< Ded'enu' ra Dud'uin 15 >

1 Leleꞌ naa, atahori Kristen Yahudi hira rema mia dodꞌooꞌ mia nusa Yudea risiꞌ Antiokia. Losa naa ma, ranori Lamatuaꞌ Yesus atahori Nara rae, “Hei mimihere Yesus ena o, malole boe. Te naa nda feꞌe dai sa. Mete ma hei tebꞌe-tebꞌeꞌ mae misodꞌa, hei musi sunat dei, tungga hita adat na, fo Lamatualain fee neu baꞌi Musa.”
さて、ある人たちがユダヤから下ってきて、兄弟たちに「あなたがたも、モーセの慣例にしたがって割礼を受けなければ、救われない」と、説いていた。
2 Te Paulus no Barnabas labꞌan rahereꞌ ro atahori naa ra oꞌola nara. Rareresi rala seli. Paulus se rae, “Naa sala! Atahori feaꞌ nda Yahudi ra sa, mana ramahere Yesus, nda parlu sunat tungga atahori Yahudi ra adat sunat na sa!” Huu ara balaban taꞌo naa, de raꞌetuꞌ denu Paulus no Barnabas, ma nonoo nara hira mia Antiokia, fo reu rendi dedꞌeat ia fee neu Lamatuaꞌ dedenu Nara, ro lasi Kristen feaꞌ mana sia Yerusalem.
そこで、パウロやバルナバと彼らとの間に、少なからぬ紛糾と争論とが生じたので、パウロ、バルナバそのほか数人の者がエルサレムに上り、使徒たちや長老たちと、この問題について協議することになった。
3 Naa de, atahori Kristen mana sia Antiokia ra denu Paulus se Yerusalem reu. Ara tungga madꞌaꞌ ata, seli nusaꞌ Finisia ma Samaria. Sia dalaꞌ a, ara tuli atahori mamahereꞌ ra ume nara. Ara dui lutuꞌ-leloꞌ rae, “Atahori nda Yahudi ra sa, rema ramahere Lamatuaꞌ boe!” Rena taꞌo naa ma, basa se ramahoꞌo.
彼らは教会の人々に見送られ、ピニケ、サマリヤをとおって、道すがら、異邦人たちの改宗の模様をくわしく説明し、すべての兄弟たちを大いに喜ばせた。
4 Losa Yerusalem, Yesus atahori nara simbo se no maloleꞌ. Lamatuaꞌ Yesus dedenu Nara, ro lasi Kristen fea ra, simbo se boe. Basa naa ma, Paulus se dui basa saa fo Lamatuaꞌ tao fee sira, losa atahori feaꞌ naeꞌ o tungga Lamatuaꞌ Yesus. Ara o dui sira rareresi soꞌal sunat.
エルサレムに着くと、彼らは教会と使徒たち、長老たちに迎えられて、神が彼らと共にいてなされたことを、ことごとく報告した。
5 Atahori mana rena Paulus se dudꞌui na, hambu atahori Yahudi Kristen hira mia partei Farisi. Ara fela rambariiꞌ de olaꞌ rahereꞌ rae, “Rena malolole, e! Mete ma atahori nda Yahudi sa nau tungga Yesus, musi tungga hita adat sunat, ma atoran adat feaꞌ, fo Lamatualain fee neu baꞌi Musa.”
ところが、パリサイ派から信仰にはいってきた人たちが立って、「異邦人にも割礼を施し、またモーセの律法を守らせるべきである」と主張した。
6 Basa de, atahori saraniꞌ ra rala haraꞌ esa rae, Lamatuaꞌ Yesus dedenu Nara ro lasi Kristen ra, raꞌabꞌue fo dudꞌuꞌa dalaꞌ naa.
そこで、使徒たちや長老たちが、この問題について審議するために集まった。
7 Ara duꞌa neu-nema esa no esa. Boe ma Petrus fela nambariiꞌ, de olaꞌ nae, “Toronoo nggare! Hei bubꞌuluꞌ, dalahulu na, Lamatualain dudꞌu au, mia hei taladꞌa mara, fo uu ufadꞌe Yesus Dudꞌui Malole na neu atahori nda Yahudi ra sa. Te Lamatualain o nau fo ara ramahere Yesus boe.
激しい争論があった後、ペテロが立って言った、「兄弟たちよ、ご承知のとおり、異邦人がわたしの口から福音の言葉を聞いて信じるようにと、神は初めのころに、諸君の中からわたしをお選びになったのである。
8 Lamatualain nahine hita esa-esaꞌ rala nara. Ana fee Dula-dale Meumare Na neu se, onaꞌ fee nema hita boe. No taꞌo naa, hita tahine tae Lamatualain o simbo se.
そして、人の心をご存じである神は、聖霊をわれわれに賜わったと同様に彼らにも賜わって、彼らに対してあかしをなし、
9 Ana nda pili-tadꞌa sira ro hita sa. Ana nda bingga-banggi se ro hita sa. Ana tao nameu rala nara, huu ramahere Yesus, onaꞌ Ana o tao nameu rala tara boe.
また、その信仰によって彼らの心をきよめ、われわれと彼らとの間に、なんの分けへだてもなさらなかった。
10 De taꞌo bee? Mete ma Lamatualain simbo se ena, taꞌo bee de hita feꞌe fua bꞌerat neu se no adat sunat? Mete ma tae olaꞌ tetu-tetu, hita to bei-baꞌi tara, nda lemba beꞌi basa horo-lalane agama naa ra sa. De afiꞌ taꞌasususaꞌ se taꞌo naa! Au ae utane taꞌo ia: Lamatualain fee masodꞌaꞌ neu hita, huu hita tungga horo-lalane agama, do? Hokoꞌ! Ana fee masodꞌaꞌ, huu Lamatuaꞌ Yesus sue ma kasian hita. De afiꞌ liliiꞌ! Lamatuaꞌ o sue ma kasian atahori feaꞌ ra boe.”
しかるに、諸君はなぜ、今われわれの先祖もわれわれ自身も、負いきれなかったくびきをあの弟子たちの首にかけて、神を試みるのか。
確かに、主イエスのめぐみによって、われわれは救われるのだと信じるが、彼らとても同様である」。
12 Rena taꞌo naa ma, nda hambu esa nau fee dudꞌuꞌat seluꞌ sa ena. Basa ma, Paulus no Barnabas dui seluꞌ, taꞌo bee fo Lamatualain pake se. Ara dui manadadꞌiꞌ ra, no manaseliꞌ ra fo Lamatualain tao mia atahori nda Yahudi ra taladꞌa nara sa.
すると、全会衆は黙ってしまった。それから、バルナバとパウロとが、彼らをとおして異邦人の間に神が行われた数々のしるしと奇跡のことを、説明するのを聞いた。
13 Dꞌui basa ma, atahori sa, naran Yakobis, nambariiꞌ de olaꞌ nae, “Toronoo nggare! Rena au dei!
ふたりが語り終えた後、ヤコブはそれに応じて述べた、「兄弟たちよ、わたしの意見を聞いていただきたい。
14 Aꞌa Petrus feꞌe dui basa hita, nae Lamatualain soꞌu atahori nda Yahudi ra sa, fo dadꞌi Lamatuaꞌ Yesus bobꞌonggi Na.
神が初めに異邦人たちを顧みて、その中から御名を負う民を選び出された次第は、シメオンがすでに説明した。
15 Naa, ndaa no saa fo Lamatualain mana ola-ola Nara rafadꞌe eniꞌ a dalahulu na. Te ara suraꞌ rae:
預言者たちの言葉も、それと一致している。すなわち、こう書いてある、
16 ‘Losa fai na, Au baliꞌ. Huu Au ae ufefela baliꞌ mane Daud parenda na. Eni tititi-nonosi nara sea-saranggaa. Ma Au ae ufefela baliꞌ, ma tao manggatetee e fai.
『その後、わたしは帰ってきて、倒れたダビデの幕屋を建てかえ、くずれた箇所を修理し、それを立て直そう。
17 No taꞌo naa, atahori mia nusa feaꞌ ra rema randaa ro Au. Te Au o tengga se, dadꞌi atahori Nggara. Lamatualain olaꞌ taꞌo naa mia dalahulu na!’
残っている人々も、わたしの名を唱えているすべての異邦人も、主を尋ね求めるようになるためである。
18 De mia au, Yakobis, taꞌo ia: Mete ma atahori mia leo feaꞌ ra rae tungga Lamatualain, hita atahori Yahudi ra afiꞌ tao neꞌesususaꞌ se. Hita afiꞌ tao bꞌerat ma denu se tungga hita adat sunat na. De hita musi suraꞌ susura esa, haitua fee se tae, sira nda parlu tungga basa hita horo-lalane adat Yahudi nara sa. Hita o fee se nesenenedꞌaꞌ, afiꞌ tao leli ro touꞌ do inaꞌ. Afiꞌ raa sisi sosonggoꞌ. Afiꞌ raa sisi raaꞌ. Afiꞌ raa sisi mia banda mana neneꞌee nisaꞌ. (aiōn g165)
世の初めからこれらの事を知らせておられる主が、こう仰せになった』。 (aiōn g165)
そこで、わたしの意見では、異邦人の中から神に帰依している人たちに、わずらいをかけてはいけない。
ただ、偶像に供えて汚れた物と、不品行と、絞め殺したものと、血とを、避けるようにと、彼らに書き送ることにしたい。
21 Dadꞌi mete ma hita tao dalaꞌ taꞌo ia, naa nda dala feuꞌ sa. Atahori hetar bubꞌuluꞌ ena, hita atahori Yahudi ra adat na memaꞌ taꞌo naa ena. Tungga fai hahae aoꞌ hita baca baꞌi Musa se horo-lalanen naa sia ume hule-oꞌe ra sudꞌiꞌ a sia bee-bꞌee. De atahori leo feaꞌ ra basa se bubꞌuluꞌ. Au oꞌola ngga taꞌo naa ena. Makasi!”
古い時代から、どの町にもモーセの律法を宣べ伝える者がいて、安息日ごとにそれを諸会堂で朗読するならわしであるから」。
22 Basa ma, Lamatuaꞌ Yesus dedenu Nara ro lasi feaꞌ ra ro basa atahori sarani ra sia Yerusalem, rala haraꞌ sa fo denu atahori rafadꞌe sira neꞌetu na neu atahori saraniꞌ sia mamanaꞌ feaꞌ. De ara sangga atahori nemehereꞌ nandaa no ues naa. Ara tengga atahori rua. Esa naran Silas, esa fai, naran Yudas (fo roꞌe rae Barsabas). Ara denu ruꞌa se tungga Paulus ma Barnabas sudꞌiꞌ a bee reu.
そこで、使徒たちや長老たちは、全教会と協議した末、お互の中から人々を選んで、パウロやバルナバと共に、アンテオケに派遣することに決めた。選ばれたのは、バルサバというユダとシラスとであったが、いずれも兄弟たちの間で重んじられていた人たちであった。
23 Ara rendi susura fee atahori nda Yahudi sa sia kota Antiokia sia nusa Siria, losa nusa Kilikia. Susura naa, lii na taꞌo ia: “Sodꞌa-moleꞌ mia hai, Lamatuaꞌ Yesus dedenu Nara, ma lasi feaꞌ sia Yerusalem ia. Hai suraꞌ susura fee hei, fo hai sue onaꞌ odꞌi-aꞌa bonggiꞌ e.
この人たちに託された書面はこうである。「あなたがたの兄弟である使徒および長老たちから、アンテオケ、シリヤ、キリキヤにいる異邦人の兄弟がたに、あいさつを送る。
24 Hai suraꞌ susura ia, huu hai rena mae, atahori hira mia Yerusalem ia reti randaa ro hei ena. Ara ranori leli losa raꞌasususaꞌ ma tao hei bingun. Sadꞌi hei bubꞌuluꞌ, hai nda denu atahori naa ra sa.
こちらから行ったある者たちが、わたしたちからの指示もないのに、いろいろなことを言って、あなたがたを騒がせ、あなたがたの心を乱したと伝え聞いた。
25 Hai rena atahori tao raꞌasususaꞌ hei taꞌo naa ma, hai miꞌibꞌue de duꞌa dalaꞌ naa. Hai ralaꞌ esa, ma miꞌetuꞌ basa dalaꞌ naa ena. De hai tengga atahori reti rafadꞌe hei, hai neꞌetu ma naa. Ara rema ro Paulus ma Barnabas fo hai sueꞌ ra.
そこで、わたしたちは人々を選んで、愛するバルナバおよびパウロと共に、あなたがたのもとに派遣することに、衆議一決した。
26 Hita atahori karuaꞌ nara naa ra, lemba doidꞌoso raeꞌ a mate ena, huu tungga hita Malangga na, Yesus Kristus.
このふたりは、われらの主イエス・キリストの名のために、その命を投げ出した人々であるが、
27 Naa de, hai denu Yudas no Silas, fo rafadꞌe hei susura ia lii na.
彼らと共に、ユダとシラスとを派遣する次第である。この人たちは、あなたがたに、同じ趣旨のことを、口頭でも伝えるであろう。
28 Lamatualain Dula-dale Meumare Na nafadꞌe hai, de mitaa taꞌo naa mae, hei nda parlu tungga basa hai adat Yahudi mara, onaꞌ adat sunat a. Te adat naa tao namaberaꞌ a hei. Te hambu dalaꞌ esa do rua, fo memaꞌ hei musi misinedꞌa:
すなわち、聖霊とわたしたちとは、次の必要事項のほかは、どんな負担をも、あなたがたに負わせないことに決めた。
29 Afiꞌ tao leli mo touꞌ do inaꞌ. Afiꞌ mia sisi sosonggoꞌ. Afi mia raaꞌ. Ma afiꞌ raa sisi mia banda mana neneꞌee nisaꞌ. Mete ma hei minea ao mara mia basa dalaꞌ naa ra, hei nda tao melumudꞌu toronooꞌ atahori Yahudi Kristen ra sa. No onaꞌ naa, hei miꞌibꞌue malolole mo se. Susura ia lii na, taꞌo a naa. Sodꞌa-moleꞌ.”
それは、偶像に供えたものと、血と、絞め殺したものと、不品行とを、避けるということである。これらのものから遠ざかっておれば、それでよろしい。以上」。
30 Ara simbo rala susura naa ma, Paulus se ratea, de lao risiꞌ kota Antiokia. Losa naa ma, ara raꞌabꞌue basa atahori saraniꞌ ra, de fee susura a neu se.
さて、一行は人々に見送られて、アンテオケに下って行き、会衆を集めて、その書面を手渡した。
31 Baca basa susura ma, basa atahori ra ramahoꞌo, huu susura lii na tao rala nara manggatee ena.
人々はそれを読んで、その勧めの言葉をよろこんだ。
32 Lamatualain o pake Yudas no Silas, dadꞌi mana ola-olaꞌ Na. Ruꞌa se, dui-bꞌengga naeꞌ neu atahori mamahereꞌ sia naa. Ara fee nenoriꞌ ma tao manggatee rala nara.
ユダとシラスとは共に預言者であったので、多くの言葉をもって兄弟たちを励まし、また力づけた。
33 Ruꞌa se leo mia naa nda dooꞌ sa ma, atahori saraniꞌ sia Antiokia ra fee se baliꞌ risiꞌ atahori mana denu se. Ara mboꞌi ruꞌa se no sodꞌa-moleꞌ.
ふたりは、しばらくの時を、そこで過ごした後、兄弟たちから、旅の平安を祈られて、見送りを受け、自分らを派遣した人々のところに帰って行った。〔
34 [Te Silas nae leo nakandoo sia Antiokia.]
しかし、シラスだけは、引きつづきとどまることにした。〕
35 Paulus no Barnabas leo dodꞌoo mia naa. Ara o tulu-fali atahori feaꞌ mana ranori Lamatuaꞌ Yesus Dala Masodꞌa Na.
パウロとバルナバとはアンテオケに滞在をつづけて、ほかの多くの人たちと共に、主の言葉を教えかつ宣べ伝えた。
36 Paulus no Barnabas leo nda dooꞌ sa sia Antiokia ma, Paulus olaꞌ no Barnabas nae, “Aꞌa! Uma fo baliꞌ teu sia basa mamanaꞌ feꞌesaꞌan hita tuliꞌ ra. Teu seꞌu sobꞌa toronooꞌ ra masodꞌa na ra. Ara taꞌo bee, e? Ara ramahere Lamatuaꞌ Yesus nda feꞌe dooꞌ sa. Feꞌe saꞌa naa, hita tanori se. De uma fo teu seꞌu se dei.”
幾日かの後、パウロはバルナバに言った、「さあ、前に主の言葉を伝えたすべての町々にいる兄弟たちを、また訪問して、みんながどうしているかを見てこようではないか」。
37 Barnabas rena Paulus naꞌo naa ma, ana naꞌaheiꞌ a. Ana nae no Yohanis (fo roꞌe rae Markus) fo tungga no se.
そこで、バルナバはマルコというヨハネも一緒に連れて行くつもりでいた。
38 Te Paulus nda nau saa. Huu maꞌahulu na, Markus fela lao hela se mia nusa Pamfilia.
しかし、パウロは、前にパンフリヤで一行から離れて、働きを共にしなかったような者は、連れて行かないがよいと考えた。
39 Paulus no Barnabas rareresi seli losa ruꞌa se saranggaa. De Barnabas no Markus sae ofaꞌ risiꞌ pulu Siprus.
こうして激論が起り、その結果ふたりは互に別れ別れになり、バルナバはマルコを連れてクプロに渡って行き、
40 Te Paulus noꞌe no Silas. Ara rae lao ma, atahori mamahereꞌ sia Antiokia ra hule-oꞌe roꞌe Lamatualain nanea se, ma natudꞌu rala malole Na neu se. Hule-oꞌe basa ma, ruꞌa se lao.
パウロはシラスを選び、兄弟たちから主の恵みにゆだねられて、出発した。
41 Ara reu ndule nusa Siria ma nusa Kilikia. Ara tao manggatee atahori mamahereꞌ ra rala nara, sia sudꞌi a bee-bꞌee.
そしてパウロは、シリヤ、キリキヤの地方をとおって、諸教会を力づけた。

< Ded'enu' ra Dud'uin 15 >