spiritual.
47 Primus homo de terra, terrenus: secundus homo de caelo, caelestis.
Primul om este de pe pământ, făcut din țărână. Al doilea om este Domnul din ceruri.
48 Qualis terrenus, tales et terreni: et qualis caelestis, tales et caelestes.
Cum este cel făcut din țărână, așa sunt și cei care sunt făcuți din țărână; și cum este cel ceresc, așa sunt și cei care sunt cerești.
49 Igitur, sicut portavimus imaginem terreni, portemus et imaginem caelestis.
După cum am purtat chipul celor făcuți din țărână, să purtăm și noi chipul celor cerești.
50 Hoc autem dico, fratres: quia caro et sanguis regnum Dei possidere non possunt: neque corruptio incorruptelam possidebit.
Acum, fraților, vă spun următoarele: carnea și sângele nu pot moșteni Împărăția lui Dumnezeu; nici ceea ce este pieritor nu moștenește ceea ce este nepieritor.
51 Ecce mysterium vobis dico: Omnes quidem resurgemus, sed non omnes immutabimur.
Iată, vă spun o taină. Nu toți vom dormi, ci toți vom fi schimbați,
52 In momento, in ictu oculi, in novissima tuba: canet enim tuba, et mortui resurgent incorrupti: et nos immutabimur.
într-o clipă, într-o clipită, într-o clipeală de ochi, la ultima trâmbiță. Căci trâmbița va suna și morții vor fi înviați incoruptibili, iar noi vom fi schimbați.
53 Oportet enim corruptibile hoc induere incorruptionem: et mortale hoc induere immortalitatem.
Căci acest trup pieritor trebuie să devină nepieritor și acest muritor trebuie să se îmbrace în nemurire.
54 Cum autem mortale hoc induerit immortalitatem, tunc fiet sermo, qui scriptus est: Absorpta est mors in victoria.
Dar când acest trup perisabil va deveni nepieritor și acest muritor se va îmbrăca în nemurire, atunci se va întâmpla ceea ce este scris: “Moartea este înghițită de biruință”.
“Moarte, unde este înțepătura ta? Hades, unde este victoria ta?” (Hadēs g86)
56 Stimulus autem mortis peccatum est: virtus vero peccati lex.
Înțepătura morții este păcatul, și puterea păcatului este legea.
57 Deo autem gratias, qui dedit nobis victoriam per Dominum nostrum Iesum Christum.
Dar mulțumiri fie aduse lui Dumnezeu, care ne dă biruința prin Domnul nostru Isus Hristos.
58 Itaque fratres mei dilecti, stabiles estote, et immobiles: abundantes in opere Domini semper, scientes quod labor vester non est inanis in Domino.
De aceea, iubiții mei frați, fiți statornici, neclintiți, sporind mereu în lucrarea Domnului, pentru că știți că munca voastră nu este în zadar în Domnul.
