Marcu 1
1 Începutul Veștii Bune a lui Iisus Hristos, Fiul lui Dumnezeu.
Asɛmpa a ɛfa Yesu Kristo, Onyankopɔn Ba no ho no, ahyɛaseɛ nie.
2 După cum este scris în profeți, “Iată, trimit pe mesagerul Meu înaintea feței tale, care îți va pregăti calea înaintea ta:
Wɔatwerɛ wɔ Odiyifoɔ Yesaia nwoma no mu sɛ, “Mɛsoma me ɔbɔfoɔ adi wʼanim ɛkan. Ɔno na ɔbɛsiesie ɛkwan ama wo.”
3 glasul cuiva care strigă în pustiu, 'Pregătiți calea Domnului! Fă-i cărările drepte!”
“Nne bi reteam firi ɛserɛ so sɛ, ‘Monsiesie ɛkwan mma Awurade, mommɔ akwan a ɛtene mma no.’”
4 Ioan a venit să boteze în pustie și să propovăduiască botezul pocăinței pentru iertarea păcatelor.
Enti Yohane ba bɛbɔɔ asu wɔ ɛserɛ so, ɔkaa adwensakyera asubɔ a ɛma bɔnefakyɛ ho asɛm.
5 Tot ținutul Iudeii și toți cei din Ierusalim au ieșit la el. Au fost botezați de el în râul Iordan, mărturisindu-și păcatele.
Nnipa fifiri Yerusalem ne Yudea nkuro so kɔhunuu Yohane, tiee no. Na wɔkaa wɔn bɔne kyerɛɛ no no, ɔbɔɔ wɔn asu wɔ Asubɔnten Yordan mu.
6 Ioan era îmbrăcat cu păr de cămilă și avea o curea de piele la brâu. El mânca lăcuste și miere sălbatică.
Na Yohane hyɛ atadeɛ a wɔde yoma nhoma na apam a aboa nhoma abɔsoɔ nso bɔ mu. Na nʼaduane yɛ ntutummɛ ne ɛwoɔ.
7 El propovăduia, spunând: “După mine vine cel care este mai puternic decât mine, a cărui șnur al sandalelor nu sunt vrednic să mă aplec și să îl desfac.
Ne nkyerɛkyerɛ no mu, ɔkaa sɛ, “Ɛrenkyɛre koraa, obi bɛba a ɔwɔ tumi sene me a, ne mpaboa ahoma mpo, mensɛ sɛ mekoto mesane.
8 Eu v-am botezat în apă, dar el vă va boteza în Duhul Sfânt.”
Me deɛ, mede nsuo na ɛbɔ mo asu, na ɔno deɛ, ɔde Honhom Kronkron na ɛbɛbɔ mo asu!”
9 În zilele acelea, Isus a venit din Nazaret din Galileea și a fost botezat de Ioan în Iordan.
Ɛda bi, Yesu firii Nasaret a ɛwɔ Galileaman mu ba maa Yohane bɔɔ no asu wɔ Asubɔnten Yordan mu.
10 Imediat ce a ieșit din apă, a văzut cerurile despărțindu-se și Duhul Sfânt coborând peste el ca un porumbel.
Yesu firi nsuo no mu sii konkɔn so ara pɛ, ɔhunuu sɛ ɔsoro abue, na Honhom Kronkron resiane sɛ aborɔnoma aba ne so. Saa ɛberɛ no ara mu,
11 Un glas a venit din cer: “Tu ești Fiul Meu preaiubit, în care Îmi găsesc plăcerea.”
ɛnne bi firi ɔsoro kaa sɛ, “Wone me Dɔ Ba a wosɔ mʼani.”
12 Și îndată Duhul Sfânt l-a izgonit în pustiu.
Ɛhɔ ara, Honhom Kronkron de Yesu kɔɔ ɛserɛ so.
13 Acolo, în pustiu, a stat patruzeci de zile, ispitit de Satana. Era cu animalele sălbatice; și îngerii îi slujeau.
Ɔtenaa hɔ adaduanan a na obiara nka ne ho ka wiram mmoa nko ara. Ɛhɔ na ɔbonsam sɔɔ no hwɛeɛ. Akyire yi, abɔfoɔ ba bɛsom no.
14 După ce Ioan a fost luat în temniță, Isus a venit în Galileea, propovăduind vestea cea bună a Împărăției lui Dumnezeu,
Ɔhene Herode kyeree Yohane akyi no, Yesu kɔɔ Galilea kɔkaa asɛmpa no wɔ hɔ.
15 și zicând: “Timpul s-a împlinit și Împărăția lui Dumnezeu este aproape! Pocăiți-vă și credeți în Vestea cea Bună!”.
Ɔkaa sɛ, “Ɛberɛ no awie du! Onyankopɔn Ahennie no abɛn. Monnu mo ho na monnye asɛmpa no nni!”
16 Trecând pe malul mării Galileii, a văzut pe Simon și pe Andrei, fratele lui Simon, care aruncau o plasă în mare, căci erau pescari.
Ɛda bi a Yesu nam Galilea mpoano no, ɔhunuu Simon ne ne nua Andrea sɛ wɔregu asau.
17 Isus le-a zis: “Veniți după Mine și vă voi face pescari de oameni”.
Yesu frɛɛ wɔn sɛ, “Mommɛdi mʼakyi! Na mɛma mo ayɛ nnipayifoɔ.”
18 Și îndată și-au lăsat plasele și au mers după El.
Ɛhɔ ara, wɔgyaa wɔn asau no guu hɔ bɛdii nʼakyi.
19 Și, mergând puțin mai departe de acolo, a văzut pe Iacov, fiul lui Zebedei, și pe fratele său Ioan, care erau și ei în corabie și reparau plasele.
Ɔkɔɔ nʼanim kakra no, ɔhunuu Sebedeo mma baanu a wɔfrɛ ɔbaako Yohane, ɛnna ɔbaako nso Yakobo, sɛ wɔte kodoɔ mu reyɛ wɔn asau ho adwuma.
20 Imediat i-a chemat, iar ei au lăsat pe tatăl lor, Zebedei, în barcă, cu slujitorii angajați, și au mers după el.
Ɔfrɛɛ wɔn nso sɛ wɔmmɛdi nʼakyi. Ntɛm ara, wɔgyaa wɔn agya Sebedeo ne nʼapaafoɔ hɔ wɔ kodoɔ no mu bɛdii nʼakyi.
21 S-au dus în Capernaum, și îndată, în ziua de Sabat, a intrat în sinagogă și învăța.
Yesu ne nʼakyidifoɔ yi bɛduruu Kapernaum. Na Homeda duruiɛ no, ɔkɔɔ asɔredan mu kɔkaa asɛmpa no.
22 Ei erau uimiți de învățătura lui, pentru că îi învăța ca având autoritate, și nu ca pe cărturari.
Nnipa no tee asɛm no no, wɔn ho dwirii wɔn, ɛfiri sɛ, ɔkasaa te sɛ obi a ɔwɔ tumi, na mmom wankasa sɛ Atwerɛsɛm no akyerɛkyerɛfoɔ no.
23 Îndată s-a găsit în sinagoga lor un om cu un duh necurat și a strigat, zicând:
Amonom hɔ ara, ɔbarima bi a ɔwɔ wɔn hyiadan no mu hɔ a ɔwɔ honhommɔne teaam mu sɛ,
24 “Ha! Ce avem noi de-a face cu tine, Isus, Nazarineanule? Ai venit să ne distrugi? Eu știu cine ești: Sfântul lui Dumnezeu!”.
“Ɛdeɛn na wo Nasareni Yesu ne yɛn wɔ yɛ? Woaba sɛ worebɛsɛe yɛn anaa? Menim wo sɛ wone Onyankopɔn Ba Kronkronni no!”
25 Isus l-a mustrat și i-a zis: “Taci și ieși din el!”
Yesu teateaa honhommɔne no sɛ, “Mua wʼano! Firi ne mu kɔ!”
26 Și duhul necurat a ieșit din el, care-l zguduia și striga cu glas tare.
Honhommɔne no wosoo saa ɔbarima no, ma ɔteateaam den na ɛtu kɔeɛ.
27 Toți erau uimiți, așa că se întrebau între ei și ziceau: “Ce este aceasta? O învățătură nouă? Pentru că el poruncește cu autoritate chiar și duhurilor necurate, iar acestea îl ascultă!”
Nnipa no nyinaa ho dwirii wɔn, ma wɔbisabisaa wɔn ho wɔn ho sɛ. “Nkyerɛkyerɛ foforɔ bɛn ni? Ahonhommɔne mpo tie ne nne!”
28 Imediat, vestea despre el s-a răspândit pretutindeni în toată regiunea Galileii și în împrejurimile ei.
Saa anwanwadeɛ a ɔyɛeɛ yi ho nsɛm trɛ faa Galileaman mu nyinaa.
29 Și îndată ce au ieșit din sinagogă, au intrat în casa lui Simon și Andrei, cu Iacov și Ioan.
Wɔfirii hyiadan no mu no, wɔne Yakobo ne Yohane kɔɔ Simon ne Andrea efie.
30 Mama soției lui Simon zăcea bolnavă de febră și îndată i-au povestit despre ea.
Na Simon ase baa ɛda mpa so a huraeɛ akyere no, na wɔkaa ne ho asɛm kyerɛɛ Yesu.
31 El a venit, a luat-o de mână și a ridicat-o. Febra a lăsat-o imediat și ea le-a slujit.
Yesu kɔɔ baabi a ɔda hɔ, kɔsɔɔ ne nsa, ma ɔsɔre tenaa ase. Ɛhɔ ara, huraeɛ no tu firii ne so. Ɔsɔre noaa aduane maa wɔn.
32 Seara, când a apus soarele, au adus la El pe toți cei bolnavi și pe cei posedați de demoni.
Ɛduruu anwummerɛ no, nnipa no de ayarefoɔ ne wɔn a wɔwɔ ahonhommɔne brɛɛ Yesu sɛ ɔnsa wɔn yadeɛ.
33 Toată cetatea era adunată la ușă.
Kuro mu no nyinaa bɛboaa wɔn ho ano wɔ efie no aboboano,
34 El a vindecat pe mulți bolnavi de diferite boli și a izgonit mulți demoni. Nu le permitea demonilor să vorbească, pentru că îl cunoșteau.
na Yesu saa ayarefoɔ bebree yadeɛ. Ɔtuu ahonhommɔne bebree nso. Nanso, wamma ahonhommɔne no ankasa, ɛfiri sɛ, na wɔnim no.
35 Dis-de-dimineață, pe când era încă întuneric, s-a sculat și a ieșit afară, s-a dus într-un loc pustiu și s-a rugat acolo.
Ahemadakye a na ɛnim nteteeɛ no, Yesu sɔre firii efie hɔ kɔɔ baabi a ɛhɔ yɛ dinn, kɔbɔɔ mpaeɛ wɔ hɔ.
36 Simon și cei care erau cu el l-au căutat.
Simon ne wɔn a wɔka ne ho firii adi kɔhwehwɛɛ no,
37 L-au găsit și i-au spus: “Toată lumea te caută.”
na wɔhunuu no no, wɔka kyerɛɛ no sɛ, “Nnipa bebree rehwehwɛ wo.”
38 Și le-a zis: “Să mergem în altă parte, în cetățile vecine, ca să propovăduiesc și acolo, căci pentru aceasta am ieșit.”
Ɔka kyerɛɛ wɔn sɛ, “Ɛsɛ sɛ yɛkɔ nkuro a aka no so, na mekɔka mʼasɛm kyerɛ wɔn, ɛfiri sɛ, ɛno enti na mebaeɛ.”
39 Și a mers în sinagogile lor în toată Galileea, predicând și scoțând demoni.
Enti, ɔkɔɔ Galileaman mu baabiara kɔkaa asɛmpa no wɔ asɔredan mu, tuu ahonhommɔne bebree nso.
40 Un leprosar a venit la El și L-a rugat, îngenunchind în fața Lui și spunându-I: “Dacă vrei, poți să mă cureți.”
Ɔkwatani bi bɛkotoo no srɛɛ no sɛ, “Sɛ ɛyɛ wo pɛ a, wobɛtumi ama me ho ate.”
41 Și, cuprins de milă, a întins mâna, l-a atins și i-a zis: “Vreau să... Să fie curățat”.
Yesu hunuu ɔkwatani no mmɔbɔ, enti ɔde ne nsa kaa no kaa sɛ, “Mepɛ! Wo ho mfi!”
42 După ce a spus aceasta, îndată lepra s-a depărtat de la el și a fost curățit.
Amonom hɔ ara, ne ho teeɛ, maa ne ho tɔɔ no!
43 El l-a avertizat cu strictețe și l-a trimis imediat afară,
Yesu bɔɔ nʼano dendeenden sɛ,
44 și i-a zis: “Vezi să nu spui nimic nimănui, ci du-te să te prezinți preotului și oferă pentru curățirea ta ceea ce a poruncit Moise, ca mărturie pentru ei.”
“Nka saa asɛm yi nkyerɛ obiara, na mmom, fa wo ho kɔkyerɛ ɔsɔfoɔ. Sɛ worekɔ a, fa wʼafɔrebɔdeɛ a Mose ahyɛ sɛ akwatafoɔ a wɔasa wɔn yadeɛ mfa nka wɔn ho nkɔ no ka wo ho kɔ, sɛdeɛ ɛbɛma obiara ahunu sɛ wo ho atɔ wo bio.”
45 Dar el a ieșit și a început să propovăduiască mult și să răspândească vestea, încât Isus nu mai putea intra în cetate, ci era afară, în locuri pustii. Oamenii veneau la el de pretutindeni.
Nanso, ɔrekorɔ no nyinaa, na ɔde nteateamu rebɔ nʼayaresa no ho dawuro. Esiane yei enti, sɛ Yesu kɔ baabiara a, nnipadɔm bɛtwa ne ho hyia. Ɛno enti, afei baabiara a ɔbɛkɔ no, ɔnnyi ne ho adi. Enti, ɔtenaa ɛserɛ so hɔ maa nnipa bebree baa ne nkyɛn wɔ hɔ.
