Matei 5
1 Văzând mulțimile, S-a suit pe munte. După ce a șezut, discipolii Lui au venit la El.
Videns autem Jesus turbas, ascendit in montem, et cum sedisset, accesserunt ad eum discipuli ejus,
2 El a deschis gura și i-a învățat, zicând: ,
et aperiens os suum docebat eos dicens:
3 “Ferice de cei săraci cu duhul! pentru că a lor este Împărăția Cerurilor.
Beati pauperes spiritu: quoniam ipsorum est regnum cælorum.
4 Ferice de cei ce plâng! pentru că vor fi mângâiați.
Beati mites: quoniam ipsi possidebunt terram.
5 Ferice de cei blânzi! căci ei vor moșteni pământul.
Beati qui lugent: quoniam ipsi consolabuntur.
6 Ferice de cei ce flămânzesc și însetează după dreptate, pentru că vor fi umplute.
Beati qui esuriunt et sitiunt justitiam: quoniam ipsi saturabuntur.
7 Ferice de cei milostivi! pentru că ei vor obține îndurare.
Beati misericordes: quoniam ipsi misericordiam consequentur.
8 Ferice de cei cu inima curată! pentru că ei îl vor vedea pe Dumnezeu.
Beati mundo corde: quoniam ipsi Deum videbunt.
9 Fericiți făcătorii de pace! pentru că ei se vor numi copii ai lui Dumnezeu.
Beati pacifici: quoniam filii Dei vocabuntur.
10 Ferice de cei ce au fost prigoniți pentru dreptate, pentru că a lor este Împărăția Cerurilor.
Beati qui persecutionem patiuntur propter justitiam: quoniam ipsorum est regnum cælorum.
11 Ferice de voi, când vă vor ocărî, vă vor prigoni și vor zice tot felul de lucruri rele împotriva voastră, pe nedrept, din pricina Mea.
Beati estis cum maledixerint vobis, et persecuti vos fuerint, et dixerint omne malum adversum vos mentientes, propter me:
12 Bucurați-vă și vă veseliți, căci mare este răsplata voastră în ceruri. Căci așa au prigonit ei pe profeții care au fost înaintea voastră.
gaudete, et exsultate, quoniam merces vestra copiosa est in cælis. Sic enim persecuti sunt prophetas, qui fuerunt ante vos.
13 Voi sunteți sarea pământului; dar dacă sarea și-a pierdut gustul, cu ce se va săra? Atunci nu mai este bună la nimic, decât să fie aruncată afară și călcată în picioare de oameni.
Vos estis sal terræ. Quod si sal evanuerit, in quo salietur? ad nihilum valet ultra, nisi ut mittatur foras, et conculcetur ab hominibus.
14 Tu ești lumina lumii. O cetate situată pe un deal nu poate fi ascunsă.
Vos estis lux mundi. Non potest civitas abscondi supra montem posita,
15 Nici nu aprindeți o lampă și nu o puneți sub un coș de măsurat, ci pe un stativ, și ea luminează tuturor celor care sunt în casă.
neque accendunt lucernam, et ponunt eam sub modio, sed super candelabrum, ut luceat omnibus qui in domo sunt.
16 Tot așa, lumina voastră să strălucească înaintea oamenilor, ca să vadă faptele voastre bune și să slăvească pe Tatăl vostru care este în ceruri.
Sic luceat lux vestra coram hominibus: ut videant opera vestra bona, et glorificent Patrem vestrum, qui in cælis est.
17 “Să nu credeți că am venit să distrug Legea și proorocii. Nu am venit să distrug, ci să împlinesc.
Nolite putare quoniam veni solvere legem aut prophetas: non veni solvere, sed adimplere.
18 Căci, cu siguranță, vă spun că, până când vor trece cerul și pământul, nici cea mai mică literă și nici cea mai mică lovitură de peniță nu va trece în vreun fel din Lege, până când toate lucrurile vor fi împlinite.
Amen quippe dico vobis, donec transeat cælum et terra, jota unum aut unus apex non præteribit a lege, donec omnia fiant.
19 De aceea, oricine va călca una dintre aceste porunci mai mici și va învăța pe alții să facă așa, va fi numit cel mai mic în Împărăția cerurilor; dar oricine le va împlini și le va învăța va fi numit mare în Împărăția cerurilor.
Qui ergo solverit unum de mandatis istis minimis, et docuerit sic homines, minimus vocabitur in regno cælorum: qui autem fecerit et docuerit, hic magnus vocabitur in regno cælorum.
20 Căci vă spun că, dacă dreptatea voastră nu o va întrece pe cea a cărturarilor și a fariseilor, în niciun caz nu veți intra în Împărăția Cerurilor.
Dico enim vobis, quia nisi abundaverit justitia vestra plus quam scribarum et pharisæorum, non intrabitis in regnum cælorum.
21 Ați auzit că s-a spus celor din vechime: “Să nu ucizi!” și că “Oricine va ucide va fi supus judecății”.
Audistis quia dictum est antiquis: Non occides: qui autem occiderit, reus erit judicio.
22 Dar Eu vă spun că oricine se mânie pe fratele său fără motiv va fi în primejdie de judecată. Oricine îi va spune fratelui său: “Raca!” va fi în pericol de consiliu. Oricine îi va spune: “Prostule!” va fi în pericol de focul gheenei. (Geenna g1067)
Ego autem dico vobis: quia omnis qui irascitur fratri suo, reus erit judicio. Qui autem dixerit fratri suo, raca: reus erit concilio. Qui autem dixerit, fatue: reus erit gehennæ ignis. (Geenna g1067)
23 “Deci, dacă îți aduci darul la altar și îți aduci aminte că fratele tău are ceva împotriva ta,
Si ergo offers munus tuum ad altare, et ibi recordatus fueris quia frater tuus habet aliquid adversum te:
24 lasă darul tău acolo, înaintea altarului, și du-te. Împăcați-vă mai întâi cu fratele vostru și apoi veniți și aduceți darul vostru.
relinque ibi munus tuum ante altare, et vade prius reconciliari fratri tuo: et tunc veniens offeres munus tuum.
25 Înțelege-te repede cu potrivnicul tău, cât timp ești cu el pe drum, ca nu cumva procurorul să te predea judecătorului, iar judecătorul să te predea ofițerului și să fii aruncat în închisoare.
Esto consentiens adversario tuo cito dum es in via cum eo: ne forte tradat te adversarius judici, et judex tradat te ministro: et in carcerem mittaris.
26 Mai mult ca sigur vă spun că nu veți ieși nicidecum de acolo până nu veți plăti și ultimul bănuț.
Amen dico tibi, non exies inde, donec reddas novissimum quadrantem.
27 Ați auzit că s-a zis: “Să nu preacurvești!”
Audistis quia dictum est antiquis: Non mœchaberis.
28 Dar Eu vă spun că oricine se uită la o femeie ca să o poftească, a preacurvit cu ea în inima lui.
Ego autem dico vobis: quia omnis qui viderit mulierem ad concupiscendum eam, jam mœchatus est eam in corde suo.
29 Dacă ochiul tău drept te face să te poticnești, smulge-l și aruncă-l de la tine. Căci este mai de folos să piară unul dintre membrele tale decât ca tot trupul tău să fie aruncat în gheenă. (Geenna g1067)
Quod si oculus tuus dexter scandalizat te, erue eum, et projice abs te: expedit enim tibi ut pereat unum membrorum tuorum, quam totum corpus tuum mittatur in gehennam. (Geenna g1067)
30 Dacă mâna ta dreaptă te face să te poticnești, taie-o și arunc-o departe de tine. Căci îți este mai de folos să piară unul din membrele tale, decât să fie aruncat tot trupul tău în Gheenă. (Geenna g1067)
Et si dextra manus tua scandalizat te, abscide eam, et projice abs te: expedit enim tibi ut pereat unum membrorum tuorum, quam totum corpus tuum eat in gehennam. (Geenna g1067)
31 “S-a mai spus: “Oricine își va renega nevasta, să-i dea un act de divorț.”
Dictum est autem: Quicumque dimiserit uxorem suam, det ei libellum repudii.
32 Dar Eu vă spun că oricine își reneagă nevasta, afară de motivul desfrânării, o face adulteră; și oricine se căsătorește cu ea după ce a fost renegată, comite adulter.
Ego autem dico vobis: quia omnis qui dimiserit uxorem suam, excepta fornicationis causa, facit eam mœchari: et qui dimissam duxerit, adulterat.
33 “Ați auzit că s-a spus celor vechi: “Să nu faceți jurăminte false, ci să împliniți jurămintele voastre față de Domnul.”
Iterum audistis quia dictum est antiquis: Non perjurabis: reddes autem Domino juramenta tua.
34 Dar Eu vă spun să nu jurați deloc: nici pe cer, căci este tronul lui Dumnezeu,
Ego autem dico vobis, non jurare omnino, neque per cælum, quia thronus Dei est:
35 nici pe pământ, căci este așternutul picioarelor Lui, nici pe Ierusalim, căci este cetatea marelui Împărat.
neque per terram, quia scabellum est pedum ejus: neque per Jerosolymam, quia civitas est magni regis:
36 Să nu juri nici pe capul tău, căci nu poți face nici un fir de păr alb sau negru.
neque per caput tuum juraveris, quia non potes unum capillum album facere, aut nigrum.
37 Ci să fie “Da” al tău “Da” și “Nu” al tău “Nu”. Tot ce este mai mult decât acestea este de la cel rău.
Sit autem sermo vester, est, est: non, non: quod autem his abundantius est, a malo est.
38 Ați auzit că s-a spus: “Ochi pentru ochi și dinte pentru dinte”.
Audistis quia dictum est: Oculum pro oculo, et dentem pro dente.
39 Dar Eu vă spun: Nu vă împotriviți celui rău; ci, dacă te lovește cineva peste obrazul drept, întoarce-i și celălalt obraz.
Ego autem dico vobis, non resistere malo: sed si quis te percusserit in dexteram maxillam tuam, præbe illi et alteram:
40 Dacă cineva te dă în judecată ca să-ți ia haina, lasă-i și haina ta.
et ei, qui vult tecum judicio contendere, et tunicam tuam tollere, dimitte ei et pallium:
41 Oricine vă silește să mergeți o milă, mergeți cu el două.
et quicumque te angariaverit mille passus, vade cum illo et alia duo.
42 Dă-i celui care îți cere și nu refuza pe cel care vrea să se împrumute de la tine.
Qui petit a te, da ei: et volenti mutuari a te, ne avertaris.
43 Ați auzit că s-a spus: “Să iubești pe aproapele tău și să urăști pe vrăjmașul tău.
Audistis quia dictum est: Diliges proximum tuum, et odio habebis inimicum tuum.
44 Dar Eu vă spun: iubiți pe vrăjmașii voștri, binecuvântați pe cei ce vă blestemă, faceți bine celor ce vă urăsc și rugați-vă pentru cei ce vă maltratează și vă prigonesc,
Ego autem dico vobis: diligite inimicos vestros, benefacite his qui oderunt vos, et orate pro persequentibus et calumniantibus vos:
45 ca să fiți copii ai Tatălui vostru care este în ceruri. Căci El face să răsară soarele Său peste cei răi și peste cei buni și trimite ploaie peste cei drepți și peste cei nedrepți.
ut sitis filii Patris vestri, qui in cælis est: qui solem suum oriri facit super bonos et malos: et pluit super justos et injustos.
46 Căci, dacă iubiți pe cei ce vă iubesc, ce răsplată aveți voi? Oare nici măcar vameșii nu fac la fel?
Si enim diligitis eos qui vos diligunt, quam mercedem habebitis? nonne et publicani hoc faciunt?
47 Dacă nu faci decât să-ți saluți prietenii, ce faci tu mai mult decât ceilalți? Nu fac la fel și vameșii?
Et si salutaveritis fratres vestros tantum, quid amplius facitis? nonne et ethnici hoc faciunt?
48 De aceea, voi să fiți desăvârșiți, după cum Tatăl vostru din ceruri este desăvârșit.
Estote ergo vos perfecti, sicut et Pater vester cælestis perfectus est.
