Luca 23
1 Toată ceata lor s-a sculat și L-au dus înaintea lui Pilat.
Afei, badwafoɔ no sɔre de Yesu kɔɔ Pilato anim.
2 Ei au început să-l acuze, zicând: “Am găsit pe omul acesta pervertindu-și națiunea, interzicând plata impozitelor către Cezar și spunând că el însuși este Hristos, un rege.”
Wɔfirii aseɛ totoo nʼano sɛ, “Saa onipa yi tu nkurɔfoɔ aso. Ɔmpene so sɛ ɔmanfoɔ tua toɔ ma Kaesare aban, na ɔfrɛ ne ho sɛ ɔhene Kristo no.”
3 Pilat L-a întrebat: “Tu ești Împăratul Iudeilor?” El i-a răspuns: “Așa spui tu”.
Yei maa Pilato bisaa no sɛ, “Wone Yudafoɔ ɔhene no anaa?” Yesu buaa no sɛ, “Ɛno ara na woaka no.”
4 Pilat a zis preoților de seamă și mulțimii: “Nu găsesc nici un temei de acuzare împotriva omului acesta.”
Pilato ka kyerɛɛ asɔfoɔ mpanin ne nnipadɔm no sɛ, “Menhunu asɛm biara a mɛgyina so abu onipa yi fɔ.”
5 Dar ei insistau, zicând: “El stârnește poporul și învață în toată Iudeea, începând din Galileea și până aici.”
Nanso, wɔn bo antɔ wɔn yam kɔɔ so kaa sɛ, “Ɔyɛ ɔmammɔfoɔ baabiara a ɔkɔ no, ɔnam ne nkyerɛkyerɛ so de hwanyan nnipa no tia aban. Ɔde ne nkyerɛkyerɛ yi firi Galilea bɛfaa Yudeaman mu nyinaa abɛduru Yerusalem ha.”
6 Pilat, când a auzit vorbindu-se de Galileea, a întrebat dacă omul acela este galileean.
Pilato tee asɛm yi no, ɔbisaa sɛ, “Onipa yi yɛ Galileani anaa?”
7 Când a aflat că se afla sub jurisdicția lui Irod, l-a trimis la Irod, care se afla și el la Ierusalim în acele zile.
Ɛberɛ a wɔka kyerɛɛ Pilato sɛ Yesu yɛ Galileani no, ɔka kyerɛɛ wɔn sɛ, sɛ ɛte saa deɛ a, wɔmfa no nkɔ Ɔhene Herode anim, ɛfiri sɛ, Galilea hyɛ nʼase. Saa ɛberɛ no ara nso na Ɔhene Herode wɔ Yerusalem.
8 Când a văzut Irod pe Isus, s-a bucurat foarte mult, căci de multă vreme voia să-L vadă, pentru că auzise multe lucruri despre El. Spera să vadă vreo minune făcută de el.
Esiane sɛ wate Yesu ho asɛm na ɔsusu nso sɛ, sɛ ɔba nʼanim a, ɔbɛyɛ anwanwadeɛ akyerɛ no no enti, ɛberɛ a ɔhunuu no no, nʼani gyee yie, ɛfiri sɛ, ɔpɛɛ sɛ ɔbɛhunu no no, na akyɛre.
9 L-a întrebat cu multe cuvinte, dar el nu i-a dat niciun răspuns.
Wɔbisabisaa Yesu nsɛm bebree, nanso emu biara nni hɔ a ɔyii ano.
10 Preoții cei mai de seamă și cărturarii stăteau în picioare, acuzându-l cu vehemență.
Asɔfoɔ mpanin no ne Atwerɛsɛm no akyerɛkyerɛfoɔ no kɔɔ so ara kaa nsɛm a ɛnnim guu ne so.
11 Irod cu soldații săi îl umileau și își băteau joc de el. Îmbrăcându-l în haine luxoase, l-au trimis înapoi la Pilat.
Herode ne nʼasomfoɔ no bɔɔ Yesu adapaa, dii ne ho fɛw. Afei, Herode hyehyɛɛ no sɛ ɔhene sane de no kɔmaa Pilato.
12 Irod și Pilat s-au împrietenit chiar în ziua aceea, căci înainte de aceasta erau dușmani unul cu altul.
Ɛda no ara, Herode ne Pilato a anka wɔyɛ aka no, bɔɔ mu.
13 Pilat a chemat pe preoții cei mai de seamă, pe dregători și pe popor,
Wɔde Yesu kɔmaa Pilato no, ɔfrɛɛ asɔfoɔ mpanin ne Yudafoɔ mpanin ne nnipadɔm no,
14 și le-a zis: “Mi l-ați adus pe omul acesta ca pe unul care strică poporul și, după ce l-am cercetat înaintea voastră, n-am găsit nici un temei de acuzație împotriva omului acesta pentru cele de care îl acuzați.
ka kyerɛɛ wɔn sɛ, “Mode onipa yi brɛɛ me sɛ, ɔyɛ obi a ɔnam ne nkyerɛkyerɛ so hwanyan nnipa, tia aban. Mahwehwɛ nsɛm a moka guu ne so no mu wɔ mo anim, nanso menhunu afɔbusɛm biara a mɛgyina so mabu no fɔ.
15 Nici Irod, căci v-am trimis la el și vedeți, nu a făcut nimic vrednic de moarte.
Saa ara nso na Herode annya asɛm bi annyina so ammu no fɔ a ɛno enti, wasane de no abrɛ yɛn yi. Ɔnyɛɛ bɔne biara a ɛsɛ sɛ megyina so bu no kumfɔ.
16 De aceea îl voi pedepsi și îl voi elibera.”
Mɛbɔ no mmaa na magyaa no.”
17 Și a trebuit să le dea drumul la un prizonier la sărbătoare.
Twam Afahyɛ biara, Pilato gyaa odeduani baako ma wɔn.
18 Dar toți au strigat împreună și au zis: “Departe de omul acesta! Eliberați-ne pe Baraba!” —
Pilato kasa no akyi no, nnipadɔm no nyinaa bɔ gyee so sɛ, “Ku no, na gyaa Baraba ma yɛn.”
19 unul care fusese aruncat în închisoare pentru o anumită revoltă în cetate și pentru crimă.
Baraba yi yɛ obi a ɔhwanyane ɔman na ɔsane dii awu enti, wɔde no too afiase.
20 Atunci Pilat le-a vorbit iarăși și a vrut să dea drumul lui Isus;
Pilato kɔɔ so di maa Yesu pɛɛ sɛ ɔgyaa no.
21 dar ei strigau și ziceau: “Răstignește! Răstignește-l!”
Nanso, wɔsane bɔ gyee so bio se, “Bɔ no asɛnnua mu! Bɔ no asɛnnua mu!”
22 A treia oară le-a zis: “De ce? Ce rău a făcut omul acesta? Nu am găsit în el nicio crimă capitală. De aceea îl voi pedepsi și îl voi elibera.”
Ɔbisaa wɔn ne mprɛnsa so sɛ, “Adɛn? Ɛdeɛn bɔne na wayɛ? Menhunu afɔbusɛm biara a mɛgyina so abu no kumfɔ. Mɛbɔ no mmaa na magyaa no.”
23 Dar ei insistau cu glasuri puternice, cerând să fie răstignit. Vocile lor și ale preoților de seamă au învins.
Nanso, wɔbɔ gyee so ara maa wɔn nne bu faa Pilato deɛ no so sɛ, ɔmmɔ no asɛnnua mu.
24 Pilat a decretat să se facă ceea ce cereau ei.
Enti, Pilato penee wɔn abisadeɛ no so maa wɔn.
25 L-a eliberat pe cel care fusese aruncat în închisoare pentru insurecție și crimă, pentru care cereau ei, dar pe Isus l-a predat voinței lor.
Wɔgyaee Baraba a ɛsiane sɛ ɔhwanyanee ɔman sane dii awu no enti, ɔde no too afiase no maa wɔn. Na ɔde Yesu maa wɔn sɛdeɛ wɔpɛ no.
26 După ce L-au dus, au apucat pe Simon din Cirene, care venea de la țară, și au pus crucea pe el, ca s-o ducă după Isus.
Afei, wɔde Yesu rekɔ akɔbɔ no asɛnnua mu no, wɔhyiaa Kireneni bi a wɔfrɛ no Simon sɛ ɔfiri afuom reba Yerusalem. Wɔkyeree no, hyɛɛ no ma ɔsoaa Yesu asɛnnua no wɔ ne kɔn ho, dii nʼakyi.
27 O mare mulțime de oameni îl urmau, inclusiv femei care și ele îl plângeau și îl jeleau.
Nnipadɔm a mmaa a wɔresu retwa agyaadwoɔ fra wɔn mu no, tu dii nʼakyi.
28 Dar Isus, întorcându-se spre ele, le-a zis: “Fiice ale Ierusalimului, nu plângeți pentru mine, ci plângeți pentru voi și pentru copiii voștri.
Yesu danee ne ho ka kyerɛɛ wɔn sɛ, “Yerusalem mma, monnsu me na monsu mo ho ne mo mma.
29 Căci iată că vin zile în care se va spune: “Ferice de cele sterpe, de pântecele care n-au născut niciodată și de sânii care n-au alăptat niciodată!”.
Na mmerɛ bi reba a wɔbɛka sɛ, ‘Nhyira ne abonini ne yafunu a ɛnwoo da ne nufoɔ a wɔnnum da.’
30 Atunci vor începe să spună munților: “Cădeți peste noi!” și vor spune dealurilor: “Acoperiți-ne!”.
Saa ɛberɛ no “‘na wɔbɛka akyerɛ mmepɔ sɛ, “Dwiri gu yɛn so!” ne nkokoɔ nso sɛ, “Kata yɛn so!”’
31 Căci, dacă fac aceste lucruri în copacul verde, ce se va face în cel uscat?”
Na sɛ wɔde yei yɛ me a meyɛ dua mono no a, ɛdeɛn na wɔde bɛyɛ mo a moyɛ dua wuiɛ?”
32 Au mai fost și alți doi criminali, care au fost duși împreună cu el la moarte.
Ɛberɛ a wɔde Yesu rekɔ no, wɔde nnebɔneyɛfoɔ baanu bi kaa ne ho sɛ wɔnkɔku wɔn.
33 Când au ajuns la locul numit “Craniul”, L-au răstignit acolo împreună cu criminalii, unul la dreapta și altul la stânga.
Wɔduruu faako a wɔfrɛ hɔ Golgota no, wɔbɔɔ ɔne nnebɔneyɛfoɔ baanu no asɛnnua mu a ɔbaako wɔ ne nifa na ɔbaako nso wɔ ne benkum.
34 Isus a zis: “Tată, iartă-i, căci nu știu ce fac.” Împărțind hainele lui între ei, au tras la sorți.
Yesu kaa sɛ, “Agya, fa kyɛ wɔn, ɛfiri sɛ, wɔnnim deɛ wɔreyɛ.” Afei, asraafoɔ no kyekyɛɛ ne ntadeɛ mu bɔɔ so ntonto faeɛ.
35 Poporul stătea și privea. Și conducătorii care erau cu ei își băteau joc de el, zicând: “A salvat pe alții. Să se salveze pe sine însuși, dacă acesta este Hristosul lui Dumnezeu, alesul lui!”
Saa ɛberɛ no na nnipadɔm no gyinagyina hɔ rehwɛ no. Yudafoɔ mpanimfoɔ no dii ne ho fɛw sɛ, “Ɔgyee ebinom nkwa; sɛ ɔse ɔno ne Kristo, Onyankopɔn Ba no a, ɔnnye ne ho nkwa na yɛnhwɛ.”
36 Soldații își băteau joc de El, venind la El și oferindu-i oțet,
Asraafoɔ no nso dii ne ho fɛw de nsã a ɛkeka bi brɛɛ no
37 și zicând: “Dacă ești Împăratul Iudeilor, mântuiește-te!”
kaa sɛ, “Sɛ wone Yudafoɔ ɔhene no a, gye wo ho nkwa.”
38 De asemenea, deasupra lui era scrisă o inscripție cu litere grecești, latinești și ebraice: “Acesta este REGELE EVREILOR”.
Wɔtwerɛɛ saa asɛm yi bɔɔ nʼatifi wɔ asɛnnua no so sɛ, Yudafoɔ Ɔhene no ni.
39 Unul dintre cei spânzurați L-a insultat, zicând: “Dacă ești Hristosul, mântuiește-te pe Tine și pe noi!”
Nnebɔneyɛfoɔ baanu a na wɔn nso wɔabɔ wɔn asɛnnua mu no mu baako dii Yesu ho fɛ sɛ, “Ɛnyɛ wone Kristo no? Gye wo ho na gye yɛn nso.”
40 Dar celălalt a răspuns și, mustrându-l, i-a zis: “Nu te temi tu de Dumnezeu, când ești sub aceeași osândă?
Nanso, ɔdebɔneyɛfoɔ a ɔka ho no, kaa nʼanim sɛ, “Wonsuro Onyankopɔn? Hunu sɛ yɛn nyinaa wɔ afɔbuo korɔ no ara mu.
41 Și noi, într-adevăr, suntem drepți, căci primim răsplata cuvenită pentru faptele noastre, dar omul acesta nu a făcut nimic rău.”
Yɛn deɛ, saa asotwe yi fata yɛn; yɛn bɔne so akatua na yɛanya yi, na yei deɛ, ɔnyɛɛ bɔne biara.”
42 El i-a zis lui Isus: “Doamne, adu-ți aminte de mine când vei veni în Împărăția ta”.
Ɔsane kaa sɛ, “Yesu, woduru wʼAhennie mu a, kae me.”
43 Isus i-a zis: “Adevărat îți spun că astăzi vei fi cu Mine în Rai.”
Yesu buaa no sɛ, “Merehyɛ wo bɔ sɛ, ɛnnɛ, wobɛka me ho wɔ Paradise.”
44 Era pe la ceasul al șaselea și s-a făcut întuneric peste toată țara până la ceasul al nouălea.
Ɛduruu owigyinaeɛ no, asase no so nyinaa duruu esum kabii kɔsii nnɔnmiɛnsa.
45 Soarele s-a întunecat, iar perdeaua templului s-a rupt în două.
Owia duruu sum na ntoma a ɛtwa asɔredan no mu nso mu tee mmienu.
46 Isus, strigând cu glas tare, a zis: “Tată, în mâinile Tale Îmi dau duhul Meu!” După ce a spus aceasta, și-a dat ultima suflare.
Yesu teaam denden sɛ, “Agya, wo nsam na mede me honhom mehyɛ!” Ɔkaa yei no, ɔgyaa mu.
47 Când a văzut centurionul ce se făcuse, a slăvit pe Dumnezeu, zicând: “Cu adevărat, acesta era un om drept.”
Asraafoɔ panin a na ɔgyina hɔ no hunuu deɛ asi no, ɔyii Onyankopɔn ayɛ sɛ, “Ampa ara, saa onipa yi yɛ ɔteneneeni.”
48 Toate mulțimile care se adunaseră să vadă acest lucru, când au văzut ce s-a făcut, s-au întors acasă bătându-se pe piept.
Nnipa a wɔbaa hɔ bɛhwɛɛ Yesu asɛnnuambɔ no hunuu sɛ wawu no, wɔde awerɛhoɔ firii hɔ kɔeɛ.
49 Toți cunoscuții lui și femeile care îl însoțeau din Galileea stăteau deoparte, privind aceste lucruri.
Saa ɛberɛ no na Yesu nnamfo ne mmaa bi a wɔdii nʼakyi firi Galilea baeɛ no gyinagyina akyirikyiri baabi rehwɛ deɛ ɛrekɔ so no nyinaa.
50 Și iată că era un om numit Iosif, care făcea parte din consiliu, un om bun și drept
Na ɔbarima bi wɔ hɔ a wɔfrɛ no Yosef a ɔfiri Arimatea a ɛwɔ Yudaman mu. Saa ɔbarima yi, na ɔyɛ onipa pa a ɔtene wɔ Onyankopɔn anim a na ɔretwɛn Onyankopɔn Ahennie a ɛbɛba no.
51 (nu consimțise la sfatul și la fapta lor), din Arimateea, cetate a iudeilor, care aștepta și el Împărăția lui Dumnezeu.
Ɛwom sɛ na ɔyɛ Yudafoɔ badwafoɔ no mu baako deɛ, nanso wampene gyinaeɛ a wɔsisiiɛ ne deɛ wɔyɛeɛ no so.
52 Acest om s-a dus la Pilat și a cerut trupul lui Isus.
Ɔkɔɔ Pilato nkyɛn kɔsrɛɛ Yesu amu no.
53 Acesta l-a dat jos, l-a înfășurat într-o pânză de in și l-a pus într-un mormânt tăiat în piatră, unde nu fusese pus nimeni niciodată.
Ɔmaa wɔyii Yesu amu no maa no, na ɔde nwera kyekyeree no de no kɔtoo ɔboda bi a obiara nnaa mu da no mu.
54 Era ziua Pregătirii și se apropia Sabatul.
Wɔsiee Yesu Efiada a na Yudafoɔ resiesie wɔn ho atwɛn Homeda no.
55 Femeile care veniseră cu el din Galileea au venit după el și au văzut mormântul și cum fusese pus trupul Lui.
Wɔsiee amu no wieeɛ no, mmaa a wɔdi Yesu akyi firi Galilea no ne Yosef kɔhwɛɛ faako a wɔde no toeɛ ne sɛdeɛ wɔsiee no faeɛ.
56 Ele s-au întors și au pregătit miresme și miruri. În Sabat s-au odihnit conform poruncii.
Saa mmaa yi sanee wɔn akyi kɔɔ efie kɔhwehwɛɛ nnuhwam ne ngo a wɔde bɛsiesie Yesu amu no, nanso ɛsiane sɛ na Homeda no aduru enti, wɔtenaa ase komm sɛdeɛ Yudafoɔ mmara kyerɛ no.
