Luca 6
1 În al doilea Sabat după cel dintâi, el mergea prin lanurile de grâu. Discipolii lui culegeau căpățânile de grâu și mâncau, frecându-le în mâini.
Lishaka limu lya kwoyera Yesu kaweriti kankupita mumigunda ya nganu. Wafundwa wakuwi waweriti wankubena mikunguwi ya nganu, pawayisyoga mumawoku mwawu na kuziliya mbunji zya nganu.
2 Dar unii dintre farisei le-au spus: “De ce faceți ceea ce nu este permis să faceți în ziua de Sabat?”
Mafalisayu wamu wamkosiya, “Iwera hashi mtenda shintu sheni Lilagaliru lilewelera kutenda mulishaka lya kwoyera?”
3 Isus le-a răspuns: “N-ați citit ce a făcut David, când a flămânzit, el și cei ce erau cu el,
Yesu kawankula, “Mwenga hamwenibetuli ntambu yakatenditi Dawudi na wayaguwi shipindi pawaweriti na njala?
4 cum a intrat în casa lui Dumnezeu, a luat și a mâncat pâinea de sărbătoare și a dat și celor ce erau cu el, care nu se poate mânca decât numai pentru preoți?”
Yomberi kingiriti Mnumba ya Mlungu, katola mabumunda gawatuliti Mnumba ya Mlungu, kaliyiti na gamonga kawapananiti wayaguwi. Kwahera muntu yoseri yakaliyaga kumbiti watambika hera ndo waliyaga.”
5 El le-a răspuns: “Fiul Omului este stăpânul Sabatului”.
Yesu kamaliriti kwa kuwagambira, “Mwana gwa Muntu ndo Mtuwa gwa lishaka lya kwoyera.”
6 În altă zi de Sabat, a intrat în sinagogă și învăța. Era acolo un om, căruia i se uscase mâna dreaptă.
Lishaka lyamonga lya kwoyera Yesu kingiriti mnumba ya Mlungu kufunda. Kuweriti na muntu mlaa yakaweriti na liwoku lya kumliwu lyalilewelekiti.
7 Cărturarii și fariseii îl urmăreau, ca să vadă dacă nu cumva vindecă în Sabat, ca să găsească o acuzație împotriva lui.
Wafunda wamu wa Malagaliru na Mafalisayu wamu wasakuliti shisoweru sha kumsitaki Yesu, su waweriti wankumuhepelera waloli handa kamuponiziyi muntu mulishaka lya kwoyera.
8 Dar El le cunoștea gândurile; și a zis omului care avea mâna uscată: “Ridică-te și stai în mijloc”. El s-a ridicat și a stat în picioare.
Kumbiti Yesu kavimaniti kala shawaliholiti, su kamgambiriti muntu yakeniti na liwoku lyalilewelekiti, “Gugoloki, gwizi panu palongolu.” Muntu ulii kimuka na kugoloka palii.
9 Atunci Isus le-a zis: “Vă voi întreba ceva: “Este îngăduit în Sabat să faci bine sau să faci rău? Să salvezi o viață, sau să ucizi?”
Su Yesu kawagambira, “Nukukosiyani, Lilagaliru litujimira twenga kutenda shishi mulishaka lya kwoyera? Kuponiziya ama kulaga? Kugalopoziya makaliru ga muntu ama kugalaga?”
10 S-a uitat la toți și a zis omului: “Întinde-ți mâna”. El a făcut-o, și mâna i-a fost redată la fel de sănătoasă ca și cealaltă.
Kawaloliti wega zoseri, shakapanu Kamgambira muntu yakeniti na liwoku lyalilewelekiti, “Gunyoshi liwoku lyaku.” Yomberi kanyosha liwoku lyakuwi na liwera kayi likomu.
11 Dar ei erau plini de furie și vorbeau între ei despre ce ar putea să-i facă lui Isus.
Womberi wakalala, su wanja kulihola ntambu ya kumtenda Yesu vidoda.
12 În zilele acelea, s-a dus pe munte să se roage și a stat toată noaptea în rugăciune către Dumnezeu.
Shipindi shilii Yesu kagenda kulugongu kumluwa Mlungu, kalivagiti kulaa aku pashiru poseri pakamluwa Mlungu.
13 Când s-a făcut ziuă, și-a chemat discipolii și a ales dintre ei doisprezece, pe care i-a numit și apostoli:
Shilawu yakuwi kawashema wantumintumi wakuwi, pakati pawu kawasyagula lilongu na wawili kawashema wantumintumi.
14 Simon, pe care l-a numit și Petru; Andrei, fratele său; Iacov; Ioan; Filip; Bartolomeu;
Awa ndo Simoni yawamupiti litawu lya Peteru na Andereya mlongu gwakuwi na Yakobu na Yohani na Filipu na Batolumayu,
15 Matei; Toma; Iacov, fiul lui Alfeu; Simon, numit Zelota;
Matayu na Tomasi na Yakobu mwana gwa Alifayu na Simoni yawamshemiti Zeloti,
16 Iuda, fiul lui Iacov; și Iuda Iscarioteanul, care a devenit și el trădător.
Yuda mwana gwa Yakobu na Yuda Isikariyoti yakamgalambukiti Yesu.
17 S-a coborât cu ei și a stat pe un loc drept, cu o mulțime de ucenici ai Lui și cu un mare număr de oameni din toată Iudeea, din Ierusalim și de pe țărmul mării Tirului și al Sidonului, care veniseră să-L asculte și să se vindece de bolile lor,
Pakasulukiti kulugongu pamuhera na wafundwa wakuwi, Yesu kagolokiti palushi, pakaweriti na wafundwa wakuwi wavuwa. Lipinga likulu lya wantu wawalivagiti palii, walawiti Muyudeya yoseri na Yerusalemu na mbwega ya Tiru na Sidoni,
18 precum și de cei care erau tulburați de duhuri necurate; și se vindecau.
wiziti kumpikinira na kuponiziwa malweli gawu. Woseri yawagaziwitwi na washamshera viraa wiziti na waponiziwitwi.
19 Toată mulțimea căuta să se atingă de El, căci ieșea din El o putere și îi vindeca pe toți.
Wantu woseri wafiriti kumshinkula Yesu, makakala gamlawiti na kawaponiziya woseri.
20 Și-a ridicat ochii spre ucenicii Săi și a zis: “Ferice de voi, cei săraci! pentru că Împărăția lui Dumnezeu este a ta.
Yesu kawagalambukira wafundwa wakuwi na kulonga, “Mnemeleri mwenga mwawahushu, Toziya Ufalumi wa Mlungu hawuweri wenu!
21 Ferice de voi, care sunteți flămânzi acum! pentru că vei fi umplut. Ferice de voi care plângeți acum, pentru că vei râde.
Mnemeleri mwenga yamuwera na njala vinu, Toziya hamyukutiziwi! Mnemeleri mwenga yamlira vinu, Toziya hamsekeleri!”
22 Ferice de voi, când vă vor urî oamenii, când vă vor respinge, când vă vor batjocori și când vor arunca numele vostru ca fiind rău, din pricina Fiului Omului!
“Mnemeleri mwenga wantu pawawakalirani na kuwalema, kuwahigilanga na kuwapayirani madoda, goseri aga toziya ya Mwana gwa Muntu!
23 Bucurați-vă în ziua aceea și săriți de bucurie, căci iată că răsplata voastră este mare în ceruri, pentru că părinții lor au făcut același lucru cu profeții.
Shipindi pagalawila aga, mnemeleli pa mvina, toziya ya lijenjeri likulu lyawawatulirani kala kumpindi kwa Mlungu. Hangu ndo wambuyi wawu wawatenditi wambuyi wa Mlungu ntambu iraayi.”
24 “Dar vai de voi, care sunteți bogați! Căci ați primit mângâierea voastră.
“Kumbiti shondi shondi mwenga mwawalunda vinu, Toziya nemeleru yenu vinu ipera!
25 Vai de voi, cei ce sunteți plini acum! pentru că vă va fi foame. Vai de voi care râdeți acum, pentru că veți jeli și veți plânge.
Shondi shondi mwenga yamwikuta vinu, Hamuweri na njala! Shondi shondi mwenga yamseka vinu, Hamlili na kudaya!
26 Vai, când oamenii vorbesc de bine despre tine! căci părinții lor au făcut același lucru cu profeții mincinoși.
“Shondi shondi wantu woseri wankukuzyumani, hera hangu wagogolu wawu watakuliti ntambu iraayi kwa wambuyi wa mpayu.
27 Dar Eu vă spun vouă, celor ce auziți: iubiți pe vrăjmașii voștri, faceți bine celor ce vă urăsc,
“Kumbiti nankuwagambirani mwenga mwamunpikanira. Muwafiri wangondu wenu, muwatekeleri woseri wakukalalirani.
28 binecuvântați pe cei ce vă blestemă și rugați-vă pentru cei ce vă maltratează.
Muwatekeleri woseri wawakupangilirani na muwaluwili kwa Mlungu woseri yawakutenderani madoda.
29 Celui ce vă lovește peste obraz, oferiți-i și celălalt obraz; și celui ce vă ia haina, nu-i reține și haina.
Muntu pakakukoma lisaya limu, gumleki kakomi na lisaya lyamonga, handa muntu pakakupoka likoti lyaku, gumlekeri na lishati lyaku.
30 Dați oricui vă cere și nu cereți celui care vă ia bunurile să vi le dea înapoi.
Muntu yoseri pakakuluwa gumpanani na muntu pakakupoka ulunda waku, nagumgambira kawuziyi.
31 “Fă-le și tu cum vrei să facă oamenii cu tine.
Muwatenderi wamonga ntambu yamfira kutenderwa.
32 Dacă iubești pe cei ce te iubesc, ce merite ai tu? Căci chiar și păcătoșii îi iubesc pe cei care îi iubesc.
“Handa pamuwafira walii yawawafira mwenga, hampati lifupu gaa? Ata yawawera na vidoda wawafira wantu yawawafira womberi.
33 Dacă faceți bine celor ce vă fac bine, ce merite aveți voi? Căci și păcătoșii fac la fel.
Kayi pamuwatendera viheri walii yawakutenderani mwenga viheri, hampati lifupu gaa? Ata yawawera na vidoda watendaga hera hangu!
34 Dacă dați cu împrumut celor de la care sperați să primiți, ce merite aveți? Chiar și păcătoșii împrumută păcătoșilor, pentru a primi înapoi la fel de mult.
Na pamuwakopesha walii yamuwahola kuwera hawakuwuzireni hampati lifupu gaa? Ata yawawera na vidoda wawakopeshaga yawawera na vidoda, pawalihola wawawuziliri shawawakopeshiti.
35 Dar iubiți pe vrăjmașii voștri, faceți binele și împrumutați, fără să așteptați nimic în schimb; și răsplata voastră va fi mare și veți fi copiii Celui Preaînalt, căci El este binevoitor față de cei nerecunoscători și răi.
Kumbiti mwenga muwafiri wangondu wenu na muwatenderi viheri, mkopeshi namliholera kuwuzilirwa. Lifupu lyenu haliweri likulu na hamuweri wana wa Mlungu gwa kumpindi. Toziya yomberi ndo muheri kwa wantu yawahera mayagashii na yawatenda vidoda.
36 “De aceea fiți milostivi, așa cum și Tatăl vostru este milostiv.
Muweri na lusungu gambira Tati gwenu ntambu yakawera na lusungu.
37 Nu judecați, și nu vei fi judecat. Nu condamnați, și nu vei fi condamnat. Eliberați, și vei fi eliberat.
“Namuwatoza wamonga, su Mlungu hakawatozi ndiri mwenga, namuwapangira wamonga, su Mlungu hapeni kawapangili mwenga, muwalekeziyi wamonga, su Mlungu hakawalekiziyi mwenga.
38 “Dați și vi se va da; o măsură bună, presată, zdruncinată și plină, vi se va da. Căci cu aceeași măsură cu care măsurați, vi se va măsura înapoi.”
Muwapanani wamonga, su Mlungu hakawapanani mwenga. Hamuwanki shipimu shakumemeziya, sha kutikisiya na kuyonera na kwitika mumawoku mwenu, vyoseri avi haviweri vya mwenga. Shipimu shamuwapimiliti wamonga, Mlungu ndo hakakupimirani mwenga.”
39 Și le-a spus o pildă. “Poate orbul să călăuzească pe orb? Nu vor cădea amândoi într-o groapă?
Yesu kawagambira mfanu agu, “Muntu kana lwisi kaweza ndiri kumlongoziya kana lwisi muyaguwi, pakatenda hangu, woseri hawapokeri mulirindi.
40 Un ucenic nu este mai presus de învățătorul său, dar fiecare, când va fi pe deplin instruit, va fi ca învățătorul său.
Kwahera mfundwa kaweza kumsinda mfunda gwakuwi, su kila mfundwa pakamalila kala mafundu hakaweri gambira mfunda gwakuwi.
41 De ce vedeți paiul de paie care este în ochiul fratelui vostru, dar nu vă gândiți la bârna care este în ochiul vostru?
“Guweza hashi kushiwona shibandu shididini nentu mulisu lya mlongu gwaku, pota kuwona lipingiri lya mulisu lyaku?
42 Sau cum poți să-i spui fratelui tău: “Frate, lasă-mă să scot paiul din ochiul tău”, când tu însuți nu vezi bârna care este în ochiul tău? Ipocritule! Îndepărtează mai întâi bârna din ochiul tău și apoi vei putea vedea limpede ca să îndepărtezi paiul care este în ochiul fratelui tău.
Hashi guweza kutakula kwa mlongu gwaku, ‘Guleki nukuwusiyi shibandu shididini nentu mulisu lyaku,’ na gwenga gusinda kuliwona lipingiri lya mulisu lyaku? Gwa mfyangu gwenga! Kwanja guwusiyi huti lipingiri lya ligogu mulisu lyaku, ndo haguwezi kushiwusiya weri shibandu mulisu lya mlongu gwaku.
43 “Căci nu este pom bun care să dea roade putrede, nici pom putred care să dea roade bune.
“Kwahera mtera guherepa gwagulera mabwajubwaju gadoda, viraa mtera gudoda guweza ndiri kulera mabwajubwaju gaherepa.
44 Căci fiecare pom se cunoaște după rodul său. Căci oamenii nu culeg smochine din spini, nici struguri din tufișuri de mărăcini.
Kila mtera gumanika kulawirana na mabwajubwaju gakuwi galeriti, guweza ndiri kwapa embi mumishongoma ama zabibu mumbigiri.
45 Omul bun scoate din comoara bună a inimii sale ceea ce este bun, iar omul rău scoate din comoara rea a inimii sale ceea ce este rău, căci din belșugul inimii vorbește gura lui.
Muntu muheri katendaga viheri kulawa muviheri vivuwa mumoyu mwakuwi, na muntu kana vidoda katendaga vidoda kulawa muvidoda vivuwa mumoyu mwakuwi. Toziya mlomu gutakula galii gaweriti mumoyu.
46 “Pentru ce Mă strigați: “Doamne, Doamne!” și nu faceți ce vă spun Eu?
“Iwera ashi munshema, ‘Mtuwa, Mtuwa,’ Uganu mtenda ndiri vyanuwagambirani?
47 Oricine vine la Mine, care ascultă cuvintele Mele și le face, vă voi arăta cum este el.
Hanuwalanguziyi ntambu yakalifana muntu yoseri pakiza kwa neni na kupikinira visoweru vyaneni na kuvijimira.
48 El este ca un om care construiește o casă, care a săpat, a mers adânc și a pus temelia pe stâncă. Când s-a ridicat un potop, pârâul s-a izbit de casa aceea și nu a putut să o zdruncine, pentru că era întemeiată pe stâncă.
Kalifana na muntu yakanyawa numba yakuwi, kabawa pasi nentu na kunyawa liyanjiru mulitalawu. Mafuriku gamashi pagarawiriti gayiputa numba ilii kumbiti itikinyika ndiri, toziya wayinyawiti weri numba.
49 Darcel care aude și nu face, se aseamănă cu un om care a zidit o casă pe pământ fără temelie, împotriva căreia a izbucnit pârâul și îndată a căzut; și ruina acelei case a fost mare.”
Su yoseri ulii yakapikanira visoweru vyangu na kuvijimira ndiri, ayu kalifana na muntu yakanyawiti numba yakuwi pota na kunyawa lyanjiru, mafuriku pagiziti gayiputa numba ilii na kuguwa puu na kubomokanga nakamu!”
