Luka 16
1 Yesu walabambila beshikwiya bakendi eti, Kwalikuba muntu mubile walikukute kapitawo weshi kubona buboni. Bantu balamwamba muntu uyo eti lonongonga buboni bwa mwami wakendi.
Asta usporedbă isto Isus u spus alu učenici: “Are om găzdak kari u dat lukru alu unu upravitelj, šă ju fost spus aluj kă upravitelju čăltešći šă răsăpă găzdăšije alu gazda aluj.
2 Lino walakuwa kapitawo wabuboni nekumwipusheti, “Nomba nicani ncondanyufunga pali njobe? Mpandulwile sha bukapitawo bwakobe pakwinga nkowelela kuba kapitawo sobwe.”
Aša lu čimat pă jăl šă ju zăs: ‘Šje ăj asta šje audă dă činji? Dăm računu dă kutotu šje aj făkut, kă tu maj mult nu poc fi upravitelj!’
3 Lino kapitawo walatatika kuyeya mumoyo mwakendi eti, “Ninjiseconi mwami wakame layandanga kumfunya incito? Ndiya ngofu shakulima kayi kusenga kukutekumpa insoni.
Upravitelju u zăs atunšje aluj săngur: ‘Šje să fak, aku kănd gazda je ăndărăt lukru dă la minji? Nu am pučeri să kapalesk? U fi rušănji să mă duk să kuldujesk.
4 Lino nceti njinse nici, kwambeti bantu bakantambule mumandabo, ndakafuma incito.”
Šćuv šje uj fašji! Ju uj đirežji aša dă kănd mur măna dăm lukrusta tot uj fi apukat ăm benji la kăšălje ominjistora.’
5 Lino walatika kukuwa bonse balikukute nkongole ku mwami wakendi umo ne umo nekwipusha mutanshi eti, “Walakweleta shingaye kumwami wakame?”
Aša jăl u mănat dă pă ominji šje as re dator alu gazda aluj, unu pă kići unu. Jăl u ăntribat pă elši om: ‘Kit ješć dător alu gazda amnjov?’
6 Neye walakumbuleti, “Ndalakweleta mingomo mwanda ya mafuta”. Neco kapitawo uyo walamwambileti, “Manta lipepa apo palembwa nkongole yakobe, ufwambane wikale panshi ulembepo eti, mingomo yakwana makumi asanu.”
Jăl u ăntors vorba: ‘Sto bačvur dă uloj dăm maslinur.’ Upravitelju u zăs: ‘Šăz žjos, jec računu šă pă friš skrijă pedeset.’
7 Lino walepusha umbi eti, “Nomba obe walakweleta shingaye?” Walakumbuleti, “Ndalakweleta masaka ali mwanda a maila.” Lino neye walamwambileti, “Manta Lipepa palembwa nkongole yakobe, Ulembepo masaka makumi asanu ne atatu.”
Šă jăl u ăntribat pă altu om: ‘Kit ješć tu dător?’ ‘Sto merur dă pšenică.’ Šă jăl ju zăs aluj: ‘Jec računu šă skrijă osamdeset.’
8 Mwami wakendi uyo walalumbaisha kapitawo wa buboni wabula kushomeka pakucenjela kwakendi. Pakwinga bantu ba mucishi ca panshi pano nibasongo pa kubamba makani abo kupita bantu bali mu mumuni wa Lesa. (aiōn g165)
Atunšje gospodaru u ămărit pă nu đirept upravitelj kari ăm oči aluj nu are bun upravitelj, kă u arătat dăstafelă mărđuljijă kari nuj bună. Asta arată, kă ominji dă asta svet ăs maj mudri ăm stvarurlje alor dă kit dă ominji dă lumină. (aiōn g165)
9 Yesu walapitilisha kubambileti, “Ndamwambilinga kamulicanina banenu babuboni bwa mucishi cino kwambeti, buboni bwakapwa nibakamutambule mumanda amuyayaya. (aiōnios g166)
Šă ju vă zăk: ‘Koristilec găzdăšije šje fužji daje kă ăj nepravednă ku aje vă făšjec urtašj pă lăngă voj, aša kănd nu maj u fi găzdăšijă, atunšje voj vic fi apukac ăm nor dă erikeš. (aiōnios g166)
10 Muntu uliyense washomeka pabintu bing'ana, nakashomeke pa bintu bingi. Uyo wabula kushomeka pabintu bing'ana, nteshi akashomeke pabintu bingi.
Ala kari ăj vjeran ăm maj mišj stvarur, ăj isto aša vjeran ăm stvarurlje mar; šă ala kari nuj vjeran ăm stvarurlje mišj ăj isto nu vjeran ăm stvarurlje mar.
11 Lino na nkamwashomeka pabuboni bwa pacishi cino, nomba niyani eti akamushome nekumupani buboni bwancincine?
Šă aša dakă nac fost vjerni ăm svetovno găzdăšijă šjinji vu ănkređi ku pravă găzdăšijă să upravljalec?
12 Na kamulimwabula kushomeka pabuboni bwa bantu bambi, nomba niyani eti akamupeni buboni bwelela kuba bwenu?”
Šă dakă nu šćijec upravljali ku altora benjilje, šjinji vu da aje šje pripadalešći avovă?
13 “Kuliya musebenshi wela kusebensela bami babili, pakwinga ukute kupatapo umbi nekusuna umbi, nambi kunyumfwila umbi nekusula umbi. Anu ekwambeti nkamwela kusebensela Lesa ne buboni.”
Njiš una sluga nu poći să služulaskă pă doj gazdur dăm turdată, kă pă unu u zamrzăli a pă altu u plašji, ili u fi vjeran alu unu a pă halalănt nu u puće viđe ăm oč. Nu pučec služuli šă alu găzdăšijă šă alu Dimizov istovremeno.”
14 Bafalisi mpolabanyumfwa makani aya balatatika kushibuluka Yesu pakwinga balo balikusunisha mali.
Kutotu aje auze farizeji, kari asre lukumic dă banj, šă jej su apukat să ăš fakă šjuf.
15 Nsombi Yesu walabambileti, “Amwe mukute kulibonesha kubantu eti mwalulama, necikabeco Lesa winshi myoyo yenu. Pakwinga bintu byonse bantu mbyobakute kwambeti byaina, nsombi kuli Lesa kuliya mobibelele.”
Atunšje Isus u zăs: “Voj vă fišjec pravedni ăm oči alu lume, ali Dimizov šćijă sufljičilje avoštri. Šje lume tari cenilešći, skărbă ăj ăm nenće alu Dimizov.”
16 Milawo Lesa njalapa Mose ne Maswi alalemba bashinshimi byali kusebensa cindi ca Yohane mubatishi. Kufuma pacindico Mulumbe Waina wa Bwami bwa Lesa ukute kukambaukwa, kayi ne bantu bangi baleleshenga ne ngofu kwambeti bengile mu Bwami ubu.
Isus zăšji: “Zakonu alu Mojsije šă kenvijurlje alu proroci kari jej ur skris vridile păn šje no vinjit Ivan kari bučuza šă dă atunšje spunje Hir fălos dă kraljevstva alu Dimizov a noj trăbujenj să nagovurelenj să mergă ăm kraljevstva alu Dimizov.
17 Nsombi capuba kwambeti kwilu necishi kupwa, kupita liswi limo lya Milawo kupwa ngofu.
Nu značalešči kă zakonu alu Mojsije nuj bun. Majnti u trešji noru šă pămăntu, kită să propadalaskă zakonu ili să kadă una slovă dăm zakon.
18 “Muntu uliyense laleke mukashendi nekweba mukashi naumbi, lenshi bupombo. Neye uyo lebe mutukashi ngwalaleka munendi lenshinga bupombo”.
Kari să lasă dă la băšăcaš să să ănsori ku alta băšăca fašji preljub. Šă tot omu kari u ănsura pă mujeri kari ăj lăsată dă la bărbat isto fašji preljub.”
19 Kwalikuba muntu mubile walikufwala byadula uyo walikulya cena lyonse.
Isus zăšji: “Are om găzdak kari să ămbrăka ăm colji skumpi šă ăm totă ză mănka skumpă mănkari.
20 Lino kwalikuba muntu wapenga lina lyakendi walikuba Lazalo. Walikukute bilonda mubili wonse, walikusuna kona pa cishinga ca ng'anda ya muntu mubile uyo.
Akulo are isto aša om sărak kari să čima Lazar kari are astupat ku čirevur pă jăl šă are pă košći la uša la ala găzdak.
21 Lazalo walikaminina mate uto twakulya twalikulaka panshi pa tebulu ya muntu mubile uyo, naboyo bakabwa bali kabesa akumyanguta pabilonda byakendi.
Jăl ăš kivinje să fijă rănjit ku mrvicurlje šje kăđe dă pă masa alu omuluje găzdak. Kănji delj divljă čak vinje la jăl šă ăj ljinže čirevur.
22 Muntu wapenga uyo walafwa, bangelo balamutwala kwilu mumakasa a Abulahamu. Muntu mubile uyo neye walafwa nekumufukila mumanda.
U vinjit vreme kănd u murit kuldužu, šă anđeji lor dus ăm bracă la Abraham. Omu găzdak isto u murit šă u fost ăngrupat.
23 Lino mubile uyo mpwalikupenga mumusena wa bafu, walalanga kwilu nekubona Lazalo kulubasu lwa Abulahamu nkali patali. (Hadēs g86)
Ăm mari mukă ăm podzemlje, găzdaku su ujtat sus šă u văzut pă Abraham dă dăparći šă pă Lazar kari are lăngă Abraham. (Hadēs g86)
24 Lino walolobesha eti, “Ta Abulahamu kamunyumfwilako inkumbo. Kamutumani Lazalo kwambeti abike cikumo cakendi mumenshi kwambeti atontoshe lulemi lwakame pakwinga ndashupiki mumulilo muno.”
Šă jăl u plăns ăm mužjală: ‘Tata, Abraham fijăc milă dă minji! Mănăl pă Lazar la minji lasăl să ăntupaskă žježjitu ăm apă šă săm răšjaskă ljimba, kă mari mukur ăs pă minji ăm fokusta.’
25 Lino Abulahamu walambeti, “Mwaname kwanuka mpowalikuba muyumi walatambula bintu byonse byaina, neye Lazalo walatambula bintu byeshikubaba. Lino neye kuno wakondwa, obe uli mumapensho anene.
Abraham u ăntors vorba: ‘Fišjoru amnjov, tu trăbă să či ăngănđešć dă aje kănd arej pă pămănt tu avej mulći bunji stvarur, kănd Lazar ave mulći relji stvarur. Ali jăl ăj aku ăm utjehă, kănd ješć tu ăm mukă.
26 Kayi pakati petu nenjobe pali cisengu, cakwambeti kuliya muntu ulikuno wela kucikonsha kusabuka kwisa uko, nambi uli uko kwisa kuno.”
Šă dă kutotu asta, ăntri noj šă ăntri voj ăj mari gropă făr dă kraj. Eje kari ar gănđi să mergă dă ajišje la voj nu poći, šă njiš njime nu poći dă la voj să vijă la noj.’
27 Kufumapo mubile uyo walambeti, “Anu ndasengenga Ta, mutume Lazalo kung'anda ya bata.
Atunšje omu šje are găzdak u zăs: ‘Mă arog la činji să ăl măj pă Lazar la kasa alu tata amnjov.
28 Pakwinga nkute bakwetu basanu. Enga abacenjeshe kwambeti naboyo batakesa kumusena wa mapensho kuno.”
Ju am šinšj frac kari akulo kustă. Lasă să lji upozurulaskă să nu vijă pă ista lok pljin dă mukă!’
29 Nsombi Abulahamu walambeti, “abo bakute mabuku alalembwa ne Mose ne bashinshimi, kabanyumfwani byalembwamo.”
Abraham u ăntors vorba: ‘Jej ari kenvijur kari Mojsije šă proroci ari skris dă jej să lji opozurulaskă! Lasălji să pujă ureći la jej!’
30 Nendi walakumbuleti, sobwe ta Abulahamu, na umbi ufuma kubafu nekuyako, mpobela kusanduka kubwipishi bwabo.
A jăl u zăs: ‘O nu, Tata amnjov Abraham. Alor lji trăbă să lji vijă šjinjiva dăm morc, šă jej sur ănkăji.’
31 Abulahamu walamwambileti, “na nkabanyumfwilinga Mabala alalembwa ne Mose ne bashinshimi nteshi bakanyumfwepo nambi umbi akapunduke kubafu.”
Abraham u ăntors vorba: ‘Dakă no punji ureče la Mojsije šă la prorokur, nur ănkređi njiš să să skolji šjinjiva dăm morc.’”
