Matei 27
1 Când a venit dimineața, toți preoții cei mai de seamă și bătrânii poporului s-au sfătuit împotriva lui Isus ca să-L omoare.
Palwakilo ye kukiile avavaha vooni ava vatekesi na vagoyo vakapuling'hana vule kya vikum'buda u Yesu.
2 L-au legat, L-au dus și L-au predat guvernatorului Ponțiu Pilat.
Vakankunga, vakaluta naghwope kwa Pilato, untwa ghwave uMulooma.
3 Atunci Iuda, care L-a trădat, văzând că Isus a fost osândit, a avut remușcări și a adus înapoi cei treizeci de arginți preoților cei mai de seamă și bătrânilor,
U Yuda umwolesi ye avwene uYesu ahighilue kuuti abudue akipiika vwimila sino avombile. Pe akavagomokesia avavaha va vatekesi na vagoyo indalama sila fijigho fitatu.
4 zicând: “Am păcătuit că am trădat sânge nevinovat.” Dar ei au spus: “Ce ne pasă nouă de asta? Voi vă ocupați de asta”.
Akavavuula akati,”Nivombile inyivi kukumwohela umuunhu unsila nkole.”Neke aveene vakati,”Inongua ijio jaako juuve usue nakwetule.”
5 A aruncat piesele de argint în sanctuar și a plecat. Apoi s-a dus și s-a spânzurat.
Pe umwene akasitagha indalama sila muluviika lwa nyumba inyimike ijakufunyila akaluta kukukunga.
6 Preoții cei mai de seamă au luat arginții și au zis: “Nu este îngăduit să-i punem în vistierie, fiindcă este prețul sângelui.”
Avavaha va vatekesi vakatoola indalama sila vakati,”Nalunoghile kuviika indalama isi munyumba inyimike ija Nguluve, ulwakuuva siveele sihombilue kukuung'a idanda ja muunhu.”
7 S-au sfătuit și au cumpărat cu ele câmpul olarului pentru a îngropa străinii.
Pe vakapuling'hana, vakatoola indalama sila vakaghula umughunda ughwa m'bumba fijigha kuuti mwe vanyisilaghe avahesia.
8 De aceea, câmpul acela a fost numit până în ziua de azi “Câmpul de sânge”.
Fye nambe umughunda ughuo nambe lino,”ghutambulua mughunda ghwa Danda.”
9 Atunci s-a împlinit ceea ce fusese spus prin profetul Ieremia, care zicea “Au luat cei treizeci de arginți, prețul celui căruia i s-a pus un preț, pe care unii dintre copiii lui Israel l-au taxat,
Mu uluo likava likwilanisivue ilisio lino um'bili uYeremia alyalembile kuuti,”Valyatolile indalama ifijigho fitatu, sino a Vaisilaeli valyiting'hiine kuuti indalama isio sikwiline kughulila umuunhu ujuo.
10 și le-au dat pentru câmpul olarului, așa cum mi-a poruncit Domnul.”
Vakaghulila umughunda ghwa m'bumba fivigha ndavule alyandaghiile u Mutwa.
11 Isus a stat în picioare înaintea guvernatorului; și guvernatorul L-a întrebat: “Ești Tu Împăratul iudeilor?” Isus i-a zis: “Așa zici tu”.
Pepano u Yesu akiima pa vuhighi pa ntwa u Pilato. Untwa akamposia akati,”Asi, uve veeve ntwa ghwa Vayahudi?”U Yesu akamwamula akati,”Uve ujovile.”
12 Când a fost acuzat de preoții cei mai de seamă și de bătrâni, n-a răspuns nimic.
Pe avavaha va vatekesi na vagoyo vakatengula kujova si nyinga isa kumpelela u Yesu ahighue neke umwene naakamula kimonga.
13 Atunci Pilat i-a zis: “Nu auzi câte mărturisiri se fac împotriva ta?”
Pepano untwa akamposia akati,”Ghwe naghupulika isi sooni sino vikwoleka kuuti uhokile?”
14 El nu i-a răspuns, nici măcar un cuvânt, așa că guvernatorul s-a mirat foarte mult.
U Yesu naalyamwamwile kimonga. Apuo untwa u Pilato akadegha kyongo.
15 La sărbătoare, guvernatorul obișnuia să elibereze mulțimii câte un prizonier pe care îl dorea.
Lwale lwiho kwa ntwa pa kyimike ikya Pasaka kukun'dindulila unkungua jumo juno avaanhu vilonda kuuti ahume.
16 Ei aveau atunci un prizonier de seamă, numit Baraba.
Unsiki ughuo mu ndinde mwe alyale unkungua jumonga juno akatambuluagha Balaba. Unkungua ujuo alyakagulike fiijo vwimila uvuhosi vwake.
17 Când s-au adunat deci, Pilat le-a zis: “Pe cine vreți să vă eliberez? Pe Baraba sau pe Isus, care se numește Hristos?”
Lino avaanhu ye vakong'hanile, u Pilato akavamposia akati,”Asi, mu vakungua vavili ava, u Balaba nu Yesu juno viiti ghwe Kilisite mulonda nivadindulile veeni?”
18 Căci știa că din cauza invidiei îl predaseră.
U Pilato alyavaposisie uluo ulwakuuva alyakagwile kuutiavavaha va Vayahudi valyale ni kivini nu Yesu, fye nambe valyantwalile kwa mwene kuuti ahighue.
19 Pe când ședea el pe scaunul de judecată, soția lui a trimis la el, zicând: “Nu te mai lega de acest neprihănit, căci astăzi am suferit multe în vis din pricina lui.”
U Pilato ye ikalile pa kitengo kyake ikya vuhighi, un'dala ghwake akasung'ha imhola kwa mwene akati,”Nungam'bombelaghe uluviivi lumonga umuunhu ujuo umugholofu, ulwakuva pakilo nihangajiike kyongo mu njosi vwimila umwene.”
20 Iar preoții cei mai de seamă și bătrânii au convins mulțimile să ceară pe Baraba și să nimicească pe Isus.
Neke avavaha va vatekesi na vagoyo vakavahonga avaanhu kuuti vansuume u Pilato an'dindule u Balaba na kukumhigha u Yesu kuuti abadue.
21 Dar guvernatorul le-a răspuns: “Pe care dintre cei doi vreți să vi-l eliberez?” Ei au spus: “Baraba!”
U Pilato akavaposia kange akati,”Ghwe veeni juno mulonda nin'dindulile mu vakungua vavili ava?”Vakamwamula vakati,”UBalaba.”
22 Pilat le-a zis: “Ce să fac lui Isus, care se numește Hristos?” Și toți i-au zis: “Să fie răstignit!”
U Pilato akavamposiankange akati, Pe nim'bombe kiki u Yesu juno viiti ghwe Kilisite?”Avaanhu vooni vakoova vakati,”Unkomelele pa kikivekano”
23 Dar guvernatorul a zis: “De ce? Ce rău a făcut?” Dar ei strigau foarte tare, zicând: “Să fie răstignit!”
U Pilato akavamposia kange akati,”Umuunhu uju avombile luviivibluki?”Aveene vakaghina kukwova viuti,”Unkomelele pa kikovekano.”
24 Pilat, văzând că nu se câștiga nimic, ci că se făcea tulburare, a luat apă și s-a spălat pe mâini în fața mulțimii, zicând: “Eu sunt nevinovat de sângele acestui neprihănit. Aveți grijă de el”.
U Pilato ye akagwile kuuti naangandule uvulamusi vwa vaanhu kange vatengwile, ilyovo akatoola amalenga akoogha amavokonghaake pamaaso gha vaanhu, vooni kuvonia kuuti umwene namwale mu nkole ughuo. Akavavula akati,”Une nili nsila nkole vwimila kufua kwa umuunhu uju. Uluo lwinu jumue.”
25 Și tot poporul a răspuns: “Sângele lui să fie peste noi și peste copiii noștri!”
Avaanhu voonivakamwamula vakati,”Unkole ughwa kum'buda umuunhu ujuo ghuvisaghe ghwitu na vaana viitu.”
26 Apoi le-a dat drumul lui Baraba, iar pe Isus l-a biciuit și l-a dat spre răstignire.
Pe pano u Pilato akan'dindulila uBalaba, neke akalaghila kuuti u Yesu akopue ni mijeledi na kukomelelua pa kikovekano.
27 Atunci soldații guvernatorului au dus pe Isus în pretoriu și au adunat toată garnizoana împotriva Lui.
Pepano avasikali va ntwa u Pilato vakatwala u Yesu mu luviika lwa nyumba ja ntwa, pe ikipugha kyoni ikya vasikali kikakong'hona, kikansyungutila u Yesu.
28 L-au dezbrăcat și I-au pus o haină stacojie.
Vakamfuula amenda ghaake, vakafwasia isopeka indangali, ndavule ija kitwa.
29 I-au împletit o cunună de spini și i-au pus-o pe cap, iar în mâna dreaptă o trestie; au îngenuncheat înaintea lui și l-au batjocorit, zicând: “Slavă, Împăratul iudeilor!”
Pe vakatenda ingeela ija mifua, vakafwasia ku mutu, neke vakaviika ulukwegho mu luvoko lwake ulwa ndio avonekaghe hwene ntwa. Pepano vakafughama pamaaso ghaake vikum'benapula na kukunnenela viiti,”Kamwene ghwe Ntwa ghwa Vayahudi?”
30 L-au scuipat, au luat trestia și l-au lovit în cap.
Pe vakafuunyila amati, Vakatoola ulukwegho lula mu luvoko lwake, vakantova ku mutu.
31 După ce l-au batjocorit, i-au luat haina, i-au pus hainele pe el și l-au dus ca să-l răstignească.
Ye vannennile, vakamfuula isopeka jila, vakafwasia amenda ghaake. Pepano vakantwala kukunkomelela pa kikovekano.
32 Când au ieșit afară, au găsit un om din Cirene, numit Simon, și l-au silit să meargă cu ei, ca să-și ducă crucea.
Ye vali mu sila viluta, vakatang'hana nu muunhu jumonga juno akatambuluagha Simoni, umhuma mu likaaja ilya Kileene. Avasikali vakamwumilisia kupinda ikikovekano kya Yesu.
33 Când au ajuns la un loc numit “Golgota”, adică “Locul craniului”,
Ye vafikile pano pakatambuluagha Goligota, kwe kuuti,”Ling'ala lya Mutu,”
34 i-au dat să bea vin acru amestecat cu fiere. După ce a gustat, nu a vrut să bea.
Vakampeela uluhuuje uluhasing'hanie nu nkota ughwa kusilisia uvuvafi. Neke ye avonjile, akakaana kunyua.
35 După ce l-au răstignit, i-au împărțit hainele, aruncând la sorți,
Vakankomelela pa kikovekano, pe vakaviika ulusodolelo kuuti amenda gha Yesu atoole veeni. Likavombeka enendiki neke likwilanisivue ilisio lino lilyajovilue nu m'bili kuuti, Vaghaviine amenda ghango, vasodolile mulwa kutoola isopeka jango.”
36 și, stând acolo, îl priveau.
Pe vakikala palapala kuuti vamulolelelaghe.
37 I-au pus deasupra capului său acuzația scrisă împotriva lui: “ACESTA ESTE IISUS, REGELE IUDEILOR”.
Pa kikovekano ku mutu ghwake vakakomelela,”UJU GHWE YESU, UNTWA GHWA VAYAHUDi.”
38 Și erau doi tâlhari răstigniți împreună cu El, unul la dreapta Lui și altul la stânga.
Unsiki ghughuo avaanhu avange vavili vano valyale vahijivabudi vakakomelelua palikimo nu Yesu, jumonga akava ulubale lwake ulwa kundio, ujunge kung'highi.
39 Cei ce treceau pe acolo Îl ocărau, clătinându-și capetele
Avaanhu vano vakava vikila pala vakasukaniagha amatu ghaake, vikumuligha viiti,
40 și zicând: “Tu, care distrugi templul și-l zidești în trei zile, mântuiește-te! Dacă ești Fiul lui Dumnezeu, coboară-te de pe cruce!”
Uve ghwe juno ghwatisagha ghulimemula inyumba inyimike ija Nguluve neke ghujenga ifighono fitatu, nave uli Mwana ghwa Nguluve, Ghupoke, ghwke pa kikovekano!”
41 Preoții cei mai de seamă, de asemenea, batjocorind împreună cu cărturarii, cu fariseii și cu bătrânii, au zis:
Voope avavaha va vatekesi na vavulanisi va ndaghilo isa Moose palikimo na vagoyo avange vakamwovelelagha vakatisagha,”
42 “A mântuit pe alții, dar nu se poate mântui pe sine însuși. Dacă el este Regele lui Israel, să se dea jos de pe cruce acum și vom crede în el.
Avapokaghava avange, lino ikunua kukupoka jujuo! Asi, naghwe ntwa ghwa Vaisilaeli, lino iike pa kikovekano, neke na jusue tumwitike.
43 El se încrede în Dumnezeu. Să-l elibereze Dumnezeu acum, dacă îl vrea, pentru că a spus: “Eu sunt Fiul lui Dumnezeu”.”
U mwene ikumhuviila ubNguluve, iiti Mwana ghwa Nguluve, lino nave u Nguluve amughanile, ampoke.”
44 Și tâlharii care au fost răstigniți împreună cu El au aruncat asupra Lui aceeași ocară.
Nava vahijivabudi vanovvakomelilue palikimo nu Yesu, voope vakamuligha.
45 De la ceasul al șaselea a fost întuneric peste toată țara până la ceasul al nouălea.
Kutenguala akavalilo aka ntanda pamwisi, ing'hisi jikakupiika iisi jooni kuhanga kufika akavalilo aka budika lubale.
46 Pe la ceasul al nouălea, Isus a strigat cu glas tare: “Eli, Eli, lima sabachthani?” Adică: “Dumnezeul meu, Dumnezeul meu, de ce m-ai părăsit?”.
Unsiki ughwa kavalilo aka budika lubale ndiiki u Yesu akakoola fiijo akati, Eloi, Eloi, lamacsabakitani? kwe kuuti,”Nguluve ghwango, Nguluve ghwango ongo undekile?”
47 Unii dintre cei ce stăteau acolo, auzind, au zis: “Omul acesta cheamă pe Ilie.”
Avaanhu vamonga vano valyimile pala ye vapulike u Yesu ijova amasio aghuo vakati,”Uju ikunkemeela um'bili u Eliya.”
48 Și îndată unul dintre ei a alergat, a luat un burete, l-a umplut cu oțet, l-a pus pe o trestie și i-a dat să bea.
Unsiki ghuoghuo umuunhu jumonga mu veene akaluta luvilo akatoola ikyenda, akasuvika mu luhuje ulukali akakiviika mu lulaasi akam'besekesia u Yesubpa mulomo kuuti amiime.
49 Ceilalți au zis: “Lasă-l în pace. Să vedem dacă vine Ilie să-l salveze”.
Neke avange vala vakati,”Uleke kukumpeela tulole nave u Eliya ikwisa kukumpoka,”
50 Isus a strigat din nou cu glas tare și și-a dat duhul.
Pe u Yesu akakoola fiijo kange, akakunguka.
51 Și iată că perdeaua templului s-a rupt în două, de sus până jos. Pământul s-a cutremurat și stâncile s-au despicat.
Nakalingi, umwenda ghuno ghulyaghavilue pavili inyumba inyimike ija Nguluve, ghukademuka pavili kuhuma kukyanya kiufika paasi. Iisi jikasukanika na manhalavue ghakabajuka.
52 Mormintele s-au deschis și multe trupuri ale sfinților care adormiseră au înviat;
Imbiipa sikasyiluka, avimike vinga vano valyafwile vakasyuka.
53 și, ieșind din morminte după înviere, au intrat în cetatea sfântă și s-au arătat multora.
Pa mbele u Yesu ye asyukile, avimike avuo vakingila mu likaaja ilyimike ilya Yelusalemu, vakavoneka ku vaanhu vinga.
54 Iar centurionul și cei ce erau cu el, care priveau pe Isus, văzând cutremurul și cele ce se întâmplau, s-au îngrozit și au zis: “Cu adevărat, acesta era Fiul lui Dumnezeu!”
Pe um'baha ghwa vasikali palikimo na vala vano valyale vikumulolellela u Yesu ye vavwene iisi jisukanika ni singi sino sikahumiile pala, vakoghopa kyongo, vakati,”Kyang'hani umuunhu uju akaale Mwana ghwa Nguluve.
55 Și erau acolo multe femei care priveau de departe, și care Îl urmau pe Isus din Galileea și Îl slujeau.
“Ye sivombike isi sooni, pwevalyale avakijuuva vinga vano valyimile patali padebe vilola. Avakijuuva avuo ve vano vakam'bingilile u Yesu kuhuma ku Galilaya na kukutengelela.
56 Printre ele erau Maria Magdalena, Maria, mama lui Iacov și a lui Iose și mama fiilor lui Zebedei.
Mu vakijuuva avuo, mwealyale uMaliya umhuma mu likaaja ilya Magidala, uMaliya ung'hina ghwa Yakovo nu Yosefu palikimo nu un'dala ghwa Sebedaayi.
57 Când s-a făcut seară, a venit un om bogat din Arimateea, numit Iosif, care era și el ucenic al lui Isus.
Ye jifikile ivwilile, akiisa umuunhu jumonga ummofu, ilitavua lyake alyale ghwe Yosefu, umhuma mu likaaja ilya Alimataya. Umuunhu ujuo alyale m'bulanisivua ghwa Yesu.
58 Acest om s-a dus la Pilat și a cerut trupul lui Isus. Atunci Pilat a poruncit ca trupul să fie predat.
U Yosefu akaluta kwa Pilato kusuuma umfimba ghwa Yesu. U Pilato akavavuula avasikali vaake liiuuti vampeele umfimba ghula
59 Iosif a luat trupul, l-a înfășurat într-o pânză de in curată
Pepano u Yosefu akaluta akatoola umfimba ghwa Yesu akaghuniengelela nu mwenda ughwa kusyilila, um'balafu.
60 și l-a așezat în mormântul său nou, pe care îl tăiase în stâncă. Apoi a rostogolit o piatră mare la ușa mormântului și a plecat.
Pe akaghuviika mu mbiipa jaake imia jino alyabughwile mu linhalavue, akabilukisia ilivue ilikome pa mulyango ghwa mbiipa akavuka iluta.
61 Maria Magdalena era acolo, împreună cu cealaltă Maria, așezată în fața mormântului.
Unsiki ughuo u Maliya umhuma mu likaaja ilya Magidala nu Maliya ujunge valikalile pala valungiime ku mbiipa.
62 A doua zi, adică a doua zi după ziua pregătirii, s-au adunat la Pilat preoții cei mai de seamă și fariseii, și au zis:
Ikighono ikya vuvili kino kyale kya sabati, avavaha va vatekesi na vafalisayi vakakong'hana kwa Pilato.
63 “Domnule, ne aducem aminte ce a spus înșelătorul acela, pe când era încă în viață: “După trei zile voi învia”.
Pe vakam'bula vakati,”Ghwe ntwa, tukumbuka kuuti unsyangi jula ye mwumi, akajovile kuuti, Fingakile ifighono fitatu kuhuma nifua nisyuka.'
64 Poruncește, așadar, să se asigure mormântul până a treia zi, ca nu cumva discipolii lui să vină noaptea și să-l fure și să spună poporului: “A înviat din morți”; și ultima înșelăciune va fi mai rea decât prima”.”
Lino, tusuuma avavuule avasikali vaako valolelelaghe imbiipa kuhanga ikighono ikya vutatu, tungaleke kuvomba ulu, avavulanisivua vaake ndepoonu viluta kuhiija um'bili ghwake neke vavasyange avaanhu kuuti asyukile. Nave luvembeke uluo, uvudesi uvuo vuuva vuviivi kukila uvwa kwanda.
65 Pilat le-a zis: “Aveți un paznic. Duceți-vă și asigurați-o cât mai bine”.
U Pilato akavamula akati,”Mutoole avasikali. Mulute mulolelelaghe imbiipa ku ngufu siinu sooni.”
66 Ei s-au dus deci cu garda și au securizat mormântul, sigilând piatra.
Pepano vakaluta ku mbiipa, vakaviika ikivalilo pa livue kuuti napwengavisaghe umunhu ughwa kuvungulusia. Pe vakavaleka pala avasikali kuuti valolelelaghe.
