Luca 4
1 Isus, plin de Duhul Sfânt, s-a întors de la Iordan și a fost dus de Duhul în pustiu
Nani Yesu, na iwa kullo ghe nin Uruhu Ulau, akpilla unuzu kurawan Yahudiya, Uruhu nya ninghe udu nanya kusho
2 timp de patruzeci de zile, fiind ispitit de diavol. În acele zile nu a mâncat nimic. După aceea, când acestea s-au încheiat, i-a fost foame.
nanya nayiri akut anas shetan. Wa di dumunghe kikane, nanya na leli ayire, na awa lii imon ba, udu nimalin nkoni kubi alanza kukpon.
3 Diavolul I-a zis: “Dacă ești Fiul lui Dumnezeu, poruncește ca piatra aceasta să se facă pâine.”
Shetan ghe woroghe, “Andi fe gono Kutelle ari taah atala ale aso uborodi.”
4 Isus i-a răspuns: “Este scris: “Nu numai cu pâine va trăi omul, ci cu orice cuvânt al lui Dumnezeu.””
Yesu kauwa ghe ina nyertin, “Na unit ba so ninlai bara uborodi cas ba.”
5 Diavolul, ducându-l pe un munte înalt, i-a arătat într-o clipă toate împărățiile lumii.
Nin nani shetan dofino nunghe udu kiti kizalan, adi durso ghe vat kipin tigo nanya inye na nin kubi ba.
6 Diavolul i-a zis: “Îți voi da toate aceste autorități și slava lor, căci mi-au fost date mie și le dau oricui vreau.
Shetan ghe woro ghe, “Meng ba nifi likara asu tigo nanya kipin tigone nin ngongon vat, meng wan su nsu nani bara ina nii nsu tigowe kitene, tutun nwansa nnah ko ghaku ulenge na ndinin nsuwe.
7 Așadar, dacă te vei închina înaintea mea, toate acestea vor fi ale tale.”
Bara nani asa uba tumunu nbun nighe unii ngongon, vat nilele ba so infe.”
8 Isus i-a răspuns: “Du-te de aici, Satano! Căci este scris: “Să te închini Domnului, Dumnezeului tău, și numai lui să-i slujești!”.
Bara nani Yesu kauwa a wono ghe, “Udi nanya ninyerte uba tumuzunu Cikilari Kutelle fe amere cas uba nighe ngongon.”
9 L-a dus la Ierusalim, l-a așezat pe vârful templului și i-a zis: “Dacă ești Fiul lui Dumnezeu, aruncă-te jos de aici,
Udu nbune shetan dofino nin Yesu udu Urushelima adi cio ghe kiiti kizalang kuttyi nliran a woro ghe, “Andi fe gono Kutelle ari nyinna kikane.
10 căci este scris, “El va pune pe îngerii Săi să vă păzească, ca să vă păzească.
Bara inyerte na bellin abati nono kadura mye iminfi, ikese fi.
11 și, 'Pe mâinile lor te vor purta, ca nu cumva să-ți lovești piciorul de o piatră.””
Inung ba ghantinfi nin nacara mine, bara uwa tiro kitene litala.”
12 Isus, răspunzând, i-a zis: “S-a spus: “Să nu ispitești pe Domnul Dumnezeul tău”.”
Yesu kauwa a woroghe. “Ina bellin na uwa dumun Cikilari Kutelle fe ba.
13 După ce a ispitit pe toți, diavolul a plecat de la el până la o altă dată.
Kubi na shetan nmala udumuzunu Yesu ku, a nya a sunghe udu nkon kubi.
14 Isus s-a întors în Galileea cu puterea Duhului Sfânt, și vestea despre El s-a răspândit în tot ținutul din jur.
Nani Yesu kpilla udu Ugalili nin likara Uruhu, uliru kitene mye malla kiti vat nkilinu ligan nmyino.
15 El învăța în sinagogile lor, fiind slăvit de toți.
A dursuzo nani nanya kutyi nliran ko gha wa sughe liru.
16 Și a venit la Nazaret, unde fusese crescut. A intrat, după obiceiul său, în sinagogă, în ziua de Sabat, și s-a ridicat în picioare să citească.
Nlon liri adah Unazaret, kagbir kanga na ana kunjoku, nafo ile imon na amene nsuzuwe, a pira kutyi nliran liri nasabar, a fita ayisa a karanta inyerte.
17 I s-a înmânat cartea profetului Isaia. A deschis cartea și a găsit locul în care era scris,
Kufah nnan nliru nin nuu Kutelle Ishaya ri iwa nighe a puno kufe, asa kiti kaa na inyerte ule duku,
18 “Duhul Domnului este peste mine, pentru că El m-a uns să vestesc săracilor vestea cea bună. El m-a trimis să-i vindec pe cei cu inimazdrobită, pentru a vesti eliberarea celor prizonieri, redarea vederii orbilor, pentru a-i elibera pe cei care sunt zdrobiți,
“Uruhu Kutelle di nin mye, Bara unashipai nbellu uliru ucine kiti nakimon. Ana tuuyi nbellin ibunku alenge na idi licin, nin npunu niyisi nale na idi aduu,
19 și să vestească anul de grație al Domnului.”
Nin nbellu likus nse nyinnu Ncikilari.”
20 A închis cartea, a dat-o înapoi slujbașului și s-a așezat. Ochii tuturor celor din sinagogă erau ațintiți asupra lui.
Na atursu kuffe, akpilla mun ana unan kutuwa kutyi nlirane, atina aso, iyizi na nite vat nanya kutyi nliran kpilla kitimye.
21 El a început să le spună: “Astăzi s-a împlinit în auzul vostru Scriptura aceasta.”
A cizina uliru nanghinu, “Kitimone nkullo nanya nlanzu mine.”
22 Toți mărturiseau despre el și se mirau de cuvintele pline de har care ieșeau din gura lui și ziceau: “Nu este acesta fiul lui Iosif?”
Ko gha wanso iyizi inba nanya nimon vat na awa bellin nanuu itunna ikiffo tinu, bara tigbulang timang na ti di nnucu nnu mye. I wa din du “Kaane gonon Yusufu ari, sa na nani ba?”
23 El le-a zis: “Fără îndoială că îmi veți spune proverbul acesta: “Doctore, vindecă-te! Tot ce am auzit că s-a făcut în Capernaum, fă și aici, în orașul tău natal!””.
Yesu woro nani, “Kiden nari iba belle to tinan kugoldo, kabere shinno nin litife, vat nile imon na tina lanza au una su Ukafarnahum su inin kikane kagbirfe.”
24 El a zis: “Adevărat vă spun că niciun profet nu este acceptat în orașul său natal.
Ame tutun woro, “Kidegenari ndi nbellu munu, na iwasa iyina nin nan nliru nin nnu Kutelle kipin mye ba.
25 Dar, adevărat vă spun că erau multe văduve în Israel pe vremea lui Ilie, când cerul a fost închis trei ani și șase luni, când a venit o foamete mare în toată țara.
Kidegen meng di nbellu munu, awani alenge na ales mine wa kuzu wa diku gbardang kubon Iiya, kubi na kitene kani wa tursu, sa uwuru udu akus atat nin tipwui kutocin kubi na kukpon wandi vat kipine.
26 Ilie nu a fost trimis la niciuna dintre ele, decât la Sarepta, în ținutul Sidonului, la o femeie văduvă.
Bara nani na iwa tuu Iliya ku kiti nmong nanya mine ba, bara cas udu kiti nmong uwani na ules mye na kuu, kupo kipin Sidon.
27 Pe vremea profetului Elisei, în Israel, erau mulți leproși, dar niciunul dintre ei nu a fost curățat, cu excepția lui Naaman, sirianul.”
Tutun akuturu wa duku gbardang kubin Alisha unan nliru nin nuu Kutelle, bara nani na iwa shinn nin nmong ba se Naaman kunan Suriya.”
28 Toți s-au umplut de mânie în sinagogă, când auzeau aceste lucruri.
Vat nanite nanya kutyi nliran lanza ileli imone ayi mine nana.
29 S-au sculat, l-au aruncat afară din cetate și l-au dus pe vârful dealului pe care era zidită cetatea lor, ca să-l arunce de pe stâncă.
Inung fita inutunghe nanya kagbire nin likara, inya ninghe udu kitene likup longo na iwa ke kagbir mine ku, bara itununghe udak kutyin.
30 Dar el, trecând prin mijlocul lor, și-a văzut de drum.
Ame tunna anya dert kiyitik mine libau mye.
31 S-a coborât la Capernaum, o cetate din Galileea. Îi învăța în ziua de Sabat;
A tolo udu Ukafarnahum kagbir nanya ngalili, namon asabar awandi ndursuzu nanit nanya kutyin nliran.
32 și ei erau uimiți de învățătura Lui, căci cuvântul Lui era cu autoritate.
Inung wa kiffo tinu nin ndursuzu mye, bara awa liru nin likarra.
33 În sinagogă era un om care avea un duh de demon necurat; și a strigat cu glas tare,
Nene nanya kutyin nliran umong wa duku ulenge na awa dinin Nruhu nagbergenu, asu kuculu komg,
34 zicând: “Ah! ce avem noi de-a face cu tine, Isus din Nazaret? Ai venit să ne distrugi? Eu știu cine ești: Sfântul lui Dumnezeu!”.
Iyaghari arike basu ninfi Yesu kunan Nazarat? Udah kikane uda molu nari? Meng yiru sa fe ghari, fere Ulau un Kutelle!”
35 Isus l-a mustrat, zicând: “Taci și ieși de la el!” După ce l-a aruncat jos în mijlocul lor, demonul a ieșit din el, fără să-i facă vreun rău.
Yesu kpada agbergenu a woro, “Taan tik inuzu nanya mine!” Kubi na agbergenu liinghe kutyen kiyitik mine, anuzu nanya mye sa uworu ataghe ukul.
36 Toți au fost cuprinși de uimire și vorbeau între ei, zicând: “Ce este cuvântul acesta? Pentru că el poruncește cu autoritate și putere duhurilor necurate și ele ies!”
Vat nanite kiffo tinu, itunna nliru nanya nati mine, i woro, “Imusin ntime tigbulan ghari tine? A kpada agbergenu ananzang nin likara inanai inuzu wa?”
37 Vestea despre el s-a răspândit în toate locurile din regiunea înconjurătoare.
Uliru we kitene mye tunna umala kiti nanyan nkilinu kipine.
38 S-a sculat din sinagogă și a intrat în casa lui Simon. Soacra lui Simon era bolnavă de o febră mare și l-au rugat să o ajute.
Na Yesu nsuna kutyin nlira, apira kilari Simon, nene unan nwani simo ne awadi nniu nin nkonu, inung foghe acara nmemuku mye.
39 El a stat lângă ea și a mustrat febra, iar aceasta a lăsat-o. Imediat s-a sculat și i-a servit.
Bara nani a fita ayisina kitime akpada ukone, atinna ashino, deddei atina a fita acizina asu nani katuwa.
40 Pe când apunea soarele, toți cei care aveau pe cineva bolnav de diferite boli i-au adus la el; el și-a pus mâinile peste fiecare dintre ei și i-a vindecat.
Kubi ndiu nwui, anite da nin na nan tikonu gbardang kitin Yesu, Ame tarda nani acara itino itinna ishino.
41 Din mulți ieșeau și demoni, care strigau și ziceau: “Tu ești Hristosul, Fiul lui Dumnezeu!” Reproșându-le, nu le-a permis să vorbească, pentru că știau că el era Hristosul.
Agbergenu nuzu kiti nani gbardang, nin kuculu i woro, “Fe gono Kutelle Yesu kpada agbergenu a wantina nani uliru. Bara iwa yinin au ame Kristi ari.
42 Când s-a făcut ziuă, a plecat și s-a dus într-un loc pustiu; și mulțimile Îl căutau, veneau la El și se țineau de El, ca să nu plece de lângă ele.
Nin nshantu kiti ada, anya udu kiti kah na unit duku ba, ligozi nanit wadi npiziru ghe ida kiti kah na aduku, isu inda na iba wantinghe asun nani.
43 Dar el le-a spus: “Trebuie să propovăduiesc vestea bună a Împărăției lui Dumnezeu și în celelalte cetăți. De aceea am fost trimis”.
Baara nani, aworo nani, “Usoyi gbasari tutun nbellin ulinu ucine kitene kipin tigo Kutelle nanya nigbir gbardang, bara nanere iwa tuuyi kikane.”
44 El predica în sinagogile din Galileea.
Nin nani atina aleo ubun nbellu nliru nlai nanya natyi nlira, nin vatt ligan Yahudiya.
