Luca 6
1 În al doilea Sabat după cel dintâi, el mergea prin lanurile de grâu. Discipolii lui culegeau căpățânile de grâu și mâncau, frecându-le în mâini.
Sabbath hnin vah Jisuh teh catun law dawk a cei navah, a hnukkâbangnaw ni catun vui a pahroe awh teh a kut hoi a kanawi teh a ca awh.
2 Dar unii dintre farisei le-au spus: “De ce faceți ceea ce nu este permis să faceți în ziua de Sabat?”
Hatnavah, Farasinaw ni sabbath hnin dawk sak hoeh hane kawi hno bangkongmaw na sak awh, telah a pacei awh.
3 Isus le-a răspuns: “N-ați citit ce a făcut David, când a flămânzit, el și cei ce erau cu el,
Bawipa ni, Devit ni a huikonaw hoi a vonhlam navah,
4 cum a intrat în casa lui Dumnezeu, a luat și a mâncat pâinea de sărbătoare și a dat și celor ce erau cu el, care nu se poate mânca decât numai pentru preoți?”
Cathut e imthung a kâen teh vaihmanaw dueng ni a cakawi e vaiyei hah a ca teh, a huikonaw hai a poe e hah vai touh boehai na touk boi awh hoeh maw.
5 El le-a răspuns: “Fiul Omului este stăpânul Sabatului”.
Hothloilah tami Capa teh sabbath Bawi lah ao atipouh.
6 În altă zi de Sabat, a intrat în sinagogă și învăța. Era acolo un om, căruia i se uscase mâna dreaptă.
Alouke Sabbath hnin dawk, Jisuh teh, sinakok thung a kâen teh cangkhainae a tawn navah aranglae kut kamkhuen e tami buet touh ao.
7 Cărturarii și fariseii îl urmăreau, ca să vadă dacă nu cumva vindecă în Sabat, ca să găsească o acuzație împotriva lui.
Sabbath hnin vah, ahnie patawnae a dam sak han maw, dam sak mahoeh maw tie hah cakathutkungnaw hoi Farasinaw ni Jisuh yon a pen thai awh nahanlah a tuet awh.
8 Dar El le cunoștea gândurile; și a zis omului care avea mâna uscată: “Ridică-te și stai în mijloc”. El s-a ridicat și a stat în picioare.
Jisuh ni ahnimae a pouknae a panue dawkvah, a kut ka kamkhuen hanelah, alungui kangdout haw atipouh e patetlah hote tami ni, a kangdue.
9 Atunci Isus le-a zis: “Vă voi întreba ceva: “Este îngăduit în Sabat să faci bine sau să faci rău? Să salvezi o viață, sau să ucizi?”
Jisuh ni hai kai ni nangmanaw lawk na pacei awh han. Sabbath hnin dawk bang hno maw sak kawi, hnokahawi maw, hno kathout maw sak han. Hringnae rungngang han maw, thei han maw, telah rangpuinaw a pacei.
10 S-a uitat la toți și a zis omului: “Întinde-ți mâna”. El a făcut-o, și mâna i-a fost redată la fel de sănătoasă ca și cealaltă.
Hahoi, tamimaya e tengpam a khet teh na kut dâw haw atipouh navah, ahni ni a kut a dâw teh avanglae kut patetlah bout ao.
11 Dar ei erau plini de furie și vorbeau între ei despre ce ar putea să-i facă lui Isus.
Tamimaya teh puenghoi a lungkhuek awh, Jisuh hah bangtelamaw ti awh han telah a kâpankhai awh.
12 În zilele acelea, s-a dus pe munte să se roage și a stat toată noaptea în rugăciune către Dumnezeu.
Hatnae tueng dawk, Bawipa teh ratoum hanelah mon dawk a luen teh, Cathut koe karum tuettuet a ratoum.
13 Când s-a făcut ziuă, și-a chemat discipolii și a ales dintre ei doisprezece, pe care i-a numit și apostoli:
Khodai toteh gunceinaw a kaw teh,
14 Simon, pe care l-a numit și Petru; Andrei, fratele său; Iacov; Ioan; Filip; Bartolomeu;
Piter telah min katha poe e Simon hoi a nawngha Andru, Jem hoi Jawhan, Filip hoi Bartholomew
15 Matei; Toma; Iacov, fiul lui Alfeu; Simon, numit Zelota;
Mathai hoi Thomas, Alfe capa Jem hoi Zealot telah kaw e Simon (Zealot tinae teh miphun kampangkhai tinae doeh).
16 Iuda, fiul lui Iacov; și Iuda Iscarioteanul, care a devenit și el trădător.
Jem e a nawngha Judah hoi Jisuh kâyawt e Judah Iskariot, hote tami hlaikahni touh a rawi teh Guncei telah min a poe.
17 S-a coborât cu ei și a stat pe un loc drept, cu o mulțime de ucenici ai Lui și cu un mare număr de oameni din toată Iudeea, din Ierusalim și de pe țărmul mării Tirului și al Sidonului, care veniseră să-L asculte și să se vindece de bolile lor,
Ahnimanaw hoi cungtalah, Bawipa teh mon hoi a kum teh tanghling dawk a kangdue. Lawk thai han kangainaw hoi dam han kangainaw pueng teh Jerusalem kho lahoi thoseh, Judah ram, tui teng kaawm e naw, Taire hoi Sidon kho, avoivang lahoi ka tho e naw pueng teh a hnukkâbangnaw hoi cungtalah ao awh.
18 precum și de cei care erau tulburați de duhuri necurate; și se vindecau.
Kakhine muithanaw ni a pacekpahlek e naw pueng hai a tho teh a dam awh.
19 Toată mulțimea căuta să se atingă de El, căci ieșea din El o putere și îi vindeca pe toți.
Bawipa e thung hoi bahu a tâco teh, taminaw pueng a dam sak dawkvah tamimaya ni Bawipa tek hanlah a panki awh.
20 Și-a ridicat ochii spre ucenicii Săi și a zis: “Ferice de voi, cei săraci! pentru că Împărăția lui Dumnezeu este a ta.
Hatnavah Jisuh ni a hnukkâbangnaw koe lah a kamlang teh, ka mathoe e nangmanaw teh na yawhawi awh. Bangkongtetpawiteh Cathut uknaeram teh nangmae ram doeh.
21 Ferice de voi, care sunteți flămânzi acum! pentru că vei fi umplut. Ferice de voi care plângeți acum, pentru că vei râde.
Nangmanaw atu von ka hlam e naw na yawhawi awh. Bangkongtetpawiteh, na von a paha awh han. Atu ka kap e nangmanaw teh na yawhawi awh. Bangkongtetpawiteh, na panui awh han.
22 Ferice de voi, când vă vor urî oamenii, când vă vor respinge, când vă vor batjocori și când vor arunca numele vostru ca fiind rău, din pricina Fiului Omului!
Tami Capa kecu dawk taminaw ni nangmanaw na hmuhma awh han, na pahnawt awh han, thoe na bo awh nah na yawhawi awh.
23 Bucurați-vă în ziua aceea și săriți de bucurie, căci iată că răsplata voastră este mare în ceruri, pentru că părinții lor au făcut același lucru cu profeții.
Hatnae tueng nah, na konawm awh. Lunghawinae lungthin hoi doukcouk awh. Bangkongtetpawiteh kalvan vah nangmouh ni na hmu hane tawkphu a len poung. Ahnimae mintoenaw ni hai profetnaw hah hottelah doeh ati awh.
24 “Dar vai de voi, care sunteți bogați! Căci ați primit mângâierea voastră.
Hatei ka bawi tangrengnaw na yawthoe awh. Bangkongtetpawiteh nangmouh teh atu na lungkuep awh toe.
25 Vai de voi, cei ce sunteți plini acum! pentru că vă va fi foame. Vai de voi care râdeți acum, pentru că veți jeli și veți plânge.
Von kapahanaw nangmouh teh na yawthoe awh. Bangkongtetpawiteh nangmouh teh na vonhlam awh han. Atu na kapanuinaw na yawthoe awh, nangmouh teh na khuika awh han.
26 Vai, când oamenii vorbesc de bine despre tine! căci părinții lor au făcut același lucru cu profeții mincinoși.
Ayânaw ni na lunghawikhai nah, na yawthoe awh. Bangkongtetpawiteh, ahnimae a na mintoenaw ni profetkaphawknaw hah hottelah doeh ati awh.
27 Dar Eu vă spun vouă, celor ce auziți: iubiți pe vrăjmașii voștri, faceți bine celor ce vă urăsc,
Ka lawk ka thai naw, nangmouh koe ka dei e teh na tarannaw lungpataw awh, nangmouh ka maithoe e naw koe ahawinae sak awh.
28 binecuvântați pe cei ce vă blestemă și rugați-vă pentru cei ce vă maltratează.
Nangmouh thoe na ka bo e naw yawhawinae poe awh. Na ka pacekpahlek e naw hanelah ratoum pouh awh.
29 Celui ce vă lovește peste obraz, oferiți-i și celălalt obraz; și celui ce vă ia haina, nu-i reține și haina.
Na hmaibei vang tambei pawiteh avanglae bout patueng pouh awh. Na hni ka lat e tami hah angki bout poe sin awh.
30 Dați oricui vă cere și nu cereți celui care vă ia bunurile să vi le dea înapoi.
Nang koe ka hete pueng hah poe awh. Na hno ka lawm e tami koe bout het hanh lawi.
31 “Fă-le și tu cum vrei să facă oamenii cu tine.
Ayânaw ni nang koe sak sak na ngai e patetlah ayânaw koe sak van awh.
32 Dacă iubești pe cei ce te iubesc, ce merite ai tu? Căci chiar și păcătoșii îi iubesc pe cei care îi iubesc.
Nangmouh lungpataw e dueng na lungpataw awh pawiteh bangmaw aphu kaawm. Tami kahawihoehnaw ni pateng amamouh lungpataw e taminaw hah bout a lungpataw awh nahoehmaw.
33 Dacă faceți bine celor ce vă fac bine, ce merite aveți voi? Căci și păcătoșii fac la fel.
Nangmouh koe ahawinae ka sak dueng na pathung awh pawiteh bangmaw aphu kaawm. Tami kahawihoehnaw ni patenghai hottelah ngoun teh a sak awh nahoehmaw.
34 Dacă dați cu împrumut celor de la care sperați să primiți, ce merite aveți? Chiar și păcătoșii împrumută păcătoșilor, pentru a primi înapoi la fel de mult.
Bout hmu han doeh ti ngaihawi lahoi ayânaw hno na cawi sak pawiteh, nangmouh dawk oup hane kawi bangmaw kaawm han. Tami kahawihoehnaw pateng bout hmu hane ngai dawk buet touh hoi buet touh telah a kâ cawi awh hoeh na maw.
35 Dar iubiți pe vrăjmașii voștri, faceți binele și împrumutați, fără să așteptați nimic în schimb; și răsplata voastră va fi mare și veți fi copiii Celui Preaînalt, căci El este binevoitor față de cei nerecunoscători și răi.
Nangmouh ni na tarannaw lungpataw awh. Hnokahawi sak pouh awh. Hno buetbuet touh bout ka hmu han doeh ti ngaihawinae tawn laipalah hno cawi sak awh. Hottelah na sak pawiteh nangmouh ni tawkphu na hmu awh hane teh a lenpoung vaiteh, ka rasang poung e Cathut ca lah na coung awh han.
36 “De aceea fiți milostivi, așa cum și Tatăl vostru este milostiv.
Nangmae na Pa teh pahrennae a tawn e patetlah nangmouh hai pahrennae tawn awh.
37 Nu judecați, și nu vei fi judecat. Nu condamnați, și nu vei fi condamnat. Eliberați, și vei fi eliberat.
Ayânaw e hno a kâhmo e dawk lawk ceng awh hanh. Telah na tet hoehpawiteh lawkcengnae dawk hoi na hlout awh han. Ayânaw yon pen awh hanh, na pen awh hoehpawiteh yonpennae dawk hoi na hlout awh han. Ayânaw e yon ngaithoum awh, hottelah na sak awh pawiteh nangmae yon hai ngaithoum lah ao han.
38 “Dați și vi se va da; o măsură bună, presată, zdruncinată și plină, vi se va da. Căci cu aceeași măsură cu care măsurați, vi se va măsura înapoi.”
Ayânaw hah poe awh, na poe pawiteh ayânaw ni bout na poe awh han. Khuecue nue laihoi, padep laihoi, karuek laihoi, puk kacawi lah, na poe awh han. Bangkongtetpawiteh ayânaw na poe e patetlah bout na hmu awh han.
39 Și le-a spus o pildă. “Poate orbul să călăuzească pe orb? Nu vor cădea amândoi într-o groapă?
Hathnukkhu hoi bangnuenae lah mit ka dawn ni mit ka dawn teh lam a hrawi thai han maw. Kahni touh hoi tangkom dawk bawt roi mahoeh maw.
40 Un ucenic nu este mai presus de învățătorul său, dar fiecare, când va fi pe deplin instruit, va fi ca învățătorul său.
A hnukkâbang e tami teh kacangkhaikung hlak talue hoeh. Hatei, kakueplah ka kamtu e a hnukkâbang e naw pueng teh kacangkhaikung patetlah ao han.
41 De ce vedeți paiul de paie care este în ochiul fratelui vostru, dar nu vă gândiți la bârna care este în ochiul vostru?
Namae mit dawk e thingtaboung na pouk laipalah, hmaunawngha e mit dawk e songnawng khuek na hmu pouh.
42 Sau cum poți să-i spui fratelui tău: “Frate, lasă-mă să scot paiul din ochiul tău”, când tu însuți nu vezi bârna care este în ochiul tău? Ipocritule! Îndepărtează mai întâi bârna din ochiul tău și apoi vei putea vedea limpede ca să îndepărtezi paiul care este în ochiul fratelui tău.
Namae mit dawk e thingtaboung na hmawt laipalah, na hmaunawngha e mit dawk e songnawngca cawngkhawi hanlah khuek na panki awh vaw. Tami kahawi lah na kâsak e tami, namae mit dawk e thingtaboung hmaloe cawngkhawi ei. Hathnukkhu na hmaunawngha mit dawk e sonawngca cawngkhawi hanelah kacaicalah na hmu han.
43 “Căci nu este pom bun care să dea roade putrede, nici pom putred care să dea roade bune.
A paw kahawi ka paw hoeh e thingkung teh a kung kahawi na hoeh.
44 Căci fiecare pom se cunoaște după rodul său. Căci oamenii nu culeg smochine din spini, nici struguri din tufișuri de mărăcini.
A paw khet laihoi a kung nout thai lah o. Pâkhingkung dawk thaibunglung paw ouk khi boi hoeh. Pâkhing dawk misurpaw khi boihoeh.
45 Omul bun scoate din comoara bună a inimii sale ceea ce este bun, iar omul rău scoate din comoara rea a inimii sale ceea ce este rău, căci din belșugul inimii vorbește gura lui.
Tami kahawi ni hno kahawi, lungthin thung hoi ouk a tâcokhai. Tami kathout ni hno kathout amae lungthin thung hoi ouk a tâcokhai. Bangkongtetpawiteh, lungthin thung ka poum e patetlah a kâko hoi ouk a dei.
46 “Pentru ce Mă strigați: “Doamne, Doamne!” și nu faceți ce vă spun Eu?
Kaie kâlawk na tarawi laipalah, Bawipa, Bawipa telah na kaw a vaw.
47 Oricine vine la Mine, care ascultă cuvintele Mele și le face, vă voi arăta cum este el.
Kai koe ka tho niteh, ka lawk a thai e patetlah ka tarawi e tami teh, bangpatet lah maw ao tie na panue sak han.
48 El este ca un om care construiește o casă, care a săpat, a mers adânc și a pus temelia pe stâncă. Când s-a ridicat un potop, pârâul s-a izbit de casa aceea și nu a putut să o zdruncine, pentru că era întemeiată pe stâncă.
Im a sak navah, lungsong dawk khomkhu kadung poung lah ka tapu ni teh adu ka pabawt e hoi doeh a kâvan. Tui capa a thaw navah lungsong van im a sak dawkvah kâhuen thai hoeh.
49 Darcel care aude și nu face, se aseamănă cu un om care a zidit o casă pe pământ fără temelie, împotriva căreia a izbucnit pârâul și îndată a căzut; și ruina acelei case a fost mare.”
Kaie lawk ka thai ni teh ka tarawi hoeh e tami teh, talai dawk im ka sak e hoi doeh a kâvan. Tuicapa a thaw toteh tuicapa ni a suk toteh reppasei lah a kamko telah a cangkhai.
