Luca 6
1 În al doilea Sabat după cel dintâi, el mergea prin lanurile de grâu. Discipolii lui culegeau căpățânile de grâu și mâncau, frecându-le în mâini.
EIA kekahi, a hala ka Sabati mua, a i ka lua, hele ae la ia ma ka mahina hua palaoa; a ohi iho la kana mau haumana i na huhui hua palaoa, anaanai iho la iloko o na lima, ai iho la.
2 Dar unii dintre farisei le-au spus: “De ce faceți ceea ce nu este permis să faceți în ziua de Sabat?”
Olelo ae la kekahi poe Parisaio ia lakou, No ke aha la oukou e hana nei i ka mea ku pono ole ke hana i na la Sabati?
3 Isus le-a răspuns: “N-ați citit ce a făcut David, când a flămânzit, el și cei ce erau cu el,
Olelo mai la o Iesu ia lakou, i mai la, Aole anei oukou i heluhelu i ka mea o Davida i hana'i i kona pololi ana, a me ka poe me ia;
4 cum a intrat în casa lui Dumnezeu, a luat și a mâncat pâinea de sărbătoare și a dat și celor ce erau cu el, care nu se poate mânca decât numai pentru preoți?”
I kona komo ana iloko o ka hale o ke Akua, a lalau iho la i ka berena hoike, a ai iho la, a haawi hoi na ka poe me ia; aole hoi i kupono ke ai ia mea, o ka poe kahuna wale no?
5 El le-a răspuns: “Fiul Omului este stăpânul Sabatului”.
I mai la oia ia lakou, O ke Keiki a ke kanaka, oia hoi ka Haku no ka Sabati.
6 În altă zi de Sabat, a intrat în sinagogă și învăța. Era acolo un om, căruia i se uscase mâna dreaptă.
Eia kekahi, i kekahi la Sabati aku, hele ae la oia iloko o ka halehalawai a ao mai la; a ilaila ke kanaka ua maloo kona lima akau.
7 Cărturarii și fariseii îl urmăreau, ca să vadă dacă nu cumva vindecă în Sabat, ca să găsească o acuzație împotriva lui.
Hakilo aku la ia ia na kakauolelo a me na Parisaio e hoola paha ia i ka la Sabati, i loaa'i ia lakou ka mea e hoopii ai ia ia.
8 Dar El le cunoștea gândurile; și a zis omului care avea mâna uscată: “Ridică-te și stai în mijloc”. El s-a ridicat și a stat în picioare.
Ua ike oia i ko lakou manao, i mai la ia i ke kanaka nona ka lima maloo, E ala'e, a e ku mawaena. Ala ae la hoi ia, ku iho la.
9 Atunci Isus le-a zis: “Vă voi întreba ceva: “Este îngăduit în Sabat să faci bine sau să faci rău? Să salvezi o viață, sau să ucizi?”
I mai la o Iesu ia lakou, E ninau aku au ia oukou i kekahi mea; He pono i na la Sabati, o ka hana maikai anei, o ka hana ino paha? o ka hoola anei, o ka pepehi paha?
10 S-a uitat la toți și a zis omului: “Întinde-ți mâna”. El a făcut-o, și mâna i-a fost redată la fel de sănătoasă ca și cealaltă.
Nana ae la oia ia lakou a pau, i mai la i ua kanaka la, E kikoo i kou lima. A pela ia i hana'i, a ola iho la ia lima ona e like me kekahi
11 Dar ei erau plini de furie și vorbeau între ei despre ce ar putea să-i facă lui Isus.
A piha iho la lakou i ka huhu. Kukakuka lakou ia lakou iho i ka mea e hana aku ai lakou ia Iesu.
12 În zilele acelea, s-a dus pe munte să se roage și a stat toată noaptea în rugăciune către Dumnezeu.
Eia kekahi, ia mau la no, hele aku la ia i ka mauna e pule; hoomau iho la oia i ka pule i ke Akua ia po a ao.
13 Când s-a făcut ziuă, și-a chemat discipolii și a ales dintre ei doisprezece, pe care i-a numit și apostoli:
A ao ae la, hea mai la ia i kana poe haumana; a wae iho la oia he umikumamalua o lakou; a kapa iho la oia ia lakou, he poe lunaolelo;
14 Simon, pe care l-a numit și Petru; Andrei, fratele său; Iacov; Ioan; Filip; Bartolomeu;
O Simona ka mea ana i kapa hou ai o Petero, a o Anederea kona kaikaina, a o Iakobo a me Ioane, o Pilipo a me Baretolomaio,
15 Matei; Toma; Iacov, fiul lui Alfeu; Simon, numit Zelota;
O Mataio a me Toma, o Iakobo na Alapaio, a me Simona i kapaia o Zelote,
16 Iuda, fiul lui Iacov; și Iuda Iscarioteanul, care a devenit și el trădător.
O Iuda ko Iakobo a me Iuda Isekariota, oia hoi ka mea kumakaia.
17 S-a coborât cu ei și a stat pe un loc drept, cu o mulțime de ucenici ai Lui și cu un mare număr de oameni din toată Iudeea, din Ierusalim și de pe țărmul mării Tirului și al Sidonului, care veniseră să-L asculte și să se vindece de bolile lor,
A iho mai la oia me lakou, ku iho la ma kahi papu, a o kana poe haumana, a me na kanaka he lehulehu no Iudea a pau, no Ierusalema hoi, a no kahakai o Turo a me Sidona, hele aku lakou e hoolohe ia ia, a e hoolaia hoi ko lakou mau mai;
18 precum și de cei care erau tulburați de duhuri necurate; și se vindecau.
A me ka poe i hoomaauia e na uhane ino; a hoolaia'e la lakou.
19 Toată mulțimea căuta să se atingă de El, căci ieșea din El o putere și îi vindeca pe toți.
Imi ae la ka ahakanaka a pau e hoopa ia ia; no ka mea, noloko mai ona i puka mai ai ka mana, a i hoola hoi ia lakou a pau.
20 Și-a ridicat ochii spre ucenicii Săi și a zis: “Ferice de voi, cei săraci! pentru că Împărăția lui Dumnezeu este a ta.
Alawa ae la kona mau maka maluna o kana poe haumana, i mai la ia, Pomaikai oukou ka poe ilihune; no ka mea, no oukou ke aupuni o ke Akua.
21 Ferice de voi, care sunteți flămânzi acum! pentru că vei fi umplut. Ferice de voi care plângeți acum, pentru că vei râde.
Pomaikai oukou ka poe pololi ano; no ka mea, e hoomaonaia oukou. Pomaikai oukou ka poe uwe ano; no ka mea, e olioli auanei oukou.
22 Ferice de voi, când vă vor urî oamenii, când vă vor respinge, când vă vor batjocori și când vor arunca numele vostru ca fiind rău, din pricina Fiului Omului!
E pomaikai ana oukou i ka wa e inaina mai ai na kanaka ia oukou, a e hookaawale ai hoi ia oukou, a e hoino ai hoi, a e kiola aku ai hoi i ko oukou mau inoa me he mea ino la, no ke Keiki a ke kanaka.
23 Bucurați-vă în ziua aceea și săriți de bucurie, căci iată că răsplata voastră este mare în ceruri, pentru că părinții lor au făcut același lucru cu profeții.
E hauoli hoi oukou ia la, a e lelele iho i ka olioli; no ka mea, eia hoi, he nui no ko oukou uku ma ka lani. Pela no hoi i hana aku ai ko lakou poe makua i ka poe kaula.
24 “Dar vai de voi, care sunteți bogați! Căci ați primit mângâierea voastră.
Aka, poino oukou ka poe waiwai! no ka mea, ua loaa e ia oukou ko oukou oluolu.
25 Vai de voi, cei ce sunteți plini acum! pentru că vă va fi foame. Vai de voi care râdeți acum, pentru că veți jeli și veți plânge.
Poino oukou ka poe maona! no ka mea, e pololi auanei oukou. Poino oukou ka poe akaaka ano! no ka mea, e u auanei oukou a e uwe hoi.
26 Vai, când oamenii vorbesc de bine despre tine! căci părinții lor au făcut același lucru cu profeții mincinoși.
E poino auanei oukou i ka wa e olelo maikai mai ai na kanaka a pau no oukou! no ka mea, pela no i hana aku ai ko lakou mau makua i ka poe kaula hoopunipuni.
27 Dar Eu vă spun vouă, celor ce auziți: iubiți pe vrăjmașii voștri, faceți bine celor ce vă urăsc,
Aka, ke kauoha aku nei au ia oukou ka poe e lohe mai ana, e aloha aku i ko oukou poe enemi, e hana maikai aku hoi i ka poe inaina mai ia oukou.
28 binecuvântați pe cei ce vă blestemă și rugați-vă pentru cei ce vă maltratează.
E hoomaikai aku i ka poe i hoino mai ia oukou, e pule aku hoi no ka poe i hoohewa wale mai ia oukou.
29 Celui ce vă lovește peste obraz, oferiți-i și celălalt obraz; și celui ce vă ia haina, nu-i reține și haina.
A i ka mea e kui mai ia oe ma kekahi papalina, e haawi hou ae i kekahi; a i ka mea e lawe aku i kou aahu, mai aua i kou kapa komo.
30 Dați oricui vă cere și nu cereți celui care vă ia bunurile să vi le dea înapoi.
E haawi hoi oe i kela mea i keia mea ke noi mai ia oe. A i ka mea lawe aku i kou waiwai, mai noi hou aku oe.
31 “Fă-le și tu cum vrei să facă oamenii cu tine.
E like me ko oukou makemake e hana mai na kanaka ia oukou, pela hoi oukou e hana aku ai ia lakou.
32 Dacă iubești pe cei ce te iubesc, ce merite ai tu? Căci chiar și păcătoșii îi iubesc pe cei care îi iubesc.
A ina e aloha aku oukou i ka poe i aloha mai ia oukou, heaha hoi ka uku no oukou? no ka mea, ua aloha aku ka poe hewa i ka poe i aloha mai ia lakou.
33 Dacă faceți bine celor ce vă fac bine, ce merite aveți voi? Căci și păcătoșii fac la fel.
A ina e hana maikai aku oukou i ka poe i hana maikai mai ia oukou, heaha hoi ka uku no oukou? no ka mea, ua hana no pela ka poe hewa.
34 Dacă dați cu împrumut celor de la care sperați să primiți, ce merite aveți? Chiar și păcătoșii împrumută păcătoșilor, pentru a primi înapoi la fel de mult.
A ina e haawi aku oukou i ka poe a oukou e manao ai e haawi hou mai ana ia oukou, heaha hoi ka uku no oukou? no ka mea, ua haawi aku ka poe hewa i ka poe hewa i loaa hou mai ai ia lakou ka mea like.
35 Dar iubiți pe vrăjmașii voștri, faceți binele și împrumutați, fără să așteptați nimic în schimb; și răsplata voastră va fi mare și veți fi copiii Celui Preaînalt, căci El este binevoitor față de cei nerecunoscători și răi.
Aka, e aloha aku i ko oukou poe enemi, e hana maikai aku, a e haawi aku, me ka manao ole i ka uku hou ia; alaila e nui ka uku no oukou, e lilo hoi oukou i mau keiki na ka Mea kiekie loa; no ka mea, he lokomaikai mai oia i ka poe aloha ole, a me ka poe hewa.
36 “De aceea fiți milostivi, așa cum și Tatăl vostru este milostiv.
E lokomaikai hoi oukou, e like me ko oukou Makua i lokomaikai mai ai.
37 Nu judecați, și nu vei fi judecat. Nu condamnați, și nu vei fi condamnat. Eliberați, și vei fi eliberat.
Mai hoino aku, alaila, aole oukou e hoinoia mai: mai hoahewa aku, alaila, aole oukou e hoahewaia mai. E kala aku, a e kalaia mai oukou.
38 “Dați și vi se va da; o măsură bună, presată, zdruncinată și plină, vi se va da. Căci cu aceeași măsură cu care măsurați, vi se va măsura înapoi.”
E haawi aku, a e haawiia mai ia oukou, me ka ana pono i kaomiia iho, i pili pu i ka hooluliluliia a hanini iwaho, e haawi mai ai lakou iloko o ko oukou poli: no ka mea, me ka ana a oukou e ana aku ai, pela no e anaia mai ai no oukou.
39 Și le-a spus o pildă. “Poate orbul să călăuzească pe orb? Nu vor cădea amândoi într-o groapă?
Olelo mai la oia i ka olelonane ia lakou; E hiki anei i ka makapo ke alakai i ka makapo? Aole anei laua e haule pu iho i ka lua?
40 Un ucenic nu este mai presus de învățătorul său, dar fiecare, când va fi pe deplin instruit, va fi ca învățătorul său.
Aole ka haumana maluna o kana kumu; aka, o ka haumana i pono e like pu ia me kana kumu.
41 De ce vedeți paiul de paie care este în ochiul fratelui vostru, dar nu vă gândiți la bârna care este în ochiul vostru?
No ke aha la oe e nana aku ai i ka pula iki iloko o ka maka o kou hoahanau, aole hoi oe i ike i ke kaola iloko o kou maka iho?
42 Sau cum poți să-i spui fratelui tău: “Frate, lasă-mă să scot paiul din ochiul tău”, când tu însuți nu vezi bârna care este în ochiul tău? Ipocritule! Îndepărtează mai întâi bârna din ochiul tău și apoi vei putea vedea limpede ca să îndepărtezi paiul care este în ochiul fratelui tău.
A, pehea la e hiki ai ia oe ke olelo aku i kou hoahanau, E ka hoahanau, ho mai na'u e unuhi ka pula iki oloko o kou maka, aole hoi oe i ike i ke kaola iloko o kou maka iho? E ka hookamani, e hoolei mua ae oe i ke kaola mai loko ae o kou maka iho, alaila e ike lea oe i ka unuhi i ka pula iki oloko o ka maka o kou hoahanau.
43 “Căci nu este pom bun care să dea roade putrede, nici pom putred care să dea roade bune.
No ka mea, aole hoohua mai ka laau maikai i ka hua ino; aole hoi hoohua mai ka laau ino i ka hua maikai.
44 Căci fiecare pom se cunoaște după rodul său. Căci oamenii nu culeg smochine din spini, nici struguri din tufișuri de mărăcini.
No ka mea, ua ikeia ka laau ma kona hua iho. Aole i ohiia mai na hua fiku, mai ke kakalaioa mai, aole hoi i ohiia mai na hua waina mai ka laau ooi mai.
45 Omul bun scoate din comoara bună a inimii sale ceea ce este bun, iar omul rău scoate din comoara rea a inimii sale ceea ce este rău, căci din belșugul inimii vorbește gura lui.
O ke kanaka maikai, ua lawe mai ia i ka mea maikai noloko mai o ka waiwai maikai o kona naau; a o ke kanaka ino, ua lawe mai ia i ka mea ino noloko mai o ka waiwai ino o kona naau; no ka mea, no ka piha o ka naau i olelo mai ai kona waha.
46 “Pentru ce Mă strigați: “Doamne, Doamne!” și nu faceți ce vă spun Eu?
No ke aha la oukou i hea mai ai ia'u, E ka Haku, e ka Haku, me ka malama ole i ka mea a'u e kauoha aku ai?
47 Oricine vine la Mine, care ascultă cuvintele Mele și le face, vă voi arăta cum este el.
O ka mea i hele mai io'u nei, a i hoolohe mai i ka'u mau olelo, a i malama hoi ia mau mea, e hoike aku au ia oukou i kona mea e like ai:
48 El este ca un om care construiește o casă, care a săpat, a mers adânc și a pus temelia pe stâncă. Când s-a ridicat un potop, pârâul s-a izbit de casa aceea și nu a putut să o zdruncine, pentru că era întemeiată pe stâncă.
Ua like ia me ke kanaka i kukulu i ka hale, ua eli ia a hohonu, ua hoonoho i ke kumu ma ka pohaku; a nui mai la ka wai kahe, a pa ikaika mai ka wai kahe i ua hale la, aole hiki ke hoonaueue aku ia, no ka mea, ua hookumuia ia ma ka pohaku.
49 Darcel care aude și nu face, se aseamănă cu un om care a zidit o casă pe pământ fără temelie, împotriva căreia a izbucnit pârâul și îndată a căzut; și ruina acelei case a fost mare.”
Aka, o ka mea i hoolohe, aole hoi i malama, ua like ia me ke kanaka i kukulu i ka hale maluna o ka lepo, me ke kumu ole; malaila i pa ikaika mai ai ka wai kahe, a hiolo koke iho la no ia, a nui iho la ka hiolo ana o ua hale la.
