Maʻake 14
1 Pea hili ʻae ʻaho ʻe ua, pea hoko ʻa e[kātoanga ]ʻoe Lakaatu, mo e mā taʻemeʻafakatupu: pea naʻe kumi ʻe he kau taulaʻeiki lahi mo e kau tangata tohi pe fēfeeʻi ʻenau moʻua ia ʻi he kākā, ke tāmateʻi.
Cu două zile înainte de Paști și de sărbătoarea azimilor, preoții cei mai de seamă și cărturarii căutau cum să-L prindă cu înșelăciune și să-L omoare.
2 Ka naʻa nau pehē, “Kae ʻikai ʻi he kātoanga, telia naʻa ai ha maveuveu ʻae kakai.”
Căci ziceau: “Nu în timpul sărbătorii, pentru că s-ar putea să se facă o răscoală în popor”.
3 Pea naʻe ʻi Pētani ia, ʻi he fale ʻo Saimone ko e kilia, pea ʻi heʻene nofo ʻo kai, naʻe haʻu ʻae fefine mo e puha ʻalapasita ʻoe lolo ko e naʻati moʻoni ʻoku mahuʻinga lahi; pea ne foaʻi ʻae puha, mo lilingi ki hono fofonga.
Pe când era în Betania, în casa lui Simon leprosul, pe când ședea la masă, a venit o femeie cu un vas de alabastru cu mir de nard curat, foarte scump. Ea a spart vasul și l-a turnat pe capul lui.
4 Pea naʻe ai ʻae niʻihi naʻa nau loto ʻita, ʻonau pehē, “Ko e hā kuo maumauʻi ai ʻae lolo?
Dar unii dintre ei erau indignați între ei și ziceau: “De ce s-a risipit mirul acesta?
5 He naʻe faingofua ke fakatauʻaki ia ʻae tenali ʻe tolungeau tupu, pea foaki ki he masiva.” Pea nau lāunga kiate ia.
Pentru că ar fi putut fi vândut cu mai mult de trei sute de denari și dat săracilor.” Așa că au cârtit împotriva ei.
6 Pea pehē ʻe Sisu, “Tuku ai pe ia; ko e hā ʻoku mou fakamamahiʻi ai ia? Kuo fai ʻe ia ʻae ngāue lelei kiate au.
Dar Isus a zis: “Las-o în pace. De ce o tulburați? Ea a făcut o lucrare bună pentru Mine.
7 He ʻoku ʻiate kimoutolu maʻuaipē ʻae masiva, pea ka mou ka loto ki ai ʻoku mou faʻa fai lelei kiate kinautolu; kae ʻikai teu ʻiate kimoutolu maʻuaipē au.
Pentru că voi aveți mereu săraci cu voi și, oricând vreți, le puteți face bine, dar pe mine nu mă veți avea mereu.
8 Kuo ne fai ʻaia ʻoku ne faʻa fai: kuo tomuʻa haʻu ia ke tākai hoku sino ki hono tanu.
Ea a făcut tot ce a putut. Mi-a uns trupul mai dinainte pentru înmormântare.
9 Ko e moʻoni ʻoku ou tala atu kiate kimoutolu, Ko e potu ʻo māmani kotoa pē ʻe malangaʻaki ai ʻae ongoongolelei ni, ʻe fakahā ʻi ai foki mo ia kuo ne fai ko hono fakamanatuʻi.”
Cu siguranță vă spun că, oriunde se va propovădui această Bună Vestire în toată lumea, se va vorbi și despre ceea ce a făcut această femeie, ca o amintire a ei.”
10 Pea ko e tokotaha ʻoe toko hongofulu ma toko ua, ko Siutasi ʻIsikaliote, naʻa ne ʻalu ki he kau taulaʻeiki lahi, ke lavakiʻi ia kiate kinautolu.
Iuda Iscarioteanul, care era unul din cei doisprezece, s-a dus la preoții cei mai de seamă, ca să li-l predea.
11 Pea ʻi heʻenau fanongo ki ai, naʻa nau fiefia, ʻo fakaʻilo paʻanga kiate ia. Pea lamasi ʻe ia ke tuʻumālie ʻene lavakiʻi ia.
Aceștia, când au auzit, s-au bucurat și au făgăduit să-i dea bani. El a căutat cum ar putea să-l livreze în mod convenabil.
12 Pea ʻi he ʻuluaki ʻaho ʻoe mā taʻemeʻafakatupu, ʻi heʻenau tāmateʻi ʻa e [feilaulau ʻoe ]Lakaatu, pea pehē ʻene kau ākonga kiate ia, “Ko e potu fē ʻoku ke loto ke mau ʻalu ʻo teuteu ai, koeʻuhi ke ke kai ʻi he kātoanga [ʻoe ]Lakaatu?”
În prima zi a azimilor, când se jertfeau Paștile, ucenicii Lui L-au întrebat: “Unde vrei să mergem să pregătim ca să mâncați Paștile?”
13 Pea fekau atu ʻe ia ʻae toko ua ʻi heʻene kau ākonga, ʻo ne pehē kiate kinaua, “Mo ō ki he kolo, pea ʻe fakafetaulaki mai kiate kimoua ʻae tangata ʻoku ne fua ʻae ipu vai: muimui ʻiate ia.
Și a trimis doi dintre ucenicii Săi și le-a zis: “Mergeți în cetate și vă va întâmpina un om care duce un ulcior cu apă. Urmați-l
14 Pea ko e fale ko ia ʻe hū ki ai ia, mo pehē ai ki he ʻeiki ʻoe fale, ‘ʻOku pehē ʻe he ʻEiki, “Kofaʻā ʻae potu fale, ʻaia teu kai ai mo ʻeku kau ākonga ʻi he[kātoanga ʻoe ]Lakaatu.”’
și, oriunde va intra, spuneți-i stăpânului casei: “Învățătorul spune: “Unde este camera de oaspeți, unde pot mânca Paștele cu discipolii mei?””.
15 Pea ʻe fakahā ʻe ia kiate kimoua ʻae potu lahi ki ʻolunga, kuo ngaohi mo teuteu: mo teuteu ʻi ai maʻatautolu.”
El însuși vă va arăta o cameră mare de sus, mobilată și pregătită. Pregătește-ne acolo”.
16 Pea naʻe ʻalu atu ʻene ongo ākonga, ʻo na hū ki he kolo, pea na ʻilo ʻo hangē ko ʻene lea kiate kinaua: pea na teuteu ai ʻa e [feilaulau ʻoe ]Lakaatu.
Ucenicii Lui au ieșit, au intrat în cetate și au găsit lucrurile așa cum le spusese El și au pregătit Paștele.
17 Pea ʻi he efiafi naʻa ne haʻu mo e toko hongofulu ma toko ua.
Când s-a făcut seară, a venit cu cei doisprezece.
18 Pea ʻi heʻenau nofo ʻo kai, naʻe pehē ʻe Sisu, “Ko e moʻoni ʻoku ou tala kiate kimoutolu, Ko homou tokotaha ʻoku tau keinanga te ne lavakiʻi au.”
Pe când ședeau și mâncau, Isus a zis: “Vă spun cu siguranță că unul dintre voi Mă va trăda — cel care mănâncă cu Mine.”
19 Pea naʻa nau mamahi leva, mo nau taki taha pehē kiate ia, “Ko au ia?” Pea [pehē ]ʻe ha taha, “Ko au ia?”
Și au început să se întristeze și să-L întrebe unul câte unul: “Nu cumva sunt eu?” Și un altul a zis: “Cu siguranță nu eu?”
20 Pea lea ia, ʻo pehēange kiate kinautolu, “Ko e tokotaha ʻi he toko hongofulu ma toko ua, ʻoku mā ala mo au ki he ipu.
El le-a răspuns: “Este unul din cei doisprezece, cel care se scufundă cu Mine în mâncare.
21 Ko e moʻoni ʻoku ʻalu ʻae Foha ʻoe tangata, ʻo hangē ko ia kuo tohi kiate ia: ka ʻe malaʻia ʻae tangata ko ia ʻaia ʻoku ne lavakiʻi ʻae Foha ʻoe tangata! Naʻe lelei ki he tangata ko ia ʻo ka ne ʻikai fanauʻi ia.”
Căci Fiul Omului merge așa cum este scris despre El, dar vai de omul acela prin care este trădat Fiul Omului! Mai bine pentru acel om ar fi fost mai bine să nu se fi născut.”
22 Pea ʻi heʻenau kai, naʻe toʻo ʻe Sisu ʻae mā, ʻo ne tāpuaki, mo tofitofi, pea ne ʻatu kiate kinautolu, ʻo ne pehē, “Toʻo, ʻo kai: ko eni hoku sino.”
Pe când mâncau ei, Isus a luat o pâine și, după ce a binecuvântat-o, a frânt-o, le-a dat-o și le-a zis: “Luați, mâncați. Acesta este trupul Meu”.
23 Pea toʻo ʻe ia ʻae ipu inu, pea hili ʻene fakafetaʻi, naʻa ne ʻatu kiate kinautolu: pea naʻa nau inu mei ai kotoa pē.
A luat paharul și, după ce a mulțumit, le-a dat. Toți au băut din el.
24 Pea pehē ʻe ia kiate kinautolu, “Ko hoku toto eni ʻoe fuakava foʻou, ʻaia ʻoku lilingi koeʻuhi ko e tokolahi.
Și le-a zis: “Acesta este sângele Meu, al noului legământ, care se varsă pentru mulți.
25 Ko e moʻoni ʻoku ou tala kiate kimoutolu, ʻE ʻikai te u toe inu ʻi he fua ʻoe vaine, kaeʻoua ke hokosia ʻae ʻaho ko ia te u inu foʻou ai ia ʻi he puleʻanga ʻoe ʻOtua.”
Adevărat vă spun că nu voi mai bea din rodul viței de vie până în ziua când îl voi bea din nou în Împărăția lui Dumnezeu.”
26 Pea kuo hili ʻenau fasi hiva, naʻa nau ʻalu atu ki he moʻunga ʻoe ʻOlive.
După ce au cântat un imn, au ieșit pe Muntele Măslinilor.
27 Pea pehē ʻe Sisu kiate kinautolu, “ʻE tūkia ʻakimoutolu kotoa pē ʻi he poōni ʻiate au: he kuo tohi, ‘Te u taaʻi ʻae tauhi, pea ʻe movetevete ai ʻae fanga sipi.’
Isus le-a zis: “În noaptea aceasta, toți vă veți poticni din pricina Mea, căci este scris: “Voi lovi pe păstor și oile vor fi risipite”.
28 “Kae hili ʻeku toetuʻu, te u muʻomuʻa ʻiate kimoutolu ki Kāleli.”
Totuși, după ce voi fi înviat, voi merge înaintea voastră în Galileea.”
29 Ka naʻe pehē ʻe Pita kiate ia, “Kapau ʻe tūkia kotoa pē, ka e ʻikai te u pehē au.”
Dar Petru i-a zis: “Chiar dacă toți se vor supăra, eu nu mă voi supăra.”
30 Pea pehēange ʻe Sisu kiate ia, “Ko e moʻoni ʻoku ou tala atu kiate koe, Ko e ʻaho ni, ʻio, ʻi he pō ko eni, ʻe teʻeki ai ʻuʻua ʻae moa ʻo tuʻo ua, ka e liunga tolu hoʻo fakafisi ʻiate au.”
Isus i-a zis: “Adevărat îți spun că astăzi, chiar în noaptea aceasta, înainte de a cânta cocoșul de două ori, te vei lepăda de Mine de trei ori.”
31 Ka naʻe ʻāsili ai ʻene lea fakamātoato, “Kapau te u mate ai mo koe, ʻe ʻikai ʻaupito te u fakafisiʻi koe.” Pea naʻe lea pehē foki ʻakinautolu kotoa pē.
Dar el a vorbit cu atât mai mult: “Chiar dacă va trebui să mor cu voi, nu mă voi lepăda de voi.” Și toți au spus același lucru.
32 Pea naʻa nau hoko ki he potu naʻe hingoa ko Ketisemani: pea pehē ʻe ia ki heʻene kau ākonga, “Mou nonofo ʻi heni, kaeʻoua ke u lotu.”
Și au ajuns la un loc numit Ghetsimani. El a zis ucenicilor Săi: “Ședeți aici, în timp ce Mă voi ruga.”
33 Pea ne ʻave ʻe ia ʻa Pita mo Semisi mo Sione, pea kamata ilifia lahi, mo māfasia lahi ʻaupito;
A luat cu El pe Petru, Iacov și Ioan și a început să fie foarte tulburat și necăjit.
34 Pea ne pehē kiate kinautolu, “ʻOku mamahi lahi ʻaupito ʻo hangē ka mate hoku laumālie: mou tatali ʻi heni, pea leʻo.”
El le-a zis: “Sufletul Meu este foarte întristat, până la moarte. Rămâneți aici și vegheați”.
35 Pea ʻalu siʻi atu ia, ʻo tō fakafoʻohifo ki he kelekele, pea ne kole, ʻo kapau ʻe faʻa fai, pea laka ʻae feituʻu pō ko ia ʻiate ia.
A înaintat puțin, a căzut la pământ și s-a rugat ca, dacă se putea, să treacă de la el ceasul acela.
36 Pea pehē ʻe ia, “ʻApā, Tamai, ʻoku faʻa fai ʻe koe ʻae meʻa kotoa pē; ke ke ʻave ʻae ipu ni ʻiate au: kaeʻoua naʻaku faʻiteliha au, ka ko koe pe.”
Și a zis: “Abba, Tată, toate lucrurile sunt cu putință pentru Tine. Te rog, îndepărtează de la mine paharul acesta. Oricum, nu ceea ce doresc eu, ci ceea ce dorești Tu”.
37 Pea haʻu ia, ʻo ne ʻilo kuo nau mohe, pea pehē ʻe ia kia Pita, “Saimone, ʻoku ke mohe ʻa koe? ʻE ʻikai te ke faʻa leʻo ʻe koe ʻi he feituʻu pō ʻe taha?
El a venit, i-a găsit dormind și a zis lui Petru: “Simon, dormi? N-ați putut să vegheați un ceas?
38 Mou leʻo pea lotu, telia naʻa lavaʻi ʻakimoutolu ʻe he ʻahiʻahi. Ko e moʻoni ʻoku fie fai ʻe he laumālie, ka ʻoku vaivai ʻae kakano.”
Vegheați și rugați-vă, ca să nu intrați în ispită. Într-adevăr, duhul este binevoitor, dar carnea este slabă.”
39 Pea toe ʻalu atu ia, ʻo lotu, ʻo ne fai pe ʻae lea ko ia.
Și s-a dus iarăși și s-a rugat, zicând aceleași cuvinte.
40 Pea ʻi heʻene haʻu, naʻa ne ʻilo ʻenau toe mohe, (he naʻe māfasia honau mata, ) pea ʻikai te nau ʻilo pe ko e hā te nau lea ʻaki kiate ia.
S-a întors iarăși și i-a găsit dormind, căci aveau ochii foarte îngreunați; și nu știau ce să-i răspundă.
41 Pea haʻu ia ko hono liunga tolu, ʻo ne pehē kiate kinautolu, “Maʻu pe hoʻomou mohe, pea mālōlō: kuo lahi ia, kuo hokosia ʻae feituʻu pō: vakai, kuo lavakiʻi ʻae Foha ʻoe tangata ki he nima ʻoe kau angahala.
A venit a treia oară și le-a zis: “Dormiți acum și odihniți-vă. Este de ajuns. A sosit ceasul. Iată, Fiul Omului este dat în mâinile păcătoșilor.
42 Tuʻu hake, ke tau ʻalu; vakai, ʻoku ʻi heni ia ʻoku ne lavakiʻi au.”
Ridicați-vă! Haideți să mergem. Iată, cel care mă trădează este aproape”.
43 Pea lolotonga ʻene lea, mo ʻene haʻu ʻa Siutasi, ko e tokotaha ʻoe toko hongofulu ma toko ua, pea mo e fuʻu kakai mo ia, mo e ngaahi heletā mo e ngaahi ʻakau, mei he kau taulaʻeiki lahi mo e kau tangata tohi pea mo e mātuʻa.
Și îndată, pe când vorbea El încă, a venit Iuda, unul din cei doisprezece, și cu el o mulțime de oameni cu săbii și cu ciomege, de la preoții cei mai de seamă, de la cărturari și de la bătrâni.
44 Pea ko ia naʻe lavakiʻi ia kuo ne tuku ʻae fakaʻilonga kiate kinautolu, ʻo ne pehē, “Ka ʻilonga ʻaia teu ʻuma ki ai, ko ia ia: puke ia, ʻo tataki atu.”
Cel care l-a trădat le dăduse un semn, zicând: “Pe cine voi săruta eu, acela este. Prindeți-l și duceți-l în siguranță”.
45 Pea ʻi heʻene hoko mai, pea ne ʻalu leva kiate ia, ʻo ne pehē, “ʻEiki, ʻeiki;” pea ʻuma kiate ia.
După ce a venit, îndată s-a apropiat de el și i-a zis: “Rabi! Rabi!” și l-a sărutat.
46 Pea naʻa nau ala honau nima kiate ia, ʻo puke ia.
Ei au pus mâinile pe el și l-au prins.
47 Pea ko e tokotaha ʻiate kinautolu naʻe tutuʻu [ʻi ai], naʻa ne unuhi ʻae heletā, ʻo ne taaʻi ʻae tamaioʻeiki ʻae taulaʻeiki lahi, ʻo motuhi hono telinga.
Dar unul dintre cei care stăteau acolo a scos sabia și a lovit pe slujitorul marelui preot și i-a tăiat urechea.
48 Pea lea ʻa Sisu, ʻo pehēange kiate kinautolu, “He kuo mou omi ke puke au, mo e ngaahi heletā mo e ngaahi ʻakau, ʻo hangē ha kaihaʻa?
Isus le-a răspuns: “Ați ieșit voi, ca un tâlhar, cu săbii și cu ciomege, ca să Mă prindeți?
49 Naʻaku ʻi he falelotu lahi mo kimoutolu ʻi he ʻaho kotoa pē ʻo akonaki, pea naʻe ʻikai te mou puke au: ka [kuo pau ]ke fakamoʻoni ʻae ngaahi tohi.”
Eu eram zilnic cu voi în templu, învățând, și nu m-ați arestat. Dar aceasta s-a întâmplat ca să se împlinească Scripturile”.
50 Pea naʻe liʻaki ia ʻekinautolu kotoa pē, ka nau feholaki.
Toți l-au lăsat și au fugit.
51 Pea naʻe muimui ʻiate ia ʻae talavou ʻe tokotaha, kuo vala ʻaki ʻae tupenu pea naʻe puke ia ʻe he kau talavou:
Și un tânăr l-a urmat, cu o pânză de in înfășurată peste trupul lui gol. Tinerii l-au apucat,
52 Pea siʻaki ʻe ia ʻae tupenu, kae hola telefua ʻiate kinautolu.
dar el a lăsat pânza de in și a fugit de ei gol.
53 Pea naʻa nau tataki atu ʻa Sisu ki he taulaʻeiki lahi: pea naʻe fakataha mo ia ʻae kau taulaʻeiki lahi kotoa pē mo e mātuʻa mo e kau tangata tohi.
L-au dus pe Isus la marele preot. Toți preoții cei mai de seamă, bătrânii și cărturarii au venit împreună cu el.
54 Pea muimui mamaʻo atu kiate ia ʻa Pita, ki he fale ʻoe taulaʻeiki lahi: pea nofo ia mo e kau tamaioʻeiki, ʻo ne mumū ʻi he afi.
Petru Îl urmase de departe, până ce a intrat în curtea marelui preot. El stătea cu ofițerii și se încălzea la lumina focului.
55 Pea kumi ʻe he kau taulaʻeiki lahi mo e kau fakamaau kotoa pē, ʻae fakamoʻoni kia Sisu, ke nau tāmateʻi ai ia; ka naʻe ʻikai maʻu.
Preoții cei mai de seamă și tot consiliul căutau martori împotriva lui Isus, ca să-L condamne la moarte, și n-au găsit niciunul.
56 He naʻe fakamoʻoni loi kiate ia ʻae tokolahi, ka naʻe ʻikai fai tatau ʻa ʻenau fakamoʻoni.
Căci mulți dădeau mărturie falsă împotriva lui și mărturiile lor nu se potriveau între ele.
57 Pea tuʻu hake ʻae niʻihi, ʻonau fakamoʻoni loi kiate ia, ʻo pehē,
Unii s-au ridicat în picioare și au depus mărturie mincinoasă împotriva lui, zicând:
58 “Naʻa mau fanongo ki heʻene pehē, ‘Te u veteki ʻae falelotu lahi ni kuo ngaohi ʻaki ʻae nima, pea ʻi he ʻaho ʻe tolu langa ha taha kehe, kae ʻikai ʻaki ʻae nima.’”
“L-am auzit spunând: “Voi nimici templul acesta făcut de mână și în trei zile voi zidi un altul făcut fără mâini”.”
59 Ka naʻe ʻikai fai tatau foki ʻenau fakamoʻoni.
Chiar și așa, mărturia lor nu era de acord.
60 Pea tuʻu hake ʻae taulaʻeiki lahi ʻi he haʻohaʻonga, ʻo ne fehuʻi kia Sisu, ʻo pehē, “ʻOku ʻikai te ke lea [ki ai]? Ko e hā eni ʻoku fakamoʻoni ʻekinautolu ni kiate koe?”
Marele preot s-a ridicat în picioare la mijloc și a întrebat pe Isus: “Nu ai răspuns? Ce este ceea ce mărturisesc aceștia împotriva ta?”.
61 Ka naʻe longo pē ia, ʻo ʻikai siʻi lea. Pea toe fehuʻi ʻae taulaʻeiki lahi kiate ia, ʻo ne pehē, “Ko koe ko e Kalaisi, ko e ʻAlo ʻoe Monūʻia?”
Dar el a tăcut și nu a răspuns nimic. Din nou, marele preot l-a întrebat: “Tu ești Hristosul, Fiul Celui Binecuvântat?”.
62 Pea pehē ʻe Sisu, “Ko au ia: pea te mou mamata ki he Foha ʻoe tangata ʻoku nofo ia ʻi he nima toʻomataʻu ʻoe māfimafi, pea mo ʻene haʻu mo e ngaahi ʻao ʻoe langi.”
Isus a spus: “Eu sunt. Îl veți vedea pe Fiul Omului șezând la dreapta Puterii și venind cu norii cerului.”
63 Pea toki haehae ʻe he taulaʻeiki lahi hono kofu, ʻo pehē, “He koeʻumaʻā mo ha kau fakamoʻoni kehe?
Marele preot și-a rupt hainele și a zis: “Ce nevoie mai avem de martori?
64 Kuo mou fanongo ki he lea fie ʻOtua: ko e hā homou loto?” Pea nau loto taha kotoa pē ʻe totonu ke mate.
Ați auzit blasfemia! Ce părere aveți?” Cu toții l-au condamnat ca fiind vrednic de moarte.
65 Pea kamata ʻaʻanu ʻae niʻihi kiate ia, pea ke ʻufiʻufi hono mata, ʻo taaʻi ia, pea nau pehē kiate ia, “Kikite!” Pea sipiʻi ia ʻe he kau tamaioʻeiki ʻaki honau ʻaofinima.
Unii au început să-l scuipe, să-i acopere fața, să-l bată cu pumnii și să-i spună: “Profetizează!” Ofițerii l-au lovit cu palmele.
66 Pea ʻi he kei nofo ʻa Pita ʻi he fale ʻi lalo, ne haʻu ʻae fefine kaunanga ʻe taha ʻae taulaʻeiki lahi:
Pe când Petru era în curtea de jos, a venit una din slujnicele marelui preot,
67 Pea ʻi heʻene mamata kia Pita ʻoku ne mumū, naʻa ne sio kiate ia, mo ne pehē, “Ta ko koe foki naʻa ke ʻia Sisu ʻo Nāsaleti.”
și, văzând pe Petru că se încălzea, s-a uitat la el și i-a zis: “Și tu ai fost cu Nazarineanul Iisus!”.
68 Ka naʻe fakafisi ia, ʻo pehē, “ʻOku ʻikai te u ʻilo [ia], pea ʻoku ʻikai te u ʻilo ʻaia ʻoku ke lea ʻaki.” Pea ʻalu ia ki he fale ʻituʻa; pea ʻuʻua ʻae moa.
Dar el a negat, zicând: “Nu știu și nu înțeleg ce spui.” A ieșit pe verandă, iar cocoșul a cântat.
69 Pea toe mamata kiate ia ʻae fefine kaunanga, pea kamata pehē ʻe ia kiate kinautolu naʻe tutuʻu ʻi ai, ko e taha eni ʻokinautolu.
Și servitoarea, văzându-l, a început iarăși să spună celor ce stăteau de față: “Acesta este unul dintre ei”.
70 Pea toe fakafisi ia. Pea fuoloa siʻi, pea toe pehē ʻekinautolu naʻe tutuʻu ʻi ai kia Pita, “Ko e moʻoni ko e [taha ]koe ʻakinautolu; he ko e Kāleli koe, pea ʻoku tatau [mo ia ]hoʻo lea.”
Dar el a negat din nou. După puțină vreme, cei care stăteau de față i-au spus din nou lui Petru: “Cu adevărat, tu ești unul dintre ei, căci ești galileean și vorbirea ta o arată.”
71 Ka naʻe kamata kape ia mo fuakava, ʻo pehē, “ʻOku ʻikai te u ʻilo ʻae tangata ni ʻoku mou lea ki ai.”
Dar el a început să blesteme și să jure: “Nu-l cunosc pe omul acesta despre care vorbiți!”
72 Pea naʻe ʻuʻua ʻae moa ko hono liunga ua. Pea manatu ʻa Pita ki he lea ʻaia naʻe lea ʻaki ʻe Sisu kiate ia, “ʻE teʻeki ai liunga ua ʻae ʻuʻua ʻae moa, kae liunga tolu hoʻo fakafisi ʻiate au.” Pea ʻi heʻene manatu [ki ai], naʻa ne tangi.
Cocoșul a cântat a doua oară. Petru și-a amintit cuvintele pe care i le spusese Isus: “Înainte ca cocoșul să cânte de două ori, te vei lepăda de Mine de trei ori”. Când s-a gândit la asta, a plâns.
