Matiyu 21
1 Na Yisa nin nono katwa me nda duru susut nin urshalima ida U Baitfayi, kusari likup Nzaitan, Yisa tunna a to nono katwa me naba,
Când s-au apropiat de Ierusalim și au ajuns la Betfaghe, pe Muntele Măslinilor, Isus a trimis doi ucenici,
2 a belle nani, “Can nan nya kagbiri nbune, ima yenu kajaki terin ku, nin gono kajake ku. bunkun ninin ida nei ni ning.
și le-a zis: “Mergeți în satul care este în fața voastră și îndată veți găsi o măgăriță legată și un mânz cu ea. Dezlegați-i și aduceți-i la mine.
3 Andi umong matirinu ubeleng nining, ima woru, 'Cikilari di nin su nining,' unit une na turun munu nin nining.
Dacă vă va spune cineva ceva, să spuneți: “Domnul are nevoie de ei”, și îndată îi va trimite.”
4 Imone wa so nani inan kulo uliru ulenge na iwa bellin kkiti nnan liru nin nuu Kutelle nworo,
Toate acestea s-au făcut pentru ca să se împlinească ceea ce fusese spus prin proorocul care zice,
5 “Bellen ushonon Sihiyona, yene, Ugo fee din cinu udak kitife, Nin toltunu liti kitene kajaki, Kitene kalpadari, gono kajaki.”
“Spune fiicei Sionului, Iată, Regele vostru vine la voi, umil, și călare pe un măgar, pe un mânz, mânzul unei măgărițe.”
6 Nono katwa me tunna ido idi su nafo ubellu me.
Ucenicii s-au dus și au făcut cum le poruncise Isus;
7 I da nin kayake nin ka gonoe, i tarsa imon nidowo mine kitene, Yisa nin so kitene.
au adus măgărița și mânzul, au pus hainele lor pe ei și Isus a șezut pe ei.
8 Ngbardangg nanite nonkuzo imon mine libauwe, among tutuung kezze tilang nace inonkuzo libauwe.
O mulțime foarte mare și-a întins hainele pe drum. Alții au tăiat ramuri din copaci și le-au întins pe drum.
9 Ligozin nanite na iwa din nbun in Yisa nin na lenge na iwadi dortughe, jartiza kang, i woro. (Hossana) Liru udu kiti Nsaun Dauda! Unan mmariari ame ulenge na adin cinu nanya lissan Cikilari. Hosanna udya!”
Mulțimea care mergea în fața lui și cei care îl urmau strigau întruna: “Osana Fiului lui David! Binecuvântat este cel care vine în numele Domnului! Osana în cele mai înalte!”
10 nKubi kongo na Yesu wa piru Urushalima, vat kipine wayissin dang, “Ghari ulele?”
După ce a intrat în Ierusalim, toată cetatea s-a tulburat și zicea: “Cine este acesta?”
11 Ligozin nanite kawa, “Yesuari ulele, unan liru nin nuu Kutelle, na ana nuzun Galili.”
Și mulțimile ziceau: “Acesta este proorocul Isus, din Nazaret din Galileea.”
12 Na Yesu npira ukaikali Kutelle, akoo ale na idin sessu ilesse nya kaikale atunna awufuzu atebur na nan kpillizu nikkurfung ghe nan niti lisosin na nan lessu na tattabara.
Isus a intrat în Templul lui Dumnezeu și a izgonit pe toți cei ce vindeau și cumpărau în Templu, a răsturnat mesele schimbătorilor de bani și scaunele celor ce vindeau porumbei.
13 Aworo nani, “Ina nyertin, 'Kilari nighe iba yicu kinin kilarin nlira,' inani kpilaa kinin ki so lii na kir.”
El le-a zis: “Este scris: “Casa Mea se va numi casă de rugăciune”, dar voi ați făcut din ea o peșteră de tâlhari!”
14 Aduuwe nanan kentu daa kitime nyan haikali, a shino nin ghinu.
Șchiopii și orbii veneau la El în templu, și El îi vindeca.
15 Na udya na priest nin na nan nyerte inyene imon izikiki na a suu, na ilanza nono din teit nyan haikali idin belu, “Huzana kitin gonon Dauda,” nibinei mine nana.
Dar preoții cei mai de seamă și cărturarii, văzând minunile pe care le făcea și pe copiii care strigau în templu și ziceau: “Osana Fiului lui David!”, s-au indignat
16 I woroghe, “Ulanza ile imon na anile alele din bele?” Yesu woro nani, “Ee! Na anun sa karanta baa, 'Na iyiru liruu din nucu tinuu nnono nibebene nin ninese baa'?”
și i-au zis: “Auzi ce spun aceștia?” Isus le-a zis: “Da, dar nu ați citit niciodată: “Din gura copiilor și a celor ce alăptează, ai desăvârșit lauda?””.
17 Yesu suun nani anuzu kipine adoo Ubetani adi moru ku.
Și lăsându-i, a ieșit din cetate și s-a dus în Betania și a tăbărât acolo.
18 Nin kui ding-ding ghe na akpilla nya kipine, awadin lanzu kukpon.
Dimineața, pe când se întorcea în cetate, îi era foame.
19 Libau we ayene ku ca kupal, adoo kiti kunin, na ase imonku ba sei afa, awore kuce, “Sali gang na iwa se kumat kiti fe ba.” Kitene kuca kupule tunna ku koto. (aiōn g165)
Văzând un smochin lângă drum, s-a apropiat de el și n-a găsit pe el decât frunze. I-a spus: “Să nu mai fie niciun fruct de la tine în veci!” Imediat smochinul s-a uscat. (aiōn g165)
20 Na nono katwa we inyene nani, imone taani zikiki i woro, “Inyizyarin ntaa kuca kupul koni mba tunna ko koto kite?”
Ucenicii, văzând aceasta, s-au mirat și au zis: “Cum de s-a uscat smochinul îndată?”
21 Yesu kawa aworo nani, “Kidegen inbelin minu, i wa dinin kidegen na ikosu nibinei ba, naiba suu ile imon na ina su ku ca kupule kune cas ba, iba bellu likup lole caccana udyun nyan mmen, tutung uba soo nanin.
Isus le-a răspuns: “Adevărat vă spun că, dacă aveți credință și nu vă îndoiți, nu numai că veți face ce s-a făcut cu smochinul, ci chiar dacă ați spune muntelui acesta: “Ridică-te și aruncă-te în mare”, se va face.
22 Asa iyinna vat nile imon na itirina nya nlira iba seru.”
Toate lucrurile, orice veți cere în rugăciune, crezând, le veți primi.”
23 Na Yesu ndaa nyan haikali, udya na priest nin nakune na nite daa kitime, a ayitan ndursuzu aworo, “Na yapi akarari udin su ile imone? tutung ghari nafi lolikare?”
După ce a intrat în Templu, preoții cei mai de seamă și bătrânii norodului au venit la El, pe când învăța El, și I-au zis: “Cu ce putere faci Tu aceste lucruri? Cine ți-a dat această autoritate?”
24 Yesu kawa aworo ani, “Meng wang ba tirin mi nu utirinu urum, anun wa belli meng wang ba bellu minu sa likara nghari ndin suu ile imon.
Isus le-a răspuns: “Și eu vă voi pune o întrebare; dacă îmi veți răspunde, vă voi spune și eu cu ce putere fac aceste lucruri.
25 Ubaptisman Yohanna-uwa nuzun weari, unuzu kitene sa nanit?” Igbondilo na timine, iworo, “Tiwa woro, 'Unuzu kitene,' aba woro ari, 'Inyan ghari wa ti na iyinna nin ghe ba?'
Botezul lui Ioan, de unde a fost? Din cer sau de la oameni?” Ei se gândeau între ei, zicând: “Dacă spunem: “Din cer”, ne va întreba: “De ce nu l-ați crezut?”
26 Tiwa woro unuzu nati, 'Tilanza fiu ligozin,' bara na vat iwa yene Yohanna kufo unan kadura.”
Dar dacă spunem: “De la oameni”, ne temem de mulțime, căci toți îl consideră pe Ioan ca profet”.
27 Ikawa Yesu ku iworo, “Na tiyiru ba.” Ame wang woro ani na meng ba bellu minu sa nya na kara nghari meng din su ile imone ba.
Ei au răspuns lui Isus și au zis: “Nu știm.” El le-a mai spus: “Nu vă voi spune nici cu ce putere fac aceste lucruri.
28 Iyanghari ukpilzu mine? Unit nin nasaun a ba, adoo kiti kin funu aworo, 'Usaun can kuneng kitimone udu su kataa.'
Dar voi ce credeți? Un om avea doi fii; a venit la primul și i-a zis: “Fiule, du-te astăzi să lucrezi în via mea!”.
29 Usaun kawa aworo, 'Nan ba duba,' na akpilza kibinei me anyaa udu kunene.
El a răspuns: “Nu vreau!” Dar, după aceea, s-a răzgândit și s-a dus.
30 Unite doo kitin saun unbee abellin ghe fo unan infune. Ule usaune kawa ghe aworo, 'Mba du, Cikilari,' na adoo ba.
A venit la al doilea și i-a spus același lucru. El a răspuns: “Mă duc, domnule”, dar nu s-a dus.
31 Nya na saun abe uyemeari wa poo ucif me liburi?” I woro, “Unan finu.” Yesu woro nani, “Kidegennari in belin minu, anan sessun gandu nin nakilaki ba yarin minu npiru kilari Kutelle.
Care dintre cei doi a făcut voia tatălui său?” I-au spus: “Cel dintâi”. Isus le-a zis: “Adevărat vă spun că vameșii și prostituatele intră înaintea voastră în Împărăția lui Dumnezeu.
32 Yohanna wa dak kitimine nin libau lilau, na iyinna nin ghe ba, anan sessun gandu nin na kilaki yinna nin ghe, anun tutung, na iyene ileli imone, na iba cino alapi mine idan se kubi iyinna ninghe ba.
Căci Ioan a venit la voi pe calea dreptății și voi nu l-ați crezut, dar vameșii și prostituatele l-au crezut. Când l-ați văzut, nici măcar nu v-ați pocăit după aceea, ca să-l credeți.
33 Lanzan nton tinan tigoldo, umong unit wa duku, unite nin kuneng gbardang, a bilsa a ca ku anin kee udanga ku, awuzu kuu kaciso ku anin kee kutii ncaa ku, anaa kibala kunin, anin nyaa udu mmon mmin.
“Ascultați o altă pildă. Era un om care era stăpânul unei gospodării și care a plantat o vie, a pus un gard în jurul ei, a săpat în ea o presă de vin, a construit un turn, a dat-o în arendă unor agricultori și a plecat în altă țară.
34 Na kubi kusane ndaa susut, atoo aciin me kiti na nan kataa we inighe kumat na ce.
Când s-a apropiat sezonul de recoltare a roadei, el și-a trimis slujitorii la fermieri ca să-i primească roadele.
35 Anan kataa kunene kifo aciin me, ifo warun, imolo umong nannyee inin kunene kifo aciin me, ifo warun imolo umong nannyee inin tasa umong nin na tala.
Fermierii i-au luat slujitorii, au bătut pe unul, au ucis pe altul și au ucis cu pietre pe altul.
36 Tutung unan kunene too among aciin me, ngardang mine kata anan finue, anan kataa kunene suu nin ghinu fo anan finue.
A trimis din nou alți slujitori, mai mulți decât primii, și s-au purtat cu ei la fel.
37 Nkatu nani, unan kunene too usaun me kitime, aworo, 'Iba ghantinu usauni ghe gongong.”
După aceea însă, a trimis la ei pe fiul său, spunând: “Îl vor respecta pe fiul meu”.
38 Na anan kataa we nyene usaune, I woro nati mine, 'Usau nare ulele. Dan timolu ghe ti li ugadu me.'
Dar țăranii, când au văzut pe fiu, au zis între ei: “Acesta este moștenitorul”. Haideți să-l omorâm și să-i luăm moștenirea'.
39 Inutung ghe nya kunene, inin imolo ghe.
Și l-au luat și l-au aruncat afară din vie, apoi l-au omorât.
40 Neenee kubi koo na unan kunene nwadak, nyan gharai aba suu nin na nan kataa kunene?”
Când va veni, așadar, stăpânul viei, ce va face cu acei țărani?”
41 Anite woroghe, “Aba molu anan kataa ananzang anee nya libau nsalin kune kune, anin ni kibala kunene kiti nameng, anit ale na iba biu ikurfung kubi ko na imon kunene nyini.”
Ei i-au spus: “Îi va nimici pe acești oameni nenorociți și va da via în arendă altor agricultori, care îi vor da roadele la vremea lor.”
42 Yesu woro ani, “Na ikaranta nyan litape ba, 'Litala lo na anan makeke na nari linnare nda soo liti ne. Ilele unuzu kitin Cikilari, tutung udi zikiki bite?'
Isus le-a zis: “N-ați citit niciodată în Scriptură? “Piatra pe care au respins-o zidarii a fost numit șef de colț. Aceasta a fost de la Domnul. Este minunat în ochii noștri”?
43 Bara nani nbelin minu, iba seru kutii tigoo Kutelle kitimine ini mmin moo na ini maa kazuzu minin kolu kumati te.
De aceea vă spun că Împărăția lui Dumnezeu va fi luată de la voi și va fi dată unui neam care își va face roadele.
44 Vat nle na deo kitene litala lole aba putuzu agir-agir. Ulenge na litale ndeo litime liba jazilinghe.
Cine va cădea pe piatra aceasta va fi sfărâmat, dar pe oricine va cădea, îl va împrăștia ca praful.”
45 Na udya na priestoci nin na Farisawa nlanza too tinan tigoldue iyinno adi nliru natimine re.
Preoții cei mai de seamă și fariseii, auzind pildele Lui, au înțeles că vorbea despre ei.
46 Ko kobe kubi ko na asa imala ukifu ghe, asa ilanza fiu ligozin na nite bara na anit gbardang nyira ghe ame unan nliru nin nuu Kutelleari.
Când au căutat să îl prindă, s-au temut de mulțime, pentru că îl considerau profet.
