Luca 6
1 În al doilea Sabat după cel dintâi, el mergea prin lanurile de grâu. Discipolii lui culegeau căpățânile de grâu și mâncau, frecându-le în mâini.
Kiba lumbu ki saba, Yesu wuviokila mu tsola yi ble. Minlonguki miandi mivela makundi ayi midia mawu.
2 Dar unii dintre farisei le-au spus: “De ce faceți ceea ce nu este permis să faceți în ziua de Sabat?”
Bafalisi bankaka bayuvula: —Bila mbi lulembo vangila mambu makanduku mu lumbu ki saba e?
3 Isus le-a răspuns: “N-ați citit ce a făcut David, când a flămânzit, el și cei ce erau cu el,
Yesu wubavutudila: —Lutengi ko mambu Davidi kavanga mu thangu niandi ayi bakundi bandibaba mu nzala e?
4 cum a intrat în casa lui Dumnezeu, a luat și a mâncat pâinea de sărbătoare și a dat și celor ce erau cu el, care nu se poate mânca decât numai pentru preoți?”
Niandi wukota mu nzo Nzambi, wubonga mapha matambuku kuidi Nzambi ayi wudia mawu; wukabudila batu bobo baba yandi, ka diambu ko, kasia ba ko minsua bila banganga Nzambi kaka ziba minsua mu dia mawu.
5 El le-a răspuns: “Fiul Omului este stăpânul Sabatului”.
Buna wubuela tuba diaka: —Muana mutu niandi Pfumu yi lumbu ki saba.
6 În altă zi de Sabat, a intrat în sinagogă și învăța. Era acolo un om, căruia i se uscase mâna dreaptă.
Mu lumbu kinkaka ki saba, Yesu wukota mu nzo yi lukutukunu ayi wutona longa. Muna muba mutu wumosi wuba koko ku lubakala kusioka.
7 Cărturarii și fariseii îl urmăreau, ca să vadă dacă nu cumva vindecă în Sabat, ca să găsească o acuzație împotriva lui.
Minlongi mi mina ayi Bafalisi basunga Yesu mu tala kani wulendakumbelusa mu lumbu ki saba mu diambu babaka bila kioki balenda kumfundila.
8 Dar El le cunoștea gândurile; și a zis omului care avea mâna uscată: “Ridică-te și stai în mijloc”. El s-a ridicat și a stat în picioare.
Vayi Yesu bu kazaba mayindu mawu, buna wukamba mutu wuba koko kusioka: —Telama, yiza va ntuala batu boso! Mutu beni wutelama. Wuyiza vana.
9 Atunci Isus le-a zis: “Vă voi întreba ceva: “Este îngăduit în Sabat să faci bine sau să faci rău? Să salvezi o viață, sau să ucizi?”
Buna Yesu wuba kamba: —Kiuvu kidi yama ki kuluyuvula: minsua midi mu vanga mambotevoti mambimbi mu lumbu ki saba e? Minsua midi mu vukisa luzingu voti mu kuluvonda e?
10 S-a uitat la toți și a zis omului: “Întinde-ți mâna”. El a făcut-o, și mâna i-a fost redată la fel de sănătoasă ca și cealaltă.
Buna wuzungisa thalu andi kuidi batu boso baba vana bosi wukamba mutu beni: —Nonuna koko kuaku. Mutu beni wunonuna koko ayi koko kuandi kubeluka.
11 Dar ei erau plini de furie și vorbeau între ei despre ce ar putea să-i facă lui Isus.
Minlongi mi mina ayi Bafalisi bafuema ngolo ayi bayuvasana bawu na bawu mu zaba diambu mbi balenda vangila Yesu.
12 În zilele acelea, s-a dus pe munte să se roage și a stat toată noaptea în rugăciune către Dumnezeu.
Muna bilumbu beni, Yesu wuyenda ku mbata mongo mu diambu di sambila. Builu bumvimba kasambidila.
13 Când s-a făcut ziuă, și-a chemat discipolii și a ales dintre ei doisprezece, pe care i-a numit și apostoli:
Buisi buna bu kia, buna wutela minlonguki miandi ayi wusobula va khatitsikꞌawu kumi mi miodi. Wuba vana dizina di bamvuala.
14 Simon, pe care l-a numit și Petru; Andrei, fratele său; Iacov; Ioan; Filip; Bartolomeu;
Mazina mawu mawu mama: Simoni wuka bieka Piela ayi khombꞌandi Andele; Zaki, Yowani, Filipi, Balitelemi
15 Matei; Toma; Iacov, fiul lui Alfeu; Simon, numit Zelota;
Matayi, Toma, Zaki muana Alife, Zimoni wuba mu dingumba di ba Zeloti,
16 Iuda, fiul lui Iacov; și Iuda Iscarioteanul, care a devenit și el trădător.
Yuda muana zaki ayi Yuda Isikalioti, mutu wumvakula.
17 S-a coborât cu ei și a stat pe un loc drept, cu o mulțime de ucenici ai Lui și cu un mare număr de oameni din toată Iudeea, din Ierusalim și de pe țărmul mării Tirului și al Sidonului, care veniseră să-L asculte și să se vindece de bolile lor,
Bu kaba kuluka mongo va kimosi ayi bawu Yesu wutelama va ndimba. Minlonguki miandi miwombo miba vana va kimosi ayi nkangu wuwombo wu batu baba mu zunga kioso ki Yuda, ki Yelusalemi, mu mala ma Tile ayi Sidoni momo madi mu yenda nzadi.
18 precum și de cei care erau tulburați de duhuri necurate; și se vindecau.
Baboso bayiza mu diambu di banwa ayi babelusu mu bimbevo biawu. Bobo bayamusu kuidi ziphevi zimbimbi babeluka.
19 Toată mulțimea căuta să se atingă de El, căci ieșea din El o putere și îi vindeca pe toți.
Baboso batomba kunsimba bila lulendo lutotukila mu niandi luba lubelusa batu boso.
20 Și-a ridicat ochii spre ucenicii Săi și a zis: “Ferice de voi, cei săraci! pentru că Împărăția lui Dumnezeu este a ta.
Buna Yesu wutala minlonguki miandi ayi wuba kamba: —Khini kuidi beno minsukama bila beno luvuidi Kipfumu ki Nzambi.
21 Ferice de voi, care sunteți flămânzi acum! pentru că vei fi umplut. Ferice de voi care plângeți acum, pentru că vei râde.
Khini kuidi beno luidi buabu mu nzala bila luela yukutusu. Khini kuidi beno lulembu didi buabu bila luela seva.
22 Ferice de voi, când vă vor urî oamenii, când vă vor respinge, când vă vor batjocori și când vor arunca numele vostru ca fiind rău, din pricina Fiului Omului!
Khini kuidi beno mu thangu bela ku lulenda, bu bela ku luloza, bu bela ku lufinga, bu bela ku lukuka, bu bela manga mazinga meno banga mazina mambimbi mu diambu di Muana Mutu.
23 Bucurați-vă în ziua aceea și săriți de bucurie, căci iată că răsplata voastră este mare în ceruri, pentru că părinții lor au făcut același lucru cu profeții.
Mu lumbu kina buna luela mona khini ayi luela dumuka mu diambu di khini bila mfutu eno widi wunneni mu diyilu. Bila buawu bobo kuandi bakulu bawu bayamisila mimbikudi.
24 “Dar vai de voi, care sunteți bogați! Căci ați primit mângâierea voastră.
Vayi mabienga kuidi beno zimvuama bila lukitambudidi yeno mbombolo.
25 Vai de voi, cei ce sunteți plini acum! pentru că vă va fi foame. Vai de voi care râdeți acum, pentru că veți jeli și veți plânge.
Mabienga kuidi beno luidi bayukuta buabu bila luela mona nzala. Mabienga kuidi beno lulembu sevi buabu bila luela ba mu kaniki ayi luela dila.
26 Vai, când oamenii vorbesc de bine despre tine! căci părinții lor au făcut același lucru cu profeții mincinoși.
Mabienga kuidi beno batu boso bu bela kuluniemisa bila buawu bobobakulu bawu bavangila mimbikudi mi luvunu.
27 Dar Eu vă spun vouă, celor ce auziți: iubiți pe vrăjmașii voștri, faceți bine celor ce vă urăsc,
—Vayi kuidi beno lunwa, ndikulukamba: luzola bambeni zienu; luvangila mambote bobo bakululendanga;
28 binecuvântați pe cei ce vă blestemă și rugați-vă pentru cei ce vă maltratează.
Lusakumuna bobo bakulusinganga; lusambidila bobo bakuluvangilanga mambu mambimbi.
29 Celui ce vă lovește peste obraz, oferiți-i și celălalt obraz; și celui ce vă ia haina, nu-i reține și haina.
Enati mutu wuzubidi mbata mu luvenga lumosi, buela ntambika luvenga lunkaka. Enati mutu wuzionini yunga kiaku, buna kadi ku nkandika kaziona kikhutu kiaku.
30 Dați oricui vă cere și nu cereți celui care vă ia bunurile să vi le dea înapoi.
Vana kuidi woso mutu wukulomba. Enati mutu wuzionini bima biaku, buna kadi kunlomba diaka biawu.
31 “Fă-le și tu cum vrei să facă oamenii cu tine.
Mambu momo lutidi baluvangila, mawu mamveno lufueti vangila bankaka.
32 Dacă iubești pe cei ce te iubesc, ce merite ai tu? Căci chiar și păcătoșii îi iubesc pe cei care îi iubesc.
Enati lunzolanga kaka bobo bakuluzolanga buna mbi lumbaka e? Bila bankua masumu, mamvawu, beta zola bobo baku bazolanga.
33 Dacă faceți bine celor ce vă fac bine, ce merite aveți voi? Căci și păcătoșii fac la fel.
Enati lumvangila mamboti kuidi bobo bakuluvangilanga kaka mambote, buna mbi lumbaka? Bila bankua masumu mamvawu beta bu vanga.
34 Dacă dați cu împrumut celor de la care sperați să primiți, ce merite aveți? Chiar și păcătoșii împrumută păcătoșilor, pentru a primi înapoi la fel de mult.
Enati lueta devisa kaka bobo balenda kuluvutudila, buna mbi lumbaka e? Bila bankua masumu mamvawu beta devisa bankua masumu yawu muingi baba vutudila.
35 Dar iubiți pe vrăjmașii voștri, faceți binele și împrumutați, fără să așteptați nimic în schimb; și răsplata voastră va fi mare și veți fi copiii Celui Preaînalt, căci El este binevoitor față de cei nerecunoscători și răi.
Vayi beno bika luzola bambeni zienu, luba vangila mambote ayi ludevisa mu kambu ba mayindu keni bela kuluvutudila. Buna mfutu eno welaba wunneni, luela ba bana ba Nzambi yizangama bila niandi veka widi wumbote kuidi bobo bazabanga ko vutula matondo ayi kuidi batu bambimbi.
36 “De aceea fiți milostivi, așa cum și Tatăl vostru este milostiv.
Bika luba batu bambote banga dise dieno widi wumbote.
37 Nu judecați, și nu vei fi judecat. Nu condamnați, și nu vei fi condamnat. Eliberați, și vei fi eliberat.
—Lubika sambisa tala mamveno luedi sambusu. Lubika zengila batu nkanu tala mamveno luedi zengulu nkanu. Lulemvukila badienu muingi mamveno balulemvukila.
38 “Dați și vi se va da; o măsură bună, presată, zdruncinată și plină, vi se va da. Căci cu aceeași măsură cu care măsurați, vi se va măsura înapoi.”
Luvananga buna mamveno bela kuluvana. Bela kuluvana kuku kifuana, kuku kikomana, kinikunu ayi kinsapuka bila bela kulutezila luelo luela dedakana banga lolo lutezila.
39 Și le-a spus o pildă. “Poate orbul să călăuzească pe orb? Nu vor cădea amândoi într-o groapă?
Yesu wubuela bakamba diaka nongo yayi: —A buevi, phofo wulenda nata phofo yandi e? Buna bawu buadi balenda bua mu dibulu e?
40 Un ucenic nu este mai presus de învățătorul său, dar fiecare, când va fi pe deplin instruit, va fi ca învățătorul său.
Nlonguki kasi viatuka ko nyiyisi andi vayi bu kameni kubuku bu mbote, buna boso kalenda dedakana banga nyiyisi andi.
41 De ce vedeți paiul de paie care este în ochiul fratelui vostru, dar nu vă gândiți la bârna care este în ochiul vostru?
Bila mbi wuntadila kiti kidi mu diesu di khombꞌaku vayi ngeyo vekawukadi mona tunga yidi mu diesu diaku e?
42 Sau cum poți să-i spui fratelui tău: “Frate, lasă-mă să scot paiul din ochiul tău”, când tu însuți nu vezi bârna care este în ochiul tău? Ipocritule! Îndepărtează mai întâi bârna din ochiul tău și apoi vei putea vedea limpede ca să îndepărtezi paiul care este în ochiul fratelui tău.
Voti, buevi wulenda kambila khombꞌaku ti: “A khomba bika ndibotula kiti kidi mu diesu diaku!” vayi ngeyo veka wukadi mona tunga yidi mu diesu diaku e? Mutu wu mayuya! Botula nteti tunga yidi mu diesu diaku buna bosi mawumona bumboti mu botula kidi kidi mu diesu di khombꞌaku.
43 “Căci nu este pom bun care să dea roade putrede, nici pom putred care să dea roade bune.
—Bila kuisi ko nti wumbote wela buta makundi mambimbi ayi nti wumbimbi wulendi buta makundi mambote ko.
44 Căci fiecare pom se cunoaște după rodul său. Căci oamenii nu culeg smochine din spini, nici struguri din tufișuri de mărăcini.
Bila banzabilanga nti mu makundi mandi. Bila balendi vela ko makundima figi mu nti wu zitsendi ayi balendi vela ko makundi ma vinu mu nti wu zitsolokoto.
45 Omul bun scoate din comoara bună a inimii sale ceea ce este bun, iar omul rău scoate din comoara rea a inimii sale ceea ce este rău, căci din belșugul inimii vorbește gura lui.
Mutu wumbote wuntotulanga mambote momo mambanga mu kiuka kimboteki ntimꞌandi. Mutu wumbimbi wuntotulanga mambimbi mambanga mu kiuka kimbimbi ki ntimꞌandi bila mutu wuntubanga mambu momo mafulukidi mu ntimꞌandi.
46 “Pentru ce Mă strigați: “Doamne, Doamne!” și nu faceți ce vă spun Eu?
—Bila mbi lukuthedilanga “Pfumu, Pfumu” vayi lukadi vanga mambu momo ndilembu lukambi e?
47 Oricine vine la Mine, care ascultă cuvintele Mele și le face, vă voi arăta cum este el.
Ndieka kulumonisa buevi budedikinini woso mutu wowo wunkuiza kuidiminu, wulembu wi mambu ndilembu tubi ayi wulembu kumasadila.
48 El este ca un om care construiește o casă, care a săpat, a mers adânc și a pus temelia pe stâncă. Când s-a ridicat un potop, pârâul s-a izbit de casa aceea și nu a putut să o zdruncine, pentru că era întemeiată pe stâncă.
Niandi dedikini banga mutu wowo wutunga nzo. Wutimuna fondasio yimula ayi wutungila yawu va yilu matadi. Khuka yi nlangu bu yiyiza, yiyiza lumbama muna nzo beni ayi yisia yinikuna ko bila yitungu va yilu matadi.
49 Darcel care aude și nu face, se aseamănă cu un om care a zidit o casă pe pământ fără temelie, împotriva căreia a izbucnit pârâul și îndată a căzut; și ruina acelei case a fost mare.”
Vayi woso wulembu wi mambu mama ayi wunkambu sadila mambu beni dedikini banga mutu wutunga nzoꞌandi va mbata ntoto mu kambu fondasio. Khuka yi nlangu bu yiyiza lumbama mu nzo beni, yawu yitumbu bua, mfuilu yi nzo beni yiba yinneni.
