Luca 4
1 Isus, plin de Duhul Sfânt, s-a întors de la Iordan și a fost dus de Duhul în pustiu
Afei Yesu a Honhom Kronkron ahyɛ no ma no fii Asubɔnten Yordan ho maa Honhom no de no kɔɔ Yudea sare so.
2 timp de patruzeci de zile, fiind ispitit de diavol. În acele zile nu a mâncat nimic. După aceea, când acestea s-au încheiat, i-a fost foame.
Ɛhɔ na ɔbonsam kɔsɔɔ no hwɛɛ adaduanan. Saa nna no mu no, wanni hwee. Na ɔkɔm dee no.
3 Diavolul I-a zis: “Dacă ești Fiul lui Dumnezeu, poruncește ca piatra aceasta să se facă pâine.”
Ɔbonsam ka kyerɛɛ Yesu se, “Sɛ wone Onyankopɔn Ba no a, ka na saa abo yi nnan aduan.”
4 Isus i-a răspuns: “Este scris: “Nu numai cu pâine va trăi omul, ci cu orice cuvânt al lui Dumnezeu.””
Yesu buaa no se, “Wɔakyerɛw se, ‘Ɛnyɛ aduan nko ara na ɛho hia onipa wɔ nʼasetena mu.’”
5 Diavolul, ducându-l pe un munte înalt, i-a arătat într-o clipă toate împărățiile lumii.
Ɔbonsam de Yesu kɔɔ bepɔw bi so kyerɛɛ no wiase ahenni nyinaa bere tiaa bi mu.
6 Diavolul i-a zis: “Îți voi da toate aceste autorități și slava lor, căci mi-au fost date mie și le dau oricui vreau.
Na ɔka kyerɛɛ Yesu se,
7 Așadar, dacă te vei închina înaintea mea, toate acestea vor fi ale tale.”
“Sɛ wobɛkotow, asom me a, mede ahenni ahorow yi ne mu tumi ne anuonyam nyinaa a wɔde ahyɛ me nsa yi bɛma wo.”
8 Isus i-a răspuns: “Du-te de aici, Satano! Căci este scris: “Să te închini Domnului, Dumnezeului tău, și numai lui să-i slujești!”.
Yesu buaa no se, “Wɔakyerɛw se, ‘Som Awurade, wo Nyankopɔn, na ɔno nko ara na som no.’”
9 L-a dus la Ierusalim, l-a așezat pe vârful templului și i-a zis: “Dacă ești Fiul lui Dumnezeu, aruncă-te jos de aici,
Afei, ɔbonsam de Yesu kɔɔ Yerusalem de no kogyinaa asɔredan a ɛwɔ hɔ no atifi pɛɛ, na ɔka kyerɛɛ no se, “Sɛ wone Onyankopɔn Ba no ampa ara a, gyaa wo ho fi nea wugyina hɔ to fam!
10 căci este scris, “El va pune pe îngerii Săi să vă păzească, ca să vă păzească.
Efisɛ wɔakyerɛw se, “‘Onyankopɔn bɛsoma nʼabɔfo abɛbɔ wo ho ban;
11 și, 'Pe mâinile lor te vor purta, ca nu cumva să-ți lovești piciorul de o piatră.””
na wɔabɛwɛn wʼakwan nyinaa mu; wɔde wɔn nsa bɛma wo so, na wo nan ampem ɔbo.’”
12 Isus, răspunzând, i-a zis: “S-a spus: “Să nu ispitești pe Domnul Dumnezeul tău”.”
Yesu buaa no se, “Wɔakyerɛw se, ‘Nsɔ Awurade, wo Nyankopɔn nhwɛ.’”
13 După ce a ispitit pe toți, diavolul a plecat de la el până la o altă dată.
Ɔbonsam wiee sɔhwɛ no nyinaa no, ogyaw no hɔ kɔe.
14 Isus s-a întors în Galileea cu puterea Duhului Sfânt, și vestea despre El s-a răspândit în tot ținutul din jur.
Yesu san baa Galilea a na Honhom Kronkron ahyɛ no ma. Ankyɛ koraa na ne din trɛw faa ɔman no mu nyinaa.
15 El învăța în sinagogile lor, fiind slăvit de toți.
Ɔkyerɛkyerɛɛ wɔ wɔn hyiadan mu maa obiara kamfoo no.
16 Și a venit la Nazaret, unde fusese crescut. A intrat, după obiceiul său, în sinagogă, în ziua de Sabat, și s-a ridicat în picioare să citească.
Yesu baa Nasaret, kurow a ne mmofraase wɔtetew no wɔ mu no mu. Na sɛnea ɔtaa yɛ no, ɔkɔɔ hyiadan mu homeda. Ɔsɔre kɔɔ anim sɛ ɔrekɔkenkan Kyerɛwsɛm.
17 I s-a înmânat cartea profetului Isaia. A deschis cartea și a găsit locul în care era scris,
Wɔde Odiyifo Yesaia nhoma hyɛɛ ne nsa na obuee baabi a wɔakyerɛw se,
18 “Duhul Domnului este peste mine, pentru că El m-a uns să vestesc săracilor vestea cea bună. El m-a trimis să-i vindec pe cei cu inimazdrobită, pentru a vesti eliberarea celor prizonieri, redarea vederii orbilor, pentru a-i elibera pe cei care sunt zdrobiți,
“Awurade Honhom wɔ me so, na wɔafrɛ me sɛ memmɛka asɛmpa nkyerɛ ahiafo. Na menka nkyerɛ wɔn a wɔwɔ nnommum mu se, wobenya ahofadi, na anifuraefo ahu ade ama wɔn a wobu wɔn animtiaa nso anya anuonyam.
19 și să vestească anul de grație al Domnului.”
Honhom no asoma me sɛ memmɛka se, Awurade adom no aba.”
20 A închis cartea, a dat-o înapoi slujbașului și s-a așezat. Ochii tuturor celor din sinagogă erau ațintiți asupra lui.
Ɔtoo nhoma no mu de maa ɔhwɛfo no na ɔtenaa ase; na obiara a ɔwɔ hyiadan no mu hɔ no hwɛɛ no komm.
21 El a început să le spună: “Astăzi s-a împlinit în auzul vostru Scriptura aceasta.”
Afei ɔka kyerɛɛ wɔn se, “Nnɛ na Kyerɛwsɛm no aba mu.”
22 Toți mărturiseau despre el și se mirau de cuvintele pline de har care ieșeau din gura lui și ziceau: “Nu este acesta fiul lui Iosif?”
Na kasa pa ne nsɛm ahorow a ɔkaa no yɛɛ wɔn a wɔtee nyinaa nwonwa ma wobisaa se, “Ɛnyɛ Yosef ba no ni?”
23 El le-a zis: “Fără îndoială că îmi veți spune proverbul acesta: “Doctore, vindecă-te! Tot ce am auzit că s-a făcut în Capernaum, fă și aici, în orașul tău natal!””.
Yesu ka kyerɛɛ wɔn se, “Akyinnye biara nni ho sɛ mode bɛ yi bebu me sɛ, ‘Ɔyaresafo, sa wo ho yare. Nea yɛate afa wo ho sɛ woyɛɛ wɔ Kapernaum no, yɛ bi wɔ wo kurom ha.’
24 El a zis: “Adevărat vă spun că niciun profet nu este acceptat în orașul său natal.
“Nanso mereka ama moate ase sɛ, Odiyifo biara nni anuonyam wɔ ne kurom.
25 Dar, adevărat vă spun că erau multe văduve în Israel pe vremea lui Ilie, când cerul a fost închis trei ani și șase luni, când a venit o foamete mare în toată țara.
Nokware ni, Elia bere so no, na mmea akunafo bebree wɔ Israelman mu. Saa bere no osu antɔ mfe abiɛsa ne asram asia enti ɛmaa ɔkɔm kɛse baa ɔman no nyinaa mu.
26 Ilie nu a fost trimis la niciuna dintre ele, decât la Sarepta, în ținutul Sidonului, la o femeie văduvă.
Nanso Onyankopɔn ansoma Odiyifo Elia ankɔ obiara nkyɛn sɛ ɔbea kunafo a na ɔwɔ Sarepta a ɛwɔ Sidon no nkyɛn.
27 Pe vremea profetului Elisei, în Israel, erau mulți leproși, dar niciunul dintre ei nu a fost curățat, cu excepția lui Naaman, sirianul.”
Bio, saa bere no na akwatafo bebree wɔ Israelman mu, nanso Odiyifo Elisa ansa obiara yare sɛ ɔsahene Naaman a ofi Siriaman mu no nko ara.”
28 Toți s-au umplut de mânie în sinagogă, când auzeau aceste lucruri.
Nnipa a wɔwɔ hyiadan no mu tee ne nsɛm a ɔkae no, wɔn bo fuwii papaapa.
29 S-au sculat, l-au aruncat afară din cetate și l-au dus pe vârful dealului pe care era zidită cetatea lor, ca să-l arunce de pe stâncă.
Wɔde abufuw piapiaa no fii kurow no mu de no kɔɔ bepɔw a wɔn kurow da so no ano sɛ wɔrekɔwɔ nʼatiko ama wakɔhwe bepɔw no ase.
30 Dar el, trecând prin mijlocul lor, și-a văzut de drum.
Nanso ɔfaa wɔn mu kɔɔ ne baabi.
31 S-a coborât la Capernaum, o cetate din Galileea. Îi învăța în ziua de Sabat;
Yesu kɔɔ Kapernaum a ɛwɔ Galilea. Ɔkyerɛkyerɛɛ nnipa no homeda biara.
32 și ei erau uimiți de învățătura Lui, căci cuvântul Lui era cu autoritate.
Ɛha nso ne nkyerɛkyerɛ no yɛɛ nkurɔfo no nwonwa efisɛ ɔkasaa wɔ tumi so.
33 În sinagogă era un om care avea un duh de demon necurat; și a strigat cu glas tare,
Na ɔbarima bi wɔ hyiadan no mu hɔ a honhommɔne ahyɛ no ma. Ohuu Yesu no, ɔteɛɛ mu se,
34 zicând: “Ah! ce avem noi de-a face cu tine, Isus din Nazaret? Ai venit să ne distrugi? Eu știu cine ești: Sfântul lui Dumnezeu!”.
“Yesu Nasareni, mmɛhaw yɛn. Yɛne wo nni hwee yɛ. Woaba sɛ worebɛsɛe yɛn ana? Minim onipa ko a woyɛ. Wone Onyankopɔn Ba Kronkronni no.”
35 Isus l-a mustrat, zicând: “Taci și ieși de la el!” După ce l-a aruncat jos în mijlocul lor, demonul a ieșit din el, fără să-i facă vreun rău.
Yesu hyɛɛ honhommɔne no se, “Tu fi ne mu kɔ!” Honhommɔne no de ɔbarima no hwee fam na etu fii ne mu kɔe a hwee anyɛ no.
36 Toți au fost cuprinși de uimire și vorbeau între ei, zicând: “Ce este cuvântul acesta? Pentru că el poruncește cu autoritate și putere duhurilor necurate și ele ies!”
Nnipa no nyinaa ho dwiriw wɔn, na wobisabisaa wɔn ho wɔn ho se, “Asɛm bɛn ni. Onipa bɛn ni a ɔde tumi ne ahoɔden teɛ ahonhommɔne ma wotie yi?”
37 Vestea despre el s-a răspândit în toate locurile din regiunea înconjurătoare.
Nea ɔyɛɛ yi ho asɛm trɛw faa ɔman no mu nyinaa.
38 S-a sculat din sinagogă și a intrat în casa lui Simon. Soacra lui Simon era bolnavă de o febră mare și l-au rugat să o ajute.
Yesu fii hyiadan no mu no, ɔkɔɔ Simon fi kɔtoo sɛ atiridiinini abɔ Simon asebea. Nnipa a wɔwɔ hɔ no srɛɛ no sɛ ɔnsa no yare.
39 El a stat lângă ea și a mustrat febra, iar aceasta a lăsat-o. Imediat s-a sculat și i-a servit.
Ɔkɔɔ nea ɔda hɔ kogyinaa ne nkyɛn, teɛɛ ɔyare no ma egyaee amono mu hɔ ara ma ɔsɔre maa wɔn aduan dii.
40 Pe când apunea soarele, toți cei care aveau pe cineva bolnav de diferite boli i-au adus la el; el și-a pus mâinile peste fiecare dintre ei și i-a vindecat.
Onwini dwoe no, wɔde ayarefo pii bae se, Yesu nsa wɔn yare. Ɔde ne nsa guu wɔn so saa wɔn yare.
41 Din mulți ieșeau și demoni, care strigau și ziceau: “Tu ești Hristosul, Fiul lui Dumnezeu!” Reproșându-le, nu le-a permis să vorbească, pentru că știau că el era Hristosul.
Ahohommɔne fii nnipa no pii mu a na wɔreteɛteɛ mu se, “Wone Onyankopɔn Ba no.” Nanso Yesu kaa wɔn anim, hyɛɛ wɔn sɛ wommua wɔn ano, efisɛ na ahonhommɔne no nim sɛ ɔno ne Kristo no.
42 Când s-a făcut ziuă, a plecat și s-a dus într-un loc pustiu; și mulțimile Îl căutau, veneau la El și se țineau de El, ca să nu plece de lângă ele.
Ade kyee no, Yesu tew ne ho kɔɔ sare so baabi a ɛhɔ yɛ dinn. Nkurɔfo no kyin hwehwɛɛ no na wohuu no no, wɔsrɛɛ no sɛ ɔntena wɔn nkyɛn wɔ Kapernaum hɔ.
43 Dar el le-a spus: “Trebuie să propovăduiesc vestea bună a Împărăției lui Dumnezeu și în celelalte cetăți. De aceea am fost trimis”.
Yesu ka kyerɛɛ wɔn se, “Ɛsɛ sɛ meka asɛmpa a ɛfa Onyankopɔn ahenni ho no kyerɛ nkurow afoforo nso, efisɛ ɛno nti na wɔsomaa me.”
44 El predica în sinagogile din Galileea.
Yesu kyinkyin Yudeaman no mu kɔɔ hyiadan ahorow mu kɔkaa asɛmpa no.
