< Matiyu 19 >

1 Na ida kubi na yisa mmala tigbulange, a sunna Ugalili, ada nan nya ligan Yahudiya ukafinu kurawa urdu.
După ce a isprăvit Isus aceste cuvinte, a plecat din Galileea și a ajuns în ținutul Iudeii, dincolo de Iordan.
2 Ligozi gbardang dofinghe, a shizino nin ghinu kikane.
L-au urmat mulțimi mari de oameni și El i-a vindecat acolo.
3 Afarisiyawa da kitime, idumunzun ghe, nbellinghe, “Uduka nyinna nworo unit ko uwani me nan nya nimon ille na uwane tawa?”
Fariseii au venit la El și L-au pus la încercare, zicând: “Este îngăduit oare unui bărbat să divorțeze de nevastă-sa pentru orice motiv?”
4 Yisa kauwa a woro, “Na anun wa yene ubellu ninyyerte ba, nworu ame ulle na awa ke nani nin gankilime nin uwani?
El a răspuns: “Nu ați citit că Cel ce i-a făcut de la început i-a făcut bărbat și femeie,
5 Akuru a woro, 'Bara nanere unit ba cinnu ucif me nin nna me a munu nin nwani me, anwabe ba da so finawa firuma?
și a zis: “De aceea va lăsa omul pe tatăl său și pe mama sa și se va uni cu femeia sa, și cei doi vor fi un singur trup?”
6 Nin ndu mbun na awabari ba, finawa firuum bara nani, imon ule na Kutellẹ munu, na umon wa kosu ba.”
Astfel că nu mai sunt doi, ci un singur trup. Așadar, ceea ce Dumnezeu a unit, să nu lase omul să despartă.”
7 Inugh woroghe, “Ani iyari ntta Musa wa bellin nari tiniza awani bite inyerte nworu ilugma bite nmala anin ko ghe?”
Și l-au întrebat: “Atunci de ce ne-a poruncit Moise să-i dăm certificatul de divorț și să divorțăm de ea?”
8 A belle nani, “Bara ngbas niibinai minere Musa wa sun muunu iko awani mine, nin nburne na nanere wandi ba.
Și le-a zis: “Moise, din pricina împietririi inimilor voastre, v-a îngăduit să divorțați de nevestele voastre, dar de la început nu a fost așa.
9 Meng bellin munu, vat ulle na ko uwani me andi na kulapi nzina ba amini ndi yira uumon, asu kulapin nzina, unit ule na adi yira uwani ule na ina ko ghe asu uzina.”
Eu vă spun că oricine divorțează de soția sa, cu excepția imoralității sexuale, și se căsătorește cu alta, comite adulter; iar cel care se căsătorește cu ea când este divorțată comite adulter.”
10 Nono kadura belle Yisa ku, “Andi nanere ubellen ngankilime nin nwani, na ucaun isu ilugma ba.”
Ucenicii Lui I-au zis: “Dacă așa se întâmplă cu bărbatul și cu nevasta lui, nu este bine să te căsătorești.”
11 Yisa woro nani, “Na koghari ba yinnu ninle uduursuze ba, se allenge cas na ina yinin nani iseru unin.
Dar El le-a zis: “Nu toți oamenii pot primi cuvântul acesta, ci numai aceia cărora le este dat.
12 Bara amon duku iwa machu nani sa tinanilime mine. Amon tutun annitari wa gbaru nani. Amon asa inughere ta atimine ku bara kipin tigo Kutellẹ. Ame ulle na adini su seru ulle udursuze, na a seru unin.”
Căci sunt eunuci care s-au născut așa din pântecele mamei lor, sunt eunuci care au fost făcuți eunuci de către oameni și sunt eunuci care s-au făcut eunuci de dragul Împărăției Cerurilor. Cine este în stare să o primească, să o primească”.
13 Iwa da nin nono nibebene kitime anan tarda nani acara me na ti mine ati nlira, nono katwa me kpada nani.
Atunci I-au fost aduși niște copilași, ca să pună mâinile peste ei și să se roage; dar ucenicii îi mustrau.
14 Yisa woro, “Sunan nono nibebene, na iwa wantin nani udak kiti nighe ba, kipin tigo Kutellẹ di kin nimuwsu minere.”
Dar Isus a zis: “Lăsați-i pe copilași și nu le interziceți să vină la Mine, căci Împărăția Cerurilor este a unora ca aceștia.”
15 A tarda nani acara me, a tunna anya kitene.
Și-a pus mâinile peste ei și a plecat de acolo.
16 Umon unit da kitin Yisa a woro, “Unan dursuzu kiti, iyapin imon iciniari mma su nnan se ulai un sali ligangha?” (aiōnios g166)
Și iată că a venit cineva la El și a zis: “Învățătorule, ce să fac ca să am viața veșnică?” (aiōnios g166)
17 Yisa woroghe, “In yaghari nta uminin ntirini ubelen nimon igegeme? Unit urumari cas di gegeme, nan nya nani andi udi nin su use ulai nsali ligang, dorto uuduke.”
El i-a zis: “De ce Mă numești bun? Nimeni nu este bun decât unul singur, adică Dumnezeu. Dar dacă vrei să intri în viață, păzește poruncile”.
18 Unite woroghe, “Uyeme uduka?” Yisa woro, “Yenje nwa mollu unit yenje uwa nozo nin na wani, namon yenje uwa su likiri, yenje uwa su kinu,
El i-a zis: “Care dintre ele?” Isus a spus: “Să nu ucizi. Să nu comiți adulter”. 'Să nu furi'. 'Să nu depui mărturie mincinoasă'.
19 gyantina ucif fe nin nafi ne unin ti usu nnan kupo fe nafo litife.”
'Cinstește pe tatăl tău și pe mama ta'. Și: 'Să iubești pe aproapele tău ca pe tine însuți'”.
20 Kwanyane woroghe, “Ilenge imone vat nna su. Iyaghari kuru iduyi?”
Tânărul i-a zis: “Toate acestea le știu din tinerețea mea. Ce-mi mai lipsește?”
21 Yisa woroghe, “Andi udi nin su use ukulu, can, lewe imon ilenge na udimun, uni nikimon, uma se imon nacara kitene. Kani unin dak, udofi ni.”
Isus i-a zis: “Dacă vrei să fii desăvârșit, du-te, vinde ce ai, dă săracilor și vei avea o comoară în ceruri; apoi vino și urmează-Mi.”
22 Na kwanyane nlanza imon ilenge na Yisa nbelle, anya nin tinana nayi, bara awa di nin nimon nacara gbardang.
Dar tânărul, când a auzit aceasta, a plecat trist, pentru că era unul care avea averi mari.
23 Yisa woro nnono katwa me, “Mbellin minu kidegene, udin konu unan nimon nacara ghana kitene kani.
Isus a zis ucenicilor Săi: “Adevărat vă spun că un om bogat va intra cu greu în Împărăția cerurilor.
24 Nkuru nbellin minu, nworu uman nimon nacara piru kipin tigo Kutellẹ, ukatin nin shew kurakomi piru ligalon nalira.”
Vă spun din nou: este mai ușor să treacă o cămilă prin urechea unui ac decât să intre un bogat în Împărăția lui Dumnezeu.”
25 Na nono katwa me nlanza nani, umamaki kifo nani kang i woro, “Ani ghari wasa ase utucue?”
Ucenicii, auzind aceasta, au rămas foarte mirați, și au zis: “Cine poate fi mântuit?”
26 Yisa yene nani aworo, “Kiti na nanit udin konu, kiti Kutellẹ vat nimon in suari.”
Și, uitându-se la ei, Isus a zis: “La oameni este cu neputință, dar la Dumnezeu toate sunt cu putință.”
27 Biturus ttunna akpana a woroghe, “Yene, tina sun imon vat ti dofin fi. Ani iyaghari arik ba se?”
Atunci Petru a răspuns: “Iată, am lăsat totul și am venit după Tine. Ce vom avea atunci?”
28 Yisa woro nani, “Mbbellin minu kidegene, anughe na ina dofini, nan nmaru upese na gono Kutellẹ ma so kutet tigo me, anung wang ma so na tet likure nin na ba, isu ushara nnonon Israila likure nin naba.
Isus le-a zis: “Adevărat vă spun că voi, cei ce M-ați urmat, în vremea când Fiul Omului va ședea pe scaunul de domnie al slavei Sale, veți ședea și voi pe douăsprezece scaune de domnie, ca să judecați cele douăsprezece seminții ale lui Israel.
29 Vat nlenge na a suna nilari, nuana nilime, nuana nishono, ucif, una, nono sa kumen bara lisanin, ama seru mmari akalt likure a ulai un sa ligang. (aiōnios g166)
Oricine a lăsat case, sau frați, sau surori, sau tată, sau mamă, sau soție, sau copii, sau pământuri, de dragul numelui Meu, va primi de o sută de ori și va moșteni viața veșnică. (aiōnios g166)
30 Nan nya nnani gbardang na idi anan cizunu nene mada so anan kidung, a gbardang na idi anan kidung maso anan bun.
Dar mulți vor fi cei din urmă care sunt primii și cei dintâi care sunt ultimii.

< Matiyu 19 >