Luk 5
1 Alu golo Jisu Gennesaret svparsvlv adarlo dakto ho nyi vdwv Pwknvyarnv gv gaam tvvdubv vla ninyigv kiambv chapcha nyato.
Ăm una ză Isus stăće lăngă Genezaretsko jezero, kănd gărmadă să astrănžje la jăl să audă vorba alu Dimizov.
2 Nw svparsvlv adarlo svpw anyigo pucha dubv kaapato; ngui naanv vdwv ho kayupila okv vsap a kakdungto.
Jăl u văzut doj čamcur kum asre pă mal răzămac, kari u lăsat ribari kănd ăš čistile mrežurlje.
3 Jisu svpw akonvlo aatoku—hv Saimon gvbv rito—okv ninyia minto achukgo adar lokv nvnglwk tvkv vla. Jisu svpw lo doopv tvla okv nyitwng nga tamsarto.
Jăl u tunat ăm čamac kari are alu Šimun, šă lu ăntribat să ăl ămpingă maj ăm sus dă la mal. Atunšje jăl u šăzut žos šă su apukat să ănveci pă gărmadă dă lumi.
4 Vdwlo nw raanam a raanya tvkudw, nw Saimonnyi minto, “Svpw a adu dubv isi arayabv tunglwkto, okv no la noogv ajin vdwv ngui naanam lvgabv vsap a orlwkto.”
Kănd u fost gata ku ănvăcala, jăl u zăs alu Šimun. “Ămpinži ăm maj adănkă apă šă slăbuzăc mrežurlje ăm apă.”
5 “Tamsarnv,” Saimon minto, “Ngonu siyu harkwng pvnv vbvrijvka oguguka naapama. Vbvritola no vbv mindu nvbolo, ngo vsap vdwa orlwkre.”
Šimun ju ăntors vorba aluj: “Domnu luj, anj lukrat totă nopće šă njimik nanj apukat: ali pă vorba ata ju uj slăbuză mreža ăm napoj ăm apasta.”
6 Bunu vsap vdwa orlwkto okv vsap vdwa bokpwk tvdukubv achialv kaibv ngui vkv naatoku.
Kănd u făkut aša jej u apukat mari boglă dă pešć, atit dă mreža kit nu puknje.
7 Vkvlvgabv bunu bunugv ajin vdwa pudumsedum labvkv vla goklwkto. Bunu aato okv svpw anyilo ngui v aku dubv naaku namv svpw vdwv isi bv hoolwk tvvtoku.
Jej ur mužjit la urtašji alor dă pă alčilje čamcur să lji ažući; jej ur vinjit, šă umpljet dovă karur dă pešć dă maj šjeva să ăntupe.
8 Ogugo ripvkudw um Saimon Pitar kaagv rikula, nw ninyigv lvpa lvkwnglo Jisu gv habolo gipv tvkula okv minto, “Ahtu! ngoogv lokv vngroto, ngo rimurnv nyi vla!”
Kănd u văzut Šimun Petar aje jăl u kăzut la pišjorilje alu Isus šă u zăs: “Maknaleščići dă la minji, Domnu, kă ju mes grešnă om!”
9 Nw okv ninyia lvkobv rinv kvvbi mvnwngngv bunugv achialvbv ngui naakunama kaangak nyatoku.
Frikă delj svăntă u kăzut pă jej šă pă ominj šje ur vinjit să lji ažući, kănd ur văzut kic pešć ur apukat.
10 Saimon gv ribam ajin Jibedi gv kuunyilo Jems okv Jon bunyi ka kaangak toku. Jisu Saimonnyi minto, “Busu mabvka; vjak lokv no nyi naakar reku.”
Isto aša asre ămirac Ivan šă Jakov, jej asre Zebedejevi fišjori šă urtašji alu Šimun. Ali Isus u zăs alu Šimun: “Nuc fijă frikă. Dă aku, maj menkulo tu vi apuka pă ominj!”
11 Bunu svpw vdwa segumlo pucha toku, ogu mvnwngnga kayupila Jisunyi vngming gvtoku.
Aša jej ur adus karurlje dă apă pă mal, ur lăsat kutotu šă lor sljedilit pă jăl.
12 Jisu lvkogulo Banggu akolo dooto ho hoka nyi ako apin hv yala arwnam lvvma nvgo dooto. Vdwlo nw Jisunyi kaapa tokudw, nw atubongv gipv gvrila okv Jisunyi kodwkkrwkla kooto, “Tamsarnv, no mvngduboloka, no ngam darwk dubv mvlare!”
Isus are ăm unu dăm varušurljelje. Om pljin dă gubă lu văzutulă pă jăl šă su arukănt pă đinučiš ăm nenće aluj šă să aruga la jăl: “O Domnu, dakă numa tu vuješć, tu mă poc ăntrima.”
13 Jisu ninyigv laakkv idaira linla okv ninyia mvsit toku. “Ngo vbv mvngrung dunv,” nw mirwkto. “Darwk tokukv!” Vjakgobv lvvma ngv nyi hum kayupila vngtoku.
Isus u măcăt măna aluj šă lu taknulit, šă u zăs: “Ju gănđesk. Fi čistilit!” Šă dănturdata guba lu lăsat.
14 Jisu nyi hum minggapto “Yvvnyika minpa mabvka, vbvritola nyibu gvlo vngdavngra nyika okv ninyia jwngkadaka motoka; vbvrigvrila nyi mvnwngnga chimpakaapa molaka no poorung pvku vla, erin nvsenga jilaka Moses gv minkubv.”
Atunšje lu purunšjitulă să nu spujă alu njime, čar asta să fakă: Elši să mergă la popă šă să să areći, dă pă aje, dă dokaz dă vražă, vi trăbuji să adušj žrtvă dă čistilală ka kum Mojsije u zapovijedălit.
15 Vbvritola Jisu gv lvkwnglo kaiyayabv dupwng toku, nyi nyitwng ngv aala ninyigvlo tvvto okv bunugv lvvma vdwlokv pooya dukubv aato.
Svat dă jăl su širilit maj pă dăparći, aša dă gărmadă dă lumi ur vinjit să pujă ureći la jăl, šă să fijă ozdravalic.
16 Vbvritola nw jematai kolo vngla, hoka nw kumtoku.
A jăl să tărăje pă lok pustulot šă să posvetilaskă la aruguminći.
17 Alu golo vdwlo Jisu tamsar rilo, Parisis okv Pvbv tamsarnv nyi mego hoka dooto hoka doonv kvgonv Galili banggu mvnwng lokv okv Judia lokv okv Jerusalem lokv aanvgo. Ahtu gv jwkrw v Jisu gvlo doolwkto lvvma nvnga mvpu dubv.
Ăm una ză, Isus ănvăca, ave ăm nenći pă mulc farizej šă učitelj dă zakonu alu Mojsije kari ur vinjit dăm toći kumpănjilje dă Galileja šă Judeja šă dăm Jeruzalem. Pučere alu Domnuluj are ku Isus să ozdravalaskă pă bičež.
18 Nyi mego digwngnv nyi go gadw aolo doodubv joolaila aato, okv bunu naam arwng joolwk dubv rikwngto okv ninyia Jisu gv kaagialo joopv jidubv vla.
Atunšje šjeva ka ominji ur vinjit šă adušje pă om kari nu puće să umblji. Šă jej gănđe să ăl adukă la Isus.
19 Nyitwng ngv achialv twngtv kunam lvgalo, bunu ninyia ogoloka arwnglo joolwk jiku mapa matoku. Vkvlvgabv bunu ninyia namwng aolo joocha toku, namwng nga mvkoto, okv ninyia gadw aolo doomu tvla soolu jitoku nyitwng gv pingkolo Jisu gv kaagialo.
Ali nu are lok pă hunđi să ăl adukă ăm nontru dă gužva mari. Aša jej sur urkatăsă pă krov šă lor slăbuzăt ăm nontru păm krov ku pat dă tot la dă dă nenče alu Isus.
20 Vdwlo Jisu bunugv vkvnvgo achialvbv mvngjwng kunama kaapa tokudw, nw nyi hum minto, “Ngoogv ajin a, noogv rimur vdwa mvngnga jipv kunv.”
Kănd u văzut ănkriđala alor, jăl u zăs aluj: “Omulji, grehurlje atelji ăs jirtaći.”
21 Pvbv tamsarnv vdwv okv Parisis vdwv bunu atu v minrap nyato, “Yvvla so nyi si svkvnvgo nyarjitari dunv! Pwknvyarnv mvngchik rimur vdwa mvngnga mvngdunv!”
Pă ešće vorbi farizeji šă učitelji dă zakonu alu Mojsije să gănđe: “Šjinji ăj omusta šje svitešći aša protiv dă Dimizov? Šjinji osim dă Dimizov poći să jerći grehurlje?”
22 Jisu bunugv mvngnam a chintoku, okv bunua minto, “Ogubv nonu svkvnvgo mvngdunv?
Isus šćije šje să gănđešći, šă jăl lju zăs: “Adăšje vă ăntribăc ešće stvarur ăm sufljičilje avoštri?
23 So si minpubv minse gure, ‘Noogv rimur vdwa mvngnga ropvku,’ vmalo miya svgure ‘Gudung gvrila okv vnglakuka’?
Šje ăj maj ušuri dă zăs: ‘Grehurlje cis jirtaći!’, ili să zăšj: ‘Skolăći šă umblă?’
24 Vbvrinam v, ngo nonua himpa more, Nyia Kuunyilo ngv siching gwngda so jwkrw doodunv rimura mvngnga dubv.” Vkvlvgabv nw digwngnv nyi um minto, “Ngo nam mindunv, gudungto, noogv kartaknvnv nga naarapto, okv naam bv vngnyiku!”
Ali numa să šćijec kă Fišjoru alu Omu ari autoritet aišje pă pămănt să jerći grehurlje. Dakă zăk alu fišjoru kari nu poči să umblji: ‘Skolăći, jec patu šă dući akasă!’”
25 Vjakgobv nyi mvnwnggv kaagialo nyi angv gudung toku, ninyigv dootak kartaknvnv nga naatoku, okv Pwknvyarnvnyi hartvla, naam bv vngtoku.
Šă odma su skulatăsă šu lot patu pă šje are pă košći, šă u fužjit akasă, šă pă kalji slavale pă Dimizov.
26 Bunu mvnwng ngv achialvbv kaangak tangak nyatoku! achialvbv busu datoku, bunu Pwknvyarnvnyi hartv yingla minto “Ngonu silu kaasartabo rungnvgo kaatokubv!”
Šă toc akulo asre ămirac, šă jej slavale pă Dimizov. Šă ku ămirală svite: “Astăs anj văzut šjeva tari mari!”
27 So kochingbv, Jisu agumlo vnglinto, okv lampu nakumyanv nyigo kaapato aminv Lebi, ninyigv opislo dooto. Jisu ninyia minto, “Nga vngming gvlaak,”
Dă pă aje Isus u jišăt afară šă lu văzutulă pă carinik šje să čima Levi, jăl šăđe ăm carinarnică. Isus u zăs: “Sljedilešći mă pă minji!”
28 Lebi gudung datoku, ogumvnwngnga kayu toku, okv Jisunyi vngming gvtoku.
Šă jăl su skulat u lăsat kutotu, šă lu sljedilit.
29 Vbvrikunamv Jisu gv lvgabv Lebi ninyigv naamlo kainv dvmam go mvpvtoku, okv goklwknam nyen lokv lampu naakumyanv nyi ngv twngtv yato okv kvvbi nyi hvkv ta.
Atunšje Levi ăm kasa aluj u făkut mari slavălală păntru jăl; ku jej šăđe mulc carinici šă alci la masă.
30 Parisis nyi megola okv Pvbv tamsarnv nyi mego bunugv apumlo rinvgo bunu Jisu gv lvbwlaksu vdwa miakaayala minto, “Nonu ogubv lampu naayanv vdwa okv toa kunam nyi vdwa dvbam tvngbam dunv?” vla bunu tvuto.
Farizeji šă učitelji dă zakonu alu Mojsije, sur apukat să gumunjaskă kapu su apukată să svitaskă alu učenikurlje alor: “Adišje mănkăc šă bijec ku carinici šă ku grešnici?”
31 Jisu bunua mirwkto, “Yvvnyi hv chvrv nvngv daktor lodanv mvngma dvnv, vbvritola v bunu mwng yvvbunudw lvvma dunv.
Isus u ăntors vorba: “Eje kari ăs sănătoš nu trăbă pă doktor, numa aluje kari ăs bičež.
32 Mvngdwnv nyi vdwa mvngdin modubv ngo aama, vbvritola toa kunam vdwgvbv.”
Ju nam vinjit să čem šă să ăntork pă pravedni, nego pă grešnă.”
33 Nyi mego Jisunyi minto, “Jon gv lvbwlaksu vdwv yikla dookidu okv kumdakumra dvkv, okv Parisis vdwgv lvbwlaksu vdwvkam vbvridu; vbvritola noogv lvbwlaksu vdwv dvki okv twngki nyadu.”
Jej atunšje jară u zăs: “Učenici alu Ivan šă alu farizejilor postulešći mulći răndur šă să arogă, ali učenici atej mănănkă šă be. Adăšje ăj aša asta?”
34 Jisu mirwkto, “No vbv dvminchok dunvri nyidalo makburiji bongngv najibongv okv ninyigv ajin vdwa doodv mogvrila nyen vdwa ogu dvmatvngma bv vngmu dubvi? Vdwloka vbvrirung mare!
Isus u ăntors vorba: “Pučec să punjec pă gošć dă nuntă să postulaskă kănd ăj mladoženja ku jej?
35 vbvritola vkvnv alu hv aare vdwlo makburiji bongngv bunugv lokv naarorikudw vbvrikubolo ho bunu yikrap reku.”
Ali u vinji ză kănd mladoženja u fi lot ăndărăt dă la jej, šă kănd u vinji vreme jej ur postuli.”
36 Jisu mindvjito bunua so minchisinam sam: “Yvvka vji jenw nga ariap go pulinla jekulo hamtak lwknv kaama. Nw vbvrikubolo vji jinw nga takmure, okv ho jinw ariap v jekulo ape simare.
Jăl lju spus dă una usporedbă: “Njime no rupi um dărab dă la novă colă šă su kărpaskă pă bătărnă, kănd ar fašji aje, pă haj novă colă ar ave gaură, a alu haj bătărnă nar pasali dărăbu dă la novă col.
37 Yvvka anggor ala anw nga anggor ala aku pumchup lo pwtamlwknv kaama, ogulvgavbolo vbvribolo pumchup hv takla anggor ala ngv yarpok linla pumchup hv alv kumare.
Njime nu varsă nov vinu ăm bătărnă šă mari čuturica; nov vinu ar puknji ăm čuturica šă sar vărsa vinu, a čuturica ar propadnuli.
38 Ho mabvya anggor ala anw nga pumchup anw lo pwlwk rungsego!
Nov vinu trăbă să fijă vărsat ăm novă čuturica.
39 Okv yvvka anggor ala aku tvnggvrila anw lodanv vla mvngmadvnv. Nw mindu, ‘anggor ala aku v alvyadu.’”
Šă njime dă pă šje u be vin bătărn nu gănđešći să be nov, kă zăšji: ‘Bătărn ăj dăstul dă bun.’”
