Luca 6
1 În al doilea Sabat după cel dintâi, el mergea prin lanurile de grâu. Discipolii lui culegeau căpățânile de grâu și mâncau, frecându-le în mâini.
KADEKADEO ni ran en sapat kariau a kotin weid nan mat en korn o sapwilim a tounpadak kan ap dolung wan korn o irriris nan pa arail, ap kangkang.
2 Dar unii dintre farisei le-au spus: “De ce faceți ceea ce nu este permis să faceți în ziua de Sabat?”
A Parisär akai indang irail: Menda komail kin wiada, me sota pung, en wiaui ni ran en sapat?
3 Isus le-a răspuns: “N-ați citit ce a făcut David, când a flămânzit, el și cei ce erau cu el,
Iesus ari kotin sapeng masani ong irail: Komail sota wadoker, me Dawid wiadar ni a men mangadar, i o me iang i?
4 cum a intrat în casa lui Dumnezeu, a luat și a mâncat pâinea de sărbătoare și a dat și celor ce erau cu el, care nu se poate mânca decât numai pentru preoți?”
Duen a pedelong ong nan tanpas en Kot, o ale prot en kasansal, o kangkang o pil ki ong me iang i, me sota pung, aramas en tungole, samero kan eta?
5 El le-a răspuns: “Fiul Omului este stăpânul Sabatului”.
O masani ong irail: Nain aramas pil kaun en sapat.
6 În altă zi de Sabat, a intrat în sinagogă și învăța. Era acolo un om, căruia i se uscase mâna dreaptă.
A kadekadeo ni eu sapat a kotilong ong nan sinakoke kaweweda. A aramas amen mia, me pa a pali maun motorla.
7 Cărturarii și fariseii îl urmăreau, ca să vadă dacă nu cumva vindecă în Sabat, ca să găsească o acuzație împotriva lui.
A saunkawewe o Parisär akan masamasan i, ma a pan kakelada i ni ran en sapat, pwe re en kadipa i.
8 Dar El le cunoștea gândurile; și a zis omului care avea mâna uscată: “Ridică-te și stai în mijloc”. El s-a ridicat și a stat în picioare.
A kotin angi ar lamelam ap masani ong aramas o, me pa a motorla: Uda kodo met! A ap uda ko ong wasa o.
9 Atunci Isus le-a zis: “Vă voi întreba ceva: “Este îngăduit în Sabat să faci bine sau să faci rău? Să salvezi o viață, sau să ucizi?”
Iesus ap kotin masani ong irail: I men idok re omail, da me pung en wiada ni ran en sapat ren me mau de me sued? En kolekol de kawela maur en aramas?
10 S-a uitat la toți și a zis omului: “Întinde-ți mâna”. El a făcut-o, și mâna i-a fost redată la fel de sănătoasă ca și cealaltă.
I ari kotin aupwil sili po’rail masani ong i: Kapawei pa om! A ap wiada, pa a ap kelailada, a maula dueta me teio.
11 Dar ei erau plini de furie și vorbeau între ei despre ce ar putea să-i facă lui Isus.
Irail ap makaradar kaualap o kapukapung pena, da me re pan wiai ong Iesus.
12 În zilele acelea, s-a dus pe munte să se roage și a stat toată noaptea în rugăciune către Dumnezeu.
Kadekadeo ni ran oko, a kotidala pon nana pwen laolao. I ari kotin laolao ong Kot lao wasa ran.
13 Când s-a făcut ziuă, și-a chemat discipolii și a ales dintre ei doisprezece, pe care i-a numit și apostoli:
A lao ran pasang, ap kotin molipei pena sapwilim a tounpadak kan. A kotin piladar ekriamen, me a kamareki wanporon.
14 Simon, pe care l-a numit și Petru; Andrei, fratele său; Iacov; Ioan; Filip; Bartolomeu;
Simon me a kotin kaadaneki Petrus, o ri a Andreas, o Iakopus, o Ioanes, o Pilipus, o Partolomäus,
15 Matei; Toma; Iacov, fiul lui Alfeu; Simon, numit Zelota;
O Matäus, o Tomas, o Iakopus nain Alpäus, o Simon, me adaneki Selotes,
16 Iuda, fiul lui Iacov; și Iuda Iscarioteanul, care a devenit și el trădător.
O Iudas nain Iakopus, o Iudas Iskariot, me pangala i.
17 S-a coborât cu ei și a stat pe un loc drept, cu o mulțime de ucenici ai Lui și cu un mare număr de oameni din toată Iudeea, din Ierusalim și de pe țărmul mării Tirului și al Sidonului, care veniseră să-L asculte și să se vindece de bolile lor,
A lao kotin iang ir kotidi dong wasa kis nan sap patapat o, sapwilim a tounpadak kan toto o aramas ngederenia pokon dong i sang nan Iudäa, o Ierusalem, o Tirus, o Sidon, re mi pon oror, pwen rong i o kakelailada sang ar somau kan;
18 precum și de cei care erau tulburați de duhuri necurate; și se vindecau.
O me kalokolok ren ngen saut akan ap kelailadar.
19 Toată mulțimea căuta să se atingă de El, căci ieșea din El o putere și îi vindeca pe toți.
A aramas karos men doke i, pwe roson kin pwiliwei sang i, kakel irail karos.
20 Și-a ridicat ochii spre ucenicii Săi și a zis: “Ferice de voi, cei săraci! pentru că Împărăția lui Dumnezeu este a ta.
A ap kotin aupwil sili pon sapwilim a tounpadak kan masani: Meid pai komail, me samama, pwe noumail wein nanlang.
21 Ferice de voi, care sunteți flămânzi acum! pentru că vei fi umplut. Ferice de voi care plângeți acum, pentru că vei râde.
Meid pai komail, me men mangadar ansau wet, pwe komail pan medila. Meid pai komail, me kin sangesang ansau wet, pwe komail pan kaurur.
22 Ferice de voi, când vă vor urî oamenii, când vă vor respinge, când vă vor batjocori și când vor arunca numele vostru ca fiind rău, din pricina Fiului Omului!
Komail meid pai, ma aramas akan kailong kin komail, o kase komail la, o kidaue komail, o kawela ad omail, pwe dene me sued, pweki Nain aramas.
23 Bucurați-vă în ziua aceea și săriți de bucurie, căci iată că răsplata voastră este mare în ceruri, pentru că părinții lor au făcut același lucru cu profeții.
Komail en peren ni ran o, o lusilus, pwe kilang, pwain omail me lapalap nanlang, pwe iduen me sam arail akan wiai ong saukop akan.
24 “Dar vai de voi, care sunteți bogați! Căci ați primit mângâierea voastră.
A me suedi ong komail kapwapwa kan, pwe komail anekier omail peren.
25 Vai de voi, cei ce sunteți plini acum! pentru că vă va fi foame. Vai de voi care râdeți acum, pentru că veți jeli și veți plânge.
Suedi ong komail, me medier, pwe komail pan dupokala. Suedi ong komail, me kin peren ansau wet, pwe komail pan mauk o sangesang.
26 Vai, când oamenii vorbesc de bine despre tine! căci părinții lor au făcut același lucru cu profeții mincinoși.
Suedi ong komail, ma aramas akan karos pan lokaia mau kin komail; pwe iduen me sam arail akan wiai ong saukop likam akan.
27 Dar Eu vă spun vouă, celor ce auziți: iubiți pe vrăjmașii voștri, faceți bine celor ce vă urăsc,
A I indai ong komail, me kin rongerong, pok ong omail imwintiti, wiawia mau ong me kin kailong kin komail,
28 binecuvântați pe cei ce vă blestemă și rugați-vă pentru cei ce vă maltratează.
Kapaiada, me kin karia komail la, kapakapa kin ir, me kainsensuede kin komail;
29 Celui ce vă lovește peste obraz, oferiți-i și celălalt obraz; și celui ce vă ia haina, nu-i reține și haina.
O me pikir uk ni apali en likin sap om, pil ki ong i pali teio, o me pan ki sang om likau pup, pil mueid ong i noum sakit.
30 Dați oricui vă cere și nu cereți celui care vă ia bunurile să vi le dea înapoi.
Ki ong karos, me kin poeki re om, o me pan atia sang om kapwa, koe der poeki re a, a kapuredo.
31 “Fă-le și tu cum vrei să facă oamenii cu tine.
A duen me komail men, aramas en wiai ong komail, iduen me komail en wiai ong irail.
32 Dacă iubești pe cei ce te iubesc, ce merite ai tu? Căci chiar și păcătoșii îi iubesc pe cei care îi iubesc.
Pwe ma komail pok ong, me kin pokepoke komail, da me pan kating pamail? Pwe me dipan akan pil kin pok ong kompoke parail.
33 Dacă faceți bine celor ce vă fac bine, ce merite aveți voi? Căci și păcătoșii fac la fel.
A ma komail wiawia mau ong, me wia mau ong komail, da me pan kating pamail? Pwe me dipan akan kin wia pil dueta.
34 Dacă dați cu împrumut celor de la care sperați să primiți, ce merite aveți? Chiar și păcătoșii împrumută păcătoșilor, pentru a primi înapoi la fel de mult.
A ma komail pan ki ong irail, me komail akpwainongki, da me pan kating pamail? Pwe me dipan akan pil kin wiai ong me dipan, pwen ale me dueta.
35 Dar iubiți pe vrăjmașii voștri, faceți binele și împrumutați, fără să așteptați nimic în schimb; și răsplata voastră va fi mare și veți fi copiii Celui Preaînalt, căci El este binevoitor față de cei nerecunoscători și răi.
A pok ong omail imwintiti, o wiawia mau, o ki ong so akapwainok, a pwain omail pan lapalap, o komail pan seri en me lapalap o. Pwe a kupura, me so danke o me sued akan.
36 “De aceea fiți milostivi, așa cum și Tatăl vostru este milostiv.
Komail ari kadek rasong Sam omail me kalangan.
37 Nu judecați, și nu vei fi judecat. Nu condamnați, și nu vei fi condamnat. Eliberați, și vei fi eliberat.
Ender kadeikada a komail sota pan pakadeikada. Ender kariala, a komail sota pan kariala. Lapwada, a komail pan lapwada.
38 “Dați și vi se va da; o măsură bună, presată, zdruncinată și plină, vi se va da. Căci cu aceeași măsură cu care măsurați, vi se va măsura înapoi.”
Kisakisa wei, a a pan depuk ong komail dal mau eu, me idang pena, o itik pena, o dir kaualap, me pan ko ong komail. Pwe men song ota, me komail kin songki, iduen a pil pan song ong komail.
39 Și le-a spus o pildă. “Poate orbul să călăuzească pe orb? Nu vor cădea amândoi într-o groapă?
A kotin pil masani ong irail karaseras eu: Da, me maskun pan kak kare me maskun? Ira karos sota pan pupedi nan por o?
40 Un ucenic nu este mai presus de învățătorul său, dar fiecare, când va fi pe deplin instruit, va fi ca învățătorul său.
Tounpadak sota kin laude sang a saunpadak. Ma tounpadak paroki ong a saunpadak, nan a unsokala.
41 De ce vedeți paiul de paie care este în ochiul fratelui vostru, dar nu vă gândiți la bârna care este în ochiul vostru?
A menda koe kilekilang pul ni mas en ri om ol, ap sota kan ataut o ni pein mas om?
42 Sau cum poți să-i spui fratelui tău: “Frate, lasă-mă să scot paiul din ochiul tău”, când tu însuți nu vezi bârna care este în ochiul tău? Ipocritule! Îndepărtează mai întâi bârna din ochiul tău și apoi vei putea vedea limpede ca să îndepărtezi paiul care este în ochiul fratelui tău.
De iaduen, koe pan indang ri om: Ri ai, aui mas, i pan ki sang pul ni mas om, ap sota kilang ataut o ni mas om? Malaun amen koe, ki sang mas ataut o ni mas om, a koe ap pan kak kilang, duen om pan kak kisang pul, me mi ni mas en ri om.
43 “Căci nu este pom bun care să dea roade putrede, nici pom putred care să dea roade bune.
Pwe tuka mau sota pan wa sued. Pil sota tuka sued pan wa mau.
44 Căci fiecare pom se cunoaște după rodul său. Căci oamenii nu culeg smochine din spini, nici struguri din tufișuri de mărăcini.
Tuka karos kin diarok kida a wa. Pwe aramas sota kak dolung sang pik ni tuka kamadak, aramas pil sota kin dolung sang wan wain ni tuka mal.
45 Omul bun scoate din comoara bună a inimii sale ceea ce este bun, iar omul rău scoate din comoara rea a inimii sale ceea ce este rău, căci din belșugul inimii vorbește gura lui.
Aramas mau amen kin kapwareda me mau sang nan a pai mau en mongiong i, a me sued amen kin kapwareda me sued sang nan a sued, pwe aua kin kida sang nan audepan mongiong o.
46 “Pentru ce Mă strigați: “Doamne, Doamne!” și nu faceți ce vă spun Eu?
A iaduen, komail kin indang ia: Maing, Maing, ap sota kin wiada, me I kin inda?
47 Oricine vine la Mine, care ascultă cuvintele Mele și le face, vă voi arăta cum este el.
Meamen ko dong ia o rongerong ai masan kan, o kapwaiada, nan I pan kasale ong komail, me a rasong.
48 El este ca un om care construiește o casă, care a săpat, a mers adânc și a pus temelia pe stâncă. Când s-a ridicat un potop, pârâul s-a izbit de casa aceea și nu a putut să o zdruncine, pentru că era întemeiată pe stâncă.
Nan i me rasong aramas amen, me kauada im eu o weirada lol, o pasonedi pon paip. A lapake lao pwilido, ad ap maimai ong im o, ap so kak kamokidedala, pwe a kakau pon paip o.
49 Darcel care aude și nu face, se aseamănă cu un om care a zidit o casă pe pământ fără temelie, împotriva căreia a izbucnit pârâul și îndată a căzut; și ruina acelei case a fost mare.”
A meamen rongerong, ap sota kapwaiada, nan a rasong aramas amen, me kauada im eu nan pwel so pasonedi. A lapake pwil maiai ong, a ap madang rongk pasang, o ola en im o me laud.
