Luca 6
1 În al doilea Sabat după cel dintâi, el mergea prin lanurile de grâu. Discipolii lui culegeau căpățânile de grâu și mâncau, frecându-le în mâini.
KADEKADEO ni ran en japat kariau a kotin weid nan mat en korn o japwilim a tounpadak kan ap dolun wan korn o irririj nan pa arail, ap kankan.
2 Dar unii dintre farisei le-au spus: “De ce faceți ceea ce nu este permis să faceți în ziua de Sabat?”
A Pari jar akai indan irail: Menda komail kin wiada, me jota pun, en wiaui ni ran en japat?
3 Isus le-a răspuns: “N-ați citit ce a făcut David, când a flămânzit, el și cei ce erau cu el,
Iejuj ari kotin japen majani on irail: Komail jota wadoker, me Dawid wiadar ni a men manadar, i o me ian i?
4 cum a intrat în casa lui Dumnezeu, a luat și a mâncat pâinea de sărbătoare și a dat și celor ce erau cu el, care nu se poate mânca decât numai pentru preoți?”
Duen a pedelon on nan tanpaj en Kot, o ale prot en kajanjal, o kankan o pil ki on me ian i, me jota pun, aramaj en tunole, jamero kan eta?
5 El le-a răspuns: “Fiul Omului este stăpânul Sabatului”.
O majani on irail: Nain aramaj pil kaun en japat.
6 În altă zi de Sabat, a intrat în sinagogă și învăța. Era acolo un om, căruia i se uscase mâna dreaptă.
A kadekadeo ni eu japat a kotilon on nan jinakoke kaweweda. A aramaj amen mia, me pa a pali maun motorla.
7 Cărturarii și fariseii îl urmăreau, ca să vadă dacă nu cumva vindecă în Sabat, ca să găsească o acuzație împotriva lui.
A jaunkawewe o Parijar akan majamajan i, ma a pan kakelada i ni ran en japat, pwe re en kadipa i.
8 Dar El le cunoștea gândurile; și a zis omului care avea mâna uscată: “Ridică-te și stai în mijloc”. El s-a ridicat și a stat în picioare.
A kotin ani ar lamelam ap majani on aramaj o, me pa a motorla: Uda kodo met! A ap uda ko on waja o.
9 Atunci Isus le-a zis: “Vă voi întreba ceva: “Este îngăduit în Sabat să faci bine sau să faci rău? Să salvezi o viață, sau să ucizi?”
Iejuj ap kotin majani on irail: I men idok re omail, da me pun en wiada ni ran en japat n o me mau de me jued? En kolekol de kawela maur en aramaj?
10 S-a uitat la toți și a zis omului: “Întinde-ți mâna”. El a făcut-o, și mâna i-a fost redată la fel de sănătoasă ca și cealaltă.
I ari kotin aupwil jili po’rail majani on i: Kapawei pa om! A ap wiada, pa a ap kelailada, a maula dueta me teio.
11 Dar ei erau plini de furie și vorbeau între ei despre ce ar putea să-i facă lui Isus.
Irail ap makaradar kaualap o kapukapun pena, da me re pan wiai on Iejuj.
12 În zilele acelea, s-a dus pe munte să se roage și a stat toată noaptea în rugăciune către Dumnezeu.
Kadekadeo ni ran oko, a kotidala pon nana pwen laolao. I ari kotin laolao on Kot lao waja ran.
13 Când s-a făcut ziuă, și-a chemat discipolii și a ales dintre ei doisprezece, pe care i-a numit și apostoli:
A lao ran pajan, ap kotin molipei pena japwilim a toun padak kan. A kotin piladar ekriamen, me a kamareki wanporon.
14 Simon, pe care l-a numit și Petru; Andrei, fratele său; Iacov; Ioan; Filip; Bartolomeu;
Jimon me a kotin kaadeaneki Petruj, o ri a Andreaj, o Iakopuj, o Ioanej, o Pilipuj, o Partolo mauj,
15 Matei; Toma; Iacov, fiul lui Alfeu; Simon, numit Zelota;
O Matauj, o Tomaj, o Iakopuj nain Alpauj, o Jimon, me adaneki Jelotej,
16 Iuda, fiul lui Iacov; și Iuda Iscarioteanul, care a devenit și el trădător.
O Iudaj nain Iakopuj, o Iudaj Ijkariot, me panala i.
17 S-a coborât cu ei și a stat pe un loc drept, cu o mulțime de ucenici ai Lui și cu un mare număr de oameni din toată Iudeea, din Ierusalim și de pe țărmul mării Tirului și al Sidonului, care veniseră să-L asculte și să se vindece de bolile lor,
A lao kotin ian ir kotidi don waja kij nan jap patapat o, jap wilim a tounpadak kan toto o aramaj nederenia pokon don i jan nan Iudaa, o Jerujalem, o Tiruj, o Jidon, re mi pon oror, pwen ron i o kakelailada jan nr jomau kan;
18 precum și de cei care erau tulburați de duhuri necurate; și se vindecau.
O me kalokolok ren nen jaut akan ap kelailadar.
19 Toată mulțimea căuta să se atingă de El, căci ieșea din El o putere și îi vindeca pe toți.
A aramaj karoj men doke I, pwe rojon kin pwiliwei jan i, kakel irail karoj.
20 Și-a ridicat ochii spre ucenicii Săi și a zis: “Ferice de voi, cei săraci! pentru că Împărăția lui Dumnezeu este a ta.
A ap kotin aupwil jili pon japwilim a tounpadak kan majani: Meid pai komail, me jamama, pwe noumail wein nanlan.
21 Ferice de voi, care sunteți flămânzi acum! pentru că vei fi umplut. Ferice de voi care plângeți acum, pentru că vei râde.
Meid pai komail, me men manadar anjau wet, pwe komail pan medila. Meid pai komail, me kin janejan anjau wet, pwe komail pan kaurur.
22 Ferice de voi, când vă vor urî oamenii, când vă vor respinge, când vă vor batjocori și când vor arunca numele vostru ca fiind rău, din pricina Fiului Omului!
Komail meid pai, ma aramaj akan kailon kin komail, o kaje komail la, o kidaue komail, o kawela ad omail, pwe dene me jued, pweki Nain aramaj.
23 Bucurați-vă în ziua aceea și săriți de bucurie, căci iată că răsplata voastră este mare în ceruri, pentru că părinții lor au făcut același lucru cu profeții.
Komail en peren ni ran o, o lujiluj, pwe kilan, pwain omail me lapalap nanlan, pwe iduen me jam arail akan wiai on jaukop akan.
24 “Dar vai de voi, care sunteți bogați! Căci ați primit mângâierea voastră.
A me juedi on komail kapwapwa kan, pwe komail anekier omail peren.
25 Vai de voi, cei ce sunteți plini acum! pentru că vă va fi foame. Vai de voi care râdeți acum, pentru că veți jeli și veți plânge.
Juedi on komail, me medier, pwe komail pan dupokala. Juedi on komail, me kin peren anjau wet, pwe komail pan mauk o janejan.
26 Vai, când oamenii vorbesc de bine despre tine! căci părinții lor au făcut același lucru cu profeții mincinoși.
Juedi on komail, ma aramaj akan karoj pan lokaia mau kin komail; pwe iduen me jam arail akan wiai on jaukop likam akan.
27 Dar Eu vă spun vouă, celor ce auziți: iubiți pe vrăjmașii voștri, faceți bine celor ce vă urăsc,
A I indai on komail, me kin roneron, pok on omail imwintiti, wiawia mau on me kin kailon kin komail,
28 binecuvântați pe cei ce vă blestemă și rugați-vă pentru cei ce vă maltratează.
Kapaiada, me kin karia komail la, kapakapa kin ir, me kainjenjuede kin komail;
29 Celui ce vă lovește peste obraz, oferiți-i și celălalt obraz; și celui ce vă ia haina, nu-i reține și haina.
O me pikir uk ni apali en lilk in jap om, pil ki on i pali teio, o me pan kijan om likau pup, pil mueid on i noum jakit.
30 Dați oricui vă cere și nu cereți celui care vă ia bunurile să vi le dea înapoi.
K ion karoj, me kin poeki re om, o me pan atia jan om, koe der poeki re a, a kapuredo.
31 “Fă-le și tu cum vrei să facă oamenii cu tine.
A duen me komail men, aramaj en wia on komail, iduen me komail en wiai on irail.
32 Dacă iubești pe cei ce te iubesc, ce merite ai tu? Căci chiar și păcătoșii îi iubesc pe cei care îi iubesc.
Pwe ma komail pok on, me kin pokepoke komail, da me pan katin pamail? Pwe me dipan akan pil kin pok on kompoke parail.
33 Dacă faceți bine celor ce vă fac bine, ce merite aveți voi? Căci și păcătoșii fac la fel.
A ma komail wiawia mau on, me wia mau on komail, da me pan katin pamail? Pwe me dipan akan kin wia pil dueta.
34 Dacă dați cu împrumut celor de la care sperați să primiți, ce merite aveți? Chiar și păcătoșii împrumută păcătoșilor, pentru a primi înapoi la fel de mult.
A ma komail pan ki on irail, me komail akpwainonki, da me pan katin pamail? Pwe me dipan akan pil kin wiai on me dipan, pwen ale me duete.
35 Dar iubiți pe vrăjmașii voștri, faceți binele și împrumutați, fără să așteptați nimic în schimb; și răsplata voastră va fi mare și veți fi copiii Celui Preaînalt, căci El este binevoitor față de cei nerecunoscători și răi.
A pok on omail imwintiti, o wiawia mau, o ki on jo akapwainok, a pwain omail pan lapalap, o komail pan jeri en me lapalap o. Pwe a kupura, me jo danke o me jued akan.
36 “De aceea fiți milostivi, așa cum și Tatăl vostru este milostiv.
Komail ari kadek rajon Jam omail me kalanan.
37 Nu judecați, și nu vei fi judecat. Nu condamnați, și nu vei fi condamnat. Eliberați, și vei fi eliberat.
Ender kadeikada a komail jota pan pakadeikada. Ender kariala, a komail jota pan kariala. Lapwada, a komail pan lapwada.
38 “Dați și vi se va da; o măsură bună, presată, zdruncinată și plină, vi se va da. Căci cu aceeași măsură cu care măsurați, vi se va măsura înapoi.”
Kijakija wei, a a pan depuk on komail dal mau eu, me idan pena, o itik pena, o dir kaualap, me pan ko on komail. Pwe men jon ota, me komail kin jonki, iduen a pil pan jon on komail.
39 Și le-a spus o pildă. “Poate orbul să călăuzească pe orb? Nu vor cădea amândoi într-o groapă?
A kotin pil majani on irail karajeraj eu: Da, me majkun pan kak kare me majkun? Ira karoj jota pan pupedi nan por o?
40 Un ucenic nu este mai presus de învățătorul său, dar fiecare, când va fi pe deplin instruit, va fi ca învățătorul său.
Tounpadak jota kin laude jan a jaunpadak. Ma tounpadak paroki on a jaunpadak, nan a unjokala.
41 De ce vedeți paiul de paie care este în ochiul fratelui vostru, dar nu vă gândiți la bârna care este în ochiul vostru?
A menda koe kilekilan pul ni maj en ri om ol, ap jota kan ataut o ni pein maj om?
42 Sau cum poți să-i spui fratelui tău: “Frate, lasă-mă să scot paiul din ochiul tău”, când tu însuți nu vezi bârna care este în ochiul tău? Ipocritule! Îndepărtează mai întâi bârna din ochiul tău și apoi vei putea vedea limpede ca să îndepărtezi paiul care este în ochiul fratelui tău.
De iadue, koe pan indan ri om: Ri ai, aui maj, i pan ki jan pul ni maj om, ap jota kilan ataut o ni maj om? Malaun amen koe, ki jan maj ataut o ni maj om, a koe ap pan kak kilan, duen om pan kak kijan pul, me mi ni maj en ri om.
43 “Căci nu este pom bun care să dea roade putrede, nici pom putred care să dea roade bune.
Pwe tuka mau jota pan wa jued. Pil jota tuka jued pan wa mau.
44 Căci fiecare pom se cunoaște după rodul său. Căci oamenii nu culeg smochine din spini, nici struguri din tufișuri de mărăcini.
Tuka karoj kin diarok kida a wa. Pwe aramaj jota kak dolun jan pik ni tuka kamadak, aramaj pil jota kin dolun jan wan wain ni tuka mal.
45 Omul bun scoate din comoara bună a inimii sale ceea ce este bun, iar omul rău scoate din comoara rea a inimii sale ceea ce este rău, căci din belșugul inimii vorbește gura lui.
Aramaj mau amen kin kapwareda me mau jan nan a pai mau en monion i, a me jued amen kin kapwareda me jued jan nan a jued, pwe aua kin kida jan nan audepan monion o.
46 “Pentru ce Mă strigați: “Doamne, Doamne!” și nu faceți ce vă spun Eu?
A iaduen, komail kin indan ia: Main, Main, ap jota kin wiada, me I kin inda?
47 Oricine vine la Mine, care ascultă cuvintele Mele și le face, vă voi arăta cum este el.
Meamen ko don ia o roneron ai maj an kan, o kapwaiada, nan I pan kajale on komail, me a raj on.
48 El este ca un om care construiește o casă, care a săpat, a mers adânc și a pus temelia pe stâncă. Când s-a ridicat un potop, pârâul s-a izbit de casa aceea și nu a putut să o zdruncine, pentru că era întemeiată pe stâncă.
Nan i me rajon aramaj amen, me kauada im eu o weirada lol, o pajonedi pon paip. A lapake lao pwilido, ad ap maimai on im o, ap jo kak kamokidedala, pwe a kakau pon paip o.
49 Darcel care aude și nu face, se aseamănă cu un om care a zidit o casă pe pământ fără temelie, împotriva căreia a izbucnit pârâul și îndată a căzut; și ruina acelei case a fost mare.”
A meamen roneron, ap jota kapwaiada, nan a rajon aramaj amen, me kauada im eu nan pwel jo pajonedi. A lapake pwil maiai on, a ap madan ronk pajan, o ola en im o me laud.
