Luca 5
1 Și, pe când mulțimea îl strângea și asculta cuvântul lui Dumnezeu, el stătea lângă lacul Ghenareț.
Lao esa, Yesus nanori atahori ra sia dꞌano Galilea suun. Atahori hetar rema rae rena Lamatualain Hara-liin. Losa ara rakaseseti heo rala Yesus.
2 A văzut două corăbii care stăteau lângă lac, dar pescarii ieșiseră din ele și își spălau plasele.
Deka naa, hambu manatasi ra raisi puꞌa nara sia madꞌaꞌ ata. Boe ma Yesus nita ofa rouꞌ rua mananafuꞌ sia naa.
3 A intrat într-una dintre bărci, care era a lui Simon, și l-a rugat să se depărteze puțin de țărm. S-a așezat și a învățat mulțimile din barcă.
Ofaꞌ naa ra Simon enan esa. Boe ma Yesus hene nisiꞌ Simon ofan, ma noꞌe e tola ofaꞌ nisiꞌ oe romaꞌ mbei. Basa ma Ana endoꞌ nanori atahori hetar naa ra.
4 După ce a isprăvit de vorbit, a zis lui Simon: “Scoateți în larg și aruncați mrejele ca să prindeți.”
Ana nanori basa, ma olaꞌ neu Simon nae, “Simon! Misiꞌ mamana romaꞌ mbei fo nggari puꞌat sia naa. Te dei fo hei hambu uꞌu hetar.”
5 Simon I-a răspuns: “Învățătorule, am lucrat toată noaptea și n-am prins nimic; dar, la cuvântul Tău, voi da drumul la mreajă.”
Te Simon nataa nae, “Papa dei! Hai puꞌa tetembaꞌ sa teme-ao, te nda mala uꞌu boaꞌ esa sa boe! Te huu Papa maꞌo naa ena, de, au uꞌondaꞌ sobꞌa.”
6 După ce au făcut acest lucru, au prins o mare mulțime de pești, iar plasa lor se rupea.
Boe ma ara raꞌondaꞌ puꞌat. Leleꞌ rae lea baliꞌ ata neu, puꞌat a sofeꞌ noꞌ a uꞌu, losa puꞌat a sii mbei ena.
7 Ei au făcut semn partenerilor lor din cealaltă barcă să vină să-i ajute. Aceștia au venit și au umplut ambele bărci, astfel încât acestea au început să se scufunde.
Boe ma Simon randu nonoon mana sia ofaꞌ laen fo rema tulun se. De ara ao uꞌu ofaꞌ rala reu, de ofa karuaꞌ naa ra sofeꞌ roꞌa uꞌu, de raeꞌ a molo.
8 Dar Simon Petru, când a văzut, a căzut la genunchii lui Isus și a zis: “Doamne, depărtează-te de la mine, căci sunt un om păcătos!”.
Simon nonoo manatasi nara, Yakobis no Yohanis, naeni Sabadeus ana nara, ara o sia naa boe. Ara o titindindiꞌ a, huu rala uꞌu hetar seli. Leleꞌ Simon Petrus nita saa mana dadꞌiꞌ naa, ma ana sendeꞌ lululanggan sia Yesus matan nae, “Au ia, atahori mana tao sala-kiluꞌ naen seli ena. Dadꞌi malole lenaꞌ Lamatuaꞌ afiꞌ deka-deka mo au fai.” Te Yesus nataa nae, “Simon! Afiꞌ duꞌa nae-nae dalaꞌ naa, huu Au ae pake nggi. Hei ia, biasa sangga uꞌu. Te ia na Au unori nggi sangga atahori fo tungga Au.”
9 Căci era uimit, el și toți cei care erau cu el, de capturile de pește pe care le prinseseră;
10 la fel și Iacov și Ioan, fiii lui Zebedei, care erau asociați cu Simon. Isus i-a spus lui Simon: “Nu te teme. De acum înainte vei prinde oameni vii”.
11 După ce și-au adus corăbiile la țărm, au lăsat totul și au mers după El.
Basa ma ara lea tuteꞌ ofa nara madꞌaꞌ ata reu. Boe ma ara lao hela basa saa-saa nara, fo tungga Yesus.
12 Pe când era într-una din cetăți, iată că era un om plin de lepră. Când L-a văzut pe Isus, a căzut cu fața la pământ și L-a implorat, zicând: “Doamne, dacă vrei, poți să mă cureți.”
Sia kamboꞌ sa, Yesus nandaa no atahori sa hedꞌi kusta ndule ao na. Leleꞌ ana nita Yesus, boe ma neu sendeꞌ lululanggan ma beꞌutee sia matan losa rae a. Boe ma nae, “Amaꞌ, e! Tulun au dei! Au bubꞌuluꞌ, Amaꞌ bisa muꞌuhahaiꞌ hedꞌi ngga ia. Sadꞌi Amaꞌ nau. Naa fo atahori sudꞌi boe melumudꞌu au fai.”
13 El a întins mâna și l-a atins, zicând: “Vreau. Să fiu curățat”. Imediat lepra l-a părăsit.
Boe ma Yesus loo liman de nggama e. Boe ma olaꞌ nae, “Au nau! Hai leon! Olaꞌ basa ma, hedꞌi kusta mopꞌo neuꞌ ena mia atahori naa aon.
14 I-a poruncit să nu spună nimănui: “Ci du-te, arată-te preotului și adu jertfă pentru curățirea ta, după cum a poruncit Moise, ca mărturie pentru ei.”
Boe ma Yesus olaꞌ fee nesenenedꞌaꞌ neu e nae, “Musunedꞌa malolole! Ho hai ena, te afiꞌ mufadꞌe esa boe! Ho musi tungga baꞌi Musa parendan dei. Dadꞌi muu sia malangga agama leo, fo ana paresaꞌ ao ma, naa fo ana nahine hedꞌis ma hai tebꞌe ena, do hokoꞌ. Basa na, ho musi mendi tutunu-hohotuꞌ moꞌe makasi, fo basa atahori bubꞌuluꞌ oi, ho hai tebꞌe ena.”
15 Dar vestea despre El s-a răspândit mult mai mult și mulțimi mari se adunau să-L asculte și să fie vindecate de bolile lor.
Mae Yesus ai o, nda doo sa ma dudꞌuit soꞌal koasa Na naa, nenedꞌui-bꞌenggaꞌ sia bee-bꞌee. Dadꞌi atahori ra akaꞌ nonggo-nonggo rema rae rena E nanori se. Boe ma Ana naꞌahahaiꞌ atahori hetar mia hedꞌis mataꞌ-mataꞌ
16 Dar el s-a retras în pustie și se ruga.
Te Yesus o hii dinggoꞌ Aon mia atahori hetar, fo neu hule-oꞌe sia mamana rouꞌ.
17 Într-una din zilele acelea, El învăța pe oameni; și stăteau acolo farisei și învățători ai Legii, veniți din toate satele Galileii, din Iudeea și din Ierusalim. Puterea Domnului era cu el ca să-i vindece.
Lao esa, Yesus nanori atahori sia ume sa. Leleꞌ naa hambu atahori mia partei agama Farisi ro meser agama hira, rema rena E. Ara rema mia kambo-kamboꞌ sia propensi Galilea, propensi Yudea, ma kota Yerusalem. Lamatualain fee koasa neu Yesus fo naꞌahahaiꞌ atahori mamahedꞌiꞌ ra.
18 Iată că niște oameni au adus un paralitic pe un pat de campanie și căutau să-l aducă înăuntru ca să-l pună înaintea lui Isus.
Leleꞌ naa, hambu atahori hira ndoro rendi atahori mamaluꞌu sa sia radꞌat sa ata. Ara sangga dalaꞌ fo ro atahori mamaluꞌuꞌ naa nisiꞌ Yesus fo naꞌahahaiꞌ e. Te ume naa sofeꞌ no atahori ena, de raꞌasusuuꞌ rala reu, te nda bisa sa. Naa de, ara rendi atahori mamaluꞌuꞌ a ume ata neu. Boe ma ara ofe randola ume a sinin, de raꞌondaꞌ atahori mamaluꞌuꞌ mana sia radꞌat ata naa. Ara raꞌondaꞌ e, nisiꞌ atahori hetar taladꞌan nara, nandaa no Yesus matan.
19 Nu au găsit cum să-l aducă înăuntru din cauza mulțimii, s-au urcat pe acoperișul casei și l-au coborât prin țigle cu patul lui în mijlocul ei, în fața lui Isus.
20 Văzând credința lor, Isus i-a spus: “Omule, păcatele tale îți sunt iertate.”
Yesus nita ma nahine nae, ara ramahere Eni bisa naꞌahahaiꞌ sira nonoon. Boe ma Ana olaꞌ neu atahori mamaluꞌuꞌ naa nae, “Ana, ngge! Au fee ambon neu sala mara ena.”
21 Cărturarii și fariseii au început să se certe, zicând: “Cine este acesta care vorbește de hulă? Cine poate ierta păcatele, dacă nu numai Dumnezeu?”
Rena Yesus olaꞌ naꞌo naa, boe ma atahori Farisi ro meser agama ra mulai ratatane rae, “Heꞌe! Akaꞌ Lamatualain mesaꞌ ne naꞌena hak fee ambon neu atahori sala-kilu nara. Te eni ia, seka, de tao aon onaꞌ Lamatualain! Ia, neꞌemutis!”
22 Dar Isus, înțelegând gândurile lor, le-a răspuns: “De ce gândiți așa în inimile voastre?
Te Yesus bubꞌuluꞌ rala nara. De Ana olaꞌ nae, “Taꞌo bee de hei duꞌa mae Au ia, olaꞌ neꞌemutis?
23 Ce este mai ușor să spui: “Păcatele tale îți sunt iertate” sau să spui: “Scoală-te și umblă”?
Au ia, Atahori Matetuꞌ a. Au uꞌena hak fee ambon neu atahori sala-kilu nara. Mete ma Au ufadꞌeꞌ a atahori mamaluꞌuꞌ ia ae, ‘Au fee ambon neu sala mara ena’, hei nda mita Au koasa ngga saa sia raefafoꞌ ia sa. Te mete ma Au ae, ‘Fela leo! Haꞌi mala radꞌat ma fo baliꞌ.’ Mete ma ana fela neuꞌ ena, hei feꞌe mita koasa Ngga. Naa de, Au ae uꞌuhahaiꞌ atahori mamaluꞌuꞌ ia, naa fo hei o bubꞌuluꞌ, Au uꞌena hak fee ambon neu atahori sala-kilun.” Boe ma Ana heoꞌ mbali atahori mamaluꞌuꞌ a, de olaꞌ nae, “Mumburiꞌ leo! Haꞌi mala radꞌat ma, fo lao baliꞌ ume muu!”
24 Dar ca să știți că Fiul Omului are putere pe pământ să ierte păcatele”, i-a spus paraliticului: “Îți spun: scoală-te, ia-ți patul și du-te la casa ta”.
25 Și îndată s-a sculat în fața lor, a luat ce avea pe el și a plecat la casa lui, slăvind pe Dumnezeu.
Aiboiꞌ ma, atahori naa fela nambariiꞌ sia atahori hetar mata nara, de haꞌi nala radꞌat na. Boe ma ana lao baliꞌ no koa-kio Lamatualain.
26 Toată lumea a fost cuprinsă de uimire și a slăvit pe Dumnezeu. S-au umplut de teamă, spunând: “Am văzut astăzi lucruri ciudate.”
Rita taꞌo naa ma basa atahori mbo-mboꞌ a. Boe ma ara soꞌu rananaru Lamatualain naran rae, “Lamatualain manaseliꞌ, o! Faiꞌ ia, hita tita dꞌala manaseliꞌ no mata ao tara ena!”
27 După aceea, ieșind afară, a văzut un vameș, numit Levi, care ședea la fisc, și i-a zis: “Vino după mine!”
Nda doo sa ma, Yesus dea nema mia ume naa, ma nita atahori mana edꞌa bea sa endoꞌ sia mamana edꞌa bea na. Atahori naa naran Lewi. Boe ma Yesus noꞌe nae, “Uma tungga Au!”
28 A lăsat totul, s-a sculat și l-a urmat.
Lewi rena nala, ma ana fela neuꞌ ena, lao hela basa-bꞌasaꞌ e sia naa, de neu tungga Yesus.
29 Levi i-a făcut un mare ospăț în casa lui. Era o mare mulțime de vameși și de alți oameni care se odihneau cu ei.
Basa ma, Lewi tao fefetas fo noꞌe Yesus neu sia umen. Ana o noꞌe nonoo mana edꞌa bea nara, ro fuiꞌ ra, fo rema ra fefetas.
30 Cărturarii și fariseii cârteau împotriva ucenicilor Lui, zicând: “De ce mâncați și beți cu vameșii și cu păcătoșii?”
Te hambu atahori partei agama Farisi hira, ro meser agama ra, oꞌolaꞌ Yesus ana dedꞌenu nara rae, “Taꞌo bee de hei endoꞌ mia mo atahori nda papakeꞌ ra sa, onaꞌ mana edꞌa bea ro atahori nda malololeꞌ naa ra sa? Atahori maloleꞌ afiꞌ miꞌibꞌue mo atahori mataꞌ naa ra!”
31 Isus le-a răspuns: “Cei sănătoși nu au nevoie de doctor, dar cei bolnavi au nevoie de doctor.
Te Yesus nafadꞌe se nae, “Atahori mamahedꞌiꞌ memaꞌ parlu doter. Te atahori nda mamahedꞌiꞌ ra sa, nda parlu sa.
32 Eu n-am venit să chem pe cei drepți, ci pe păcătoși la pocăință.”
Au uma fo mete-seꞌu atahori nda maloleꞌ ra sa. Te nda uma fo mete-seꞌu atahori mana duꞌa rae sira aon ndoo-tetuꞌ ena.”
33 Ei I-au zis: “Pentru ce ucenicii lui Ioan postesc și se roagă des, și ucenicii fariseilor, iar ai voștri mănâncă și beau?”
Basa ma, atahori mia partei agama Farisi ro meser agama ra oꞌolaꞌ mbali Yesus rae, “Taꞌo ia, Amaꞌ! Yohanis Mana Saraniꞌ a ana mana tungga nara puasa ma hule-oꞌe rakandooꞌ a. Atahori Farisi ra ana mana tungga nara o tao onaꞌ naa boe. Te taꞌo bee de Amaꞌ ana mana tungga mara akaꞌ raa rinu rakandooꞌ a? Ara nda puasa rita sa, do?
34 El le-a zis: “Puteți voi să faceți pe prietenii mirelui să postească, când mirele este cu ei?
Te Yesus olaꞌ no se nendiꞌ nekendandaaꞌ nae, “Memaꞌ hei bubꞌuluꞌ ena, mete ma hambu feta kakabꞌiꞌ, mana neu fefetas ra nda puasa sa, te raa-rinu raꞌabeta. Mete ma touꞌ mana masao feuꞌ a feꞌe sia naa, na tantu basa se raa-rinu raꞌabꞌue.
35 Dar vor veni zile când mirele va fi luat de la ei. Atunci vor posti în acele zile.”
Te dei fo lao esa, mete ma atahori feaꞌ toꞌu rendi tou mana sao feuꞌ a, na nonoo nara susa, fo ara feꞌe puasa ena.”
36 Și le-a spus și o pildă. “Nimeni nu pune o bucată dintr-o haină nouă pe o haină veche, căci altfel va rupe haina nouă și, de asemenea, bucata din haina nouă nu se va potrivi cu cea veche.
Basa ma, Yesus nafadꞌe nekendandaaꞌ esa fai nae, “Nda hambu atahori haꞌi teme feuꞌ eꞌetuꞌ esa, fo tanda neu badꞌu mbara manasikaꞌ sa. Te mete ma safe badꞌu a, na teme feuꞌ naa kukundu ma badꞌu a boe sika.
37 Nimeni nu pune vin nou în piei de vin vechi, căci altfel vinul nou va sparge piei, se va vărsa și piei vor fi distruse.
Onaꞌ naa boe atahori nda oni tua feuꞌ nisiꞌ sambat mana mbokoꞌ sa. Te mete ma sambat fanggi e, na tuaꞌ nandali hendi e. Dadꞌi tua feuꞌ musi oni neu sambat feuꞌ boe. [No taꞌo naa, Yesus nanori se nae, Eni nenori feun, afiꞌ neꞌebꞌue no atahori Farisi ra nenori mbaran.]
38 Dar vinul nou trebuie pus în piei de vin proaspăt, și amândouă se păstrează.
39 Nimeni, după ce a băut vin vechi, nudorește imediat vin nou, pentru că spune: “Cel vechi este mai bun”.”
Atahori mana ninu nita oe anggor mbaraaꞌ ena, nda hii ninu anggor feuꞌ sa. Huu nahine nae, “Anggor mana nenembedꞌa mbaraaꞌ naa, maladꞌan seli!”
