Luca 6
1 În al doilea Sabat după cel dintâi, el mergea prin lanurile de grâu. Discipolii lui culegeau căpățânile de grâu și mâncau, frecându-le în mâini.
Jius Doonu alu golo Jisu ampu rongolo vngkarto. Ninyigv lvbwlaksu vdwv aam amring nga puik gvrila, lakchulo nepung gvrila achar ha dvto.
2 Dar unii dintre farisei le-au spus: “De ce faceți ceea ce nu este permis să faceți în ziua de Sabat?”
Parisis nyi mego tvvkato, “Nonu ngonugv Pvbv lo no Jius Doonualu lo riyoka vnam ham ogubv ridunv?”
3 Isus le-a răspuns: “N-ați citit ce a făcut David, când a flămânzit, el și cei ce erau cu el,
Jisu bunua mirwkto, “Nonu puri rika malare Dabid ogugo ripvdw vdwlo nw la okv ninyigv nyi vdwv kano tukudw?
4 cum a intrat în casa lui Dumnezeu, a luat și a mâncat pâinea de sărbătoare și a dat și celor ce erau cu el, care nu se poate mânca decât numai pentru preoți?”
Nw Pwknvyarnv gv naam arwnglo aatoku, Pwknvyarnv gvlo tolwk jinam dvnam ham naatoku, hum dvto okv hum ninyigv nyi vdwaka jitato. Kvvbi nyi gv lvgabv hv ngonugv Pvbv nga rinying kunamv nyibu mvngchik um dvnam um dvmwng dunv.”
5 El le-a răspuns: “Fiul Omului este stăpânul Sabatului”.
Okv Jisu minyala minto, “Nyia Kuunyilo ngv Jius Doonu alu gv Ahtu hv.”
6 În altă zi de Sabat, a intrat în sinagogă și învăța. Era acolo un om, căruia i se uscase mâna dreaptă.
Jius Doonualu gonvnga Jisu Jius kumkunaam lo vngtoku okv tamsarto. Ho nyi ako dooto ninyigv lakbik laak angv digwng nvgo.
7 Cărturarii și fariseii îl urmăreau, ca să vadă dacă nu cumva vindecă în Sabat, ca să găsească o acuzație împotriva lui.
Pvbv tamsarnv nyi megonv okv Parisis nyi megonv Jisunyi gungnying lwkdubv rimur lodanv mvngto, vkvlvgabv bunu ninyia Jius Doonualulo mvpu gvi jibvre vla kaagap jinjinla kaariato.
8 Dar El le cunoștea gândurile; și a zis omului care avea mâna uscată: “Ridică-te și stai în mijloc”. El s-a ridicat și a stat în picioare.
Vbvritola Jisu bunugv mvngnam ha chinto okv nyi anga minto, “Dakrap tvka okv kaagia so aato.” Nyi angv gudungto okv hoka daktoku.
9 Atunci Isus le-a zis: “Vă voi întreba ceva: “Este îngăduit în Sabat să faci bine sau să faci rău? Să salvezi o viață, sau să ucizi?”
Vbvrikunamv Jisu bunua minto, “Ngo nonua tvvka dunv: Ngonugv Pvbv ngv ngonua Jius Doonualu lo ogu rila dubv minpv? Ridur dubvre ma mvki dubvre? Nyi gv singse nga ringya dubvre vmalo um ngoomu dubvre?”
10 S-a uitat la toți și a zis omului: “Întinde-ți mâna”. El a făcut-o, și mâna i-a fost redată la fel de sănătoasă ca și cealaltă.
Nw bunu mvnwngnga kaagapla kaagoto; vbvrikunamv nw nyi anga minto, “Noogv laakkv laklinla lakrapto.” Nw vbv rijito okv ninyigv laakkv lvkodv alv tuku.
11 Dar ei erau plini de furie și vorbeau între ei despre ce ar putea să-i facă lui Isus.
Bunu achialvbv sakcha toku okv Jisunyi bunu ogugo rila rikunvdw vla bunugv apumlo tvukapak minsi raptoku.
12 În zilele acelea, s-a dus pe munte să se roage și a stat toată noaptea în rugăciune către Dumnezeu.
Ho dw lo Jisu kumdubv vla moodw golo chaatoku okv ayu hoka Pwknvyarnvnyi kumyingla dooto.
13 Când s-a făcut ziuă, și-a chemat discipolii și a ales dintre ei doisprezece, pe care i-a numit și apostoli:
Vdwlo alu hv loolin tokudw, nw ninyigv lvbwlaksu vdwa nw gvlo goklwk toku okv bunu vring gola anyia dartoku, bunua Apostol vla amin mintoku:
14 Simon, pe care l-a numit și Petru; Andrei, fratele său; Iacov; Ioan; Filip; Bartolomeu;
Saimon (Yvvnyi Pitar vla nw amin minpvkudw) okv ninyigv boru Andriu; Jems okv Jon, Pilip okv Bartolomiu,
15 Matei; Toma; Iacov, fiul lui Alfeu; Simon, numit Zelota;
Metiu okv Tomas, Jems Alpius gv kuunyilo okv Saimon (Yvvnyi Toryagayanv vla minpvkudw),
16 Iuda, fiul lui Iacov; și Iuda Iscarioteanul, care a devenit și el trădător.
Judas Jems gv kuunyilo, okv Judas Iskeriot, yvvdw kupnv gobv rikunv.
17 S-a coborât cu ei și a stat pe un loc drept, cu o mulțime de ucenici ai Lui și cu un mare număr de oameni din toată Iudeea, din Ierusalim și de pe țărmul mării Tirului și al Sidonului, care veniseră să-L asculte și să se vindece de bolile lor,
Vdwlo Jisu moodw lokv ninyigv lvbwlaksu vdwa lvkobv ito kudw nw mooringku gulo dakto achialvbv ninyigv lvbwlaksu vdwa lvkobv nyi nyitwng twngtv nvgo hoka aato Judia gv mooku mvnwng lokv, okv Jerusalem lokv, okv svtvpambw adar aigv pamtv Taire okv Sidon lokv.
18 precum și de cei care erau tulburați de duhuri necurate; și se vindecau.
Bunu nw gvlo tvvdubv aato okv yvv bunua alvmanv dow vdwv mvdwkmvku pvkudw bunuka aatoku okv mvpu tuku.
19 Toată mulțimea căuta să se atingă de El, căci ieșea din El o putere și îi vindeca pe toți.
Nyi mvnwng ngv ninyia mvsit dubv vla rikw nyato, ninyi gvlo jwkrw v linla okv bunu mvnwngnga mvpu toku.
20 Și-a ridicat ochii spre ucenicii Săi și a zis: “Ferice de voi, cei săraci! pentru că Împărăția lui Dumnezeu este a ta.
Jisu ninyigv lvbwlaksu vdwa kaagapto okv minto, “Heemanv vdwv nonu mvngpuv; Pwknvyarnv gv Karv ngv nonu gvngv!”
21 Ferice de voi, care sunteți flămânzi acum! pentru că vei fi umplut. Ferice de voi care plângeți acum, pentru că vei râde.
“Vjakgv kanonv vdwv nonu mvngpuv; nonua dvji more!” “Vjakgv kapdunv nonu mvngpuv; nonu nyormin reku!”
22 Ferice de voi, când vă vor urî oamenii, când vă vor respinge, când vă vor batjocori și când vor arunca numele vostru ca fiind rău, din pricina Fiului Omului!
“Nyia Kuunyilo gv lvgabv, nyi vdwgv kaanwng manam nonu, toa kunam nonu, mvngsa kunam nonu okv alvma vnam nonu, mvnwngngv mvngpuv!
23 Bucurați-vă în ziua aceea și săriți de bucurie, căci iată că răsplata voastră este mare în ceruri, pentru că părinții lor au făcut același lucru cu profeții.
mvngpu laka vdwlo hv vdwv rirekudw, himpula harkwpajok laka, ogulvgavbolo kainv yikungyira go nonugv lvgabv nyidoomooku lo vvpv jido. Bunugv abuapa vdwvka vbvdvdvbv nyijwk vdwaka rito.”
24 “Dar vai de voi, care sunteți bogați! Căci ați primit mângâierea voastră.
“Vbvritola vjak yvv nyitv dunv nonu vdwgo mvngdwk rekudw; nonu himpula singcho ropvku!”
25 Vai de voi, cei ce sunteți plini acum! pentru că vă va fi foame. Vai de voi care râdeți acum, pentru că veți jeli și veți plânge.
“Vjakgv kitvdvlvnv nonu vdwgo mvngdwk rekunv; nonu kanola vngreku!” “Vjakgv nyorminnv vdw nonu vdwgo mvngdwk reku; nonu mvngdwk reku okv kapreku!
26 Vai, când oamenii vorbesc de bine despre tine! căci părinții lor au făcut același lucru cu profeții mincinoși.
“Vdwlo nyi mvnwngngv nonua hartv redw mvngdwk hvla; Bunugv abuapa vdwvka vbvdvdvbv mvvnvrunv nyijwk vdwaka rito.
27 Dar Eu vă spun vouă, celor ce auziți: iubiți pe vrăjmașii voștri, faceți bine celor ce vă urăsc,
“Vbvritola nga tvvnv vdwa ngo nonua mindu: Nonua nyirunv vdwa pakto laka, alvnvgo riji laka yvvdw nonua kaanwng madunv,
28 binecuvântați pe cei ce vă blestemă și rugați-vă pentru cei ce vă maltratează.
nonua beenv vdwa boktalwkji yalaka, okv nonua alvmabv rinv vdwgv lvgabv kumto laka.
29 Celui ce vă lovește peste obraz, oferiți-i și celălalt obraz; și celui ce vă ia haina, nu-i reține și haina.
Ako nvgonv nam nyukmu tagonyi svbiak boloka ninyia nyukmu tagonyika svbiak modvlaka; ako nvgonv noogv jvtvlaklwk a naapv bolo, ninyia noogv lwkjar aka naamu laka.
30 Dați oricui vă cere și nu cereți celui care vă ia bunurile să vi le dea înapoi.
Jilaka mvnwngnga nonua ogugo koopvdw, okv vdwlo akonv nonugv yikungyira nga naapv bolo, um kookor kuyoka.
31 “Fă-le și tu cum vrei să facă oamenii cu tine.
Kvvbi nyi gv lvgabv riji laka no bunua noogv lvgabv oguaingbv rijilabv mvngdudw.
32 Dacă iubești pe cei ce te iubesc, ce merite ai tu? Căci chiar și păcătoșii îi iubesc pe cei care îi iubesc.
“Nonuno nonua paknvrinv nyi vdwa pakmwng bolo, nonu oguaingbv boktalwkji namgo paadubv? Rimurnv vdwvka bunua paknv nga pakrwksidu!
33 Dacă faceți bine celor ce vă fac bine, ce merite aveți voi? Căci și păcătoșii fac la fel.
Okv nonuno nonua alvbv rinv vdwa alvbv rimwng dubolo, nonu oguaingbv boktalwkji namgo paadubv? Rimurnv vdwvka um risugvrila!
34 Dacă dați cu împrumut celor de la care sperați să primiți, ce merite aveți? Chiar și păcătoșii împrumută păcătoșilor, pentru a primi înapoi la fel de mult.
Okv nonuno yvv gvlo paakor reku mvngnam ma naarrwk nyumbolo, nonuno oguaingbv boktalwkji namgo paadubv? Rimurnv vdwvka rimurnv vdwlo jinama paakor rungreku mvngla narrwk dunv!
35 Dar iubiți pe vrăjmașii voștri, faceți binele și împrumutați, fără să așteptați nimic în schimb; și răsplata voastră va fi mare și veți fi copiii Celui Preaînalt, căci El este binevoitor față de cei nerecunoscători și răi.
Ma! nonua nyirunv vdwa pakto laka okv alv nvgo bunua riji laka okv paakor reku mvngma bvka. Vbvribolo nonu kairungnv amin go paare, okv nonuno kaiyachoknv Pwknvyarnv gv kuu bv rire. Nw kaalwkmabv rinv haka okv alvmanv haka ayadu.
36 “De aceea fiți milostivi, așa cum și Tatăl vostru este milostiv.
Noogv Abu oguaingbv aya dudw vbv no ayanvbv rilaka.
37 Nu judecați, și nu vei fi judecat. Nu condamnați, și nu vei fi condamnat. Eliberați, și vei fi eliberat.
“Kvvbia jwngkadaka mabvka, okv Pwknvyarnv nam jwngkadaka mare; kvvbia miakaya mabv, okv Pwknvyarnv nam miakaya mare; kvvbia mvngnga laka, okv Pwknvyarnv nam mvngnga re.
38 “Dați și vi se va da; o măsură bună, presată, zdruncinată și plină, vi se va da. Căci cu aceeași măsură cu care măsurați, vi se va măsura înapoi.”
Kvvbia jilaka, okv Pwknvyarnv nam jire. Jvjvrungbv, no lvvpok dubv paarungre, ayabv ridur nama, noogv laaklo joolwk jire—no vdwgo bvngla dvdw. Noogv kvvbia kiinv nvnga hum Pwknvyarnv nam kiinv nvre.”
39 Și le-a spus o pildă. “Poate orbul să călăuzească pe orb? Nu vor cădea amândoi într-o groapă?
Okv Jisu so minchisinam sam bunua minjito: “Nyikchingnv akonv vdwloka akonyi vnggv nyulamare; nw vnggvbolo, anyiv ungrung golo hoolwkre.
40 Un ucenic nu este mai presus de învățătorul său, dar fiecare, când va fi pe deplin instruit, va fi ca învățătorul său.
Tamsarnam vmiv tamsar sarnv nga kaiyama doonv; vbvritola tamsarnam vmiv, vdwlo nw risar minsar nama rinya rikudw ninyia tamsarnv aingbv ridukunv.
41 De ce vedeți paiul de paie care este în ochiul fratelui vostru, dar nu vă gândiți la bârna care este în ochiul vostru?
“No atubogv nyikgv nyikrw nga mvngmabv, ogubv no noogv achiboru gv nyikgv nyikrw nga kaadunv?
42 Sau cum poți să-i spui fratelui tău: “Frate, lasă-mă să scot paiul din ochiul tău”, când tu însuți nu vezi bârna care este în ochiul tău? Ipocritule! Îndepărtează mai întâi bârna din ochiul tău și apoi vei putea vedea limpede ca să îndepărtezi paiul care este în ochiul fratelui tău.
No oguaingbv noogv achiborunyi minladubv, achiboru, klvi, noogv nyikgv nyikrw nga ngam naalin molabv, vjakgobv no atubogv nyikgv nyikrw nga kaapa magvrila? Kaakudubvrinv no! no atukchochukbv no atubogv nyikgv nyikrw nga naapak chotoka, okv vbvrikubolo no noogv achiboru gv nyikgv nyikrw nga kaabwk riku okv hum naapak nyureku.
43 “Căci nu este pom bun care să dea roade putrede, nici pom putred care să dea roade bune.
“Baboknv singnv ngv alvmanv asi svvma dunv, yaagampolonv singnv ngv vdwloka alvnv asi svvma dunv.
44 Căci fiecare pom se cunoaște după rodul său. Căci oamenii nu culeg smochine din spini, nici struguri din tufișuri de mărăcini.
Asi svvlinnam lokv singnv mvnwngnga chindunv; No tanyum nyumki singnv lokv koksitkokrik pulama vbvmalachin hakar lokv anggor gvma dunv.
45 Omul bun scoate din comoara bună a inimii sale ceea ce este bun, iar omul rău scoate din comoara rea a inimii sale ceea ce este rău, căci din belșugul inimii vorbește gura lui.
Alvnv nyihv haapok lokv alv nvnga mvnglin rilindo, alvmanv nyi ngv arwnglo alvmabv mvngkum nama mvnglin rilindo. Haapok lo ogugo mvngkum pvdw vbv gaam lo milindo.
46 “Pentru ce Mă strigați: “Doamne, Doamne!” și nu faceți ce vă spun Eu?
“Okv ngoogv minam a rima gvrila, nonu nga ogubv ‘Ahtu, Ahtu,’ vla gokdunv?
47 Oricine vine la Mine, care ascultă cuvintele Mele și le face, vă voi arăta cum este el.
Yvv akonv ngoogvlo aala ngoogv gaam a tvvdunv okv um ridunv ngo nonua kaatamre hv yvv aingbv ridunv.
48 El este ca un om care construiește o casă, care a săpat, a mers adânc și a pus temelia pe stâncă. Când s-a ridicat un potop, pârâul s-a izbit de casa aceea și nu a putut să o zdruncine, pentru că era întemeiată pe stâncă.
Hv nyi ako ninyigv, naam ha, vlwng aolo achialvbv ungrung runglwkla okv mvnv aingdo. Isi hv achialvbv tvvlula okv naam ha tvvgingto vbvrijvka bidubv mvnyu mato, ogulvgavbolo hv alvrungbv mvnam lvgabv.
49 Darcel care aude și nu face, se aseamănă cu un om care a zidit o casă pe pământ fără temelie, împotriva căreia a izbucnit pârâul și îndată a căzut; și ruina acelei case a fost mare.”
Vbvritola yvv akonv ngoogv gaam ha tvvgvrila okv hum rimanv hv vkv aingbv rido, nyi ako ninyigv naam ha alvrungbv mvmabv; vdwlo isi hv tvvlu tvkudw ho naam ha tvvgingto hv vjakgobv taba tuku—okv hv achialvbv alvmabv yaknamgobv ritoku!”
