Luca 20
1 Într-una din zilele acelea, pe când învăța pe norod în Templu și propovăduia vestea cea bună, au venit la El preoții și cărturarii și bătrânii.
Sûnkhat chu Jisua'n Biekina mingei a minchua, Thurchi Sa a misîr pe ngei lâiin, Ochaisingei, Balam minchupungei le upangei an honga,
2 Ei l-au întrebat: “Spune-ne: cu ce autoritate faci aceste lucruri? Sau cine îți dă această autoritate?”
a kôma, “Tu rachamin mo hi sin ngei hih no tho, tumo rachamneina nang a pêk?” miril roh an tipea.
3 El le-a răspuns: “Și eu vă voi pune o întrebare. Spuneți-mi:
Jisua'n an kôma, “Kei khom chong inkhat nangni rekel rong. Ni ril roi,
4 Botezul lui Ioan a fost din cer sau de la oameni?”
John han, Pathien rachamin mo, miriem rachamin mo mi a Baptis ngâi?” a tia.
5 Ei se gândeau între ei și ziceau: “Dacă vom zice: “Din cer”, va zice: “De ce nu l-ați crezut?”
An thenin an inkhala, “Imo ie ti rang? Pathien rachamin, ei ti lakin, itho mo John hah nin iem loi? mi tîng a ta.
6 Dar dacă vom zice: “De la oameni”, tot poporul ne va ucide cu pietre, pentru că sunt încredințați că Ioan a fost prooroc”.
Miriem rachamin ei ti lakin, hi mipui ngei hin lungin mi dêng an tih, John hah dêipu ani itia an pom sikin, an tia.
7 Ei au răspuns că nu știau de unde este.
Masikin, riet mak meh” tiin an thuona.
8 Isus le-a zis: “Nici Eu nu vă voi spune cu ce putere fac aceste lucruri.”
Hanchu, Jisua'n an kôma, “kei khomin tu rachamin mo hi sinngei hih ko tho nangni ril uol no ning,” a tia.
9 Și a început să spună poporului pilda aceasta: “Un om a plantat o vie, a dat-o în arendă unor agricultori și a plecat în altă țară pentru multă vreme.
Jisua'n hi chongmintêk hi mipui ngei a rila, “Mi inkhatin grape ruhuon a thoa, a donsûingei kôma a chuon inlo rangin a pêka, asôtzan va châm rangin ram danga a sea.
10 La vremea potrivită, a trimis un slujitor la fermieri pentru a-și lua partea lui din roadele viei. Dar fermierii l-au bătut și l-au trimis acasă cu mâna goală.
Hanchu grape ramal zora a hong nîn chu a changtum lâk rangin a enkolngei kôma a tîrlâm inkhat a tîra. A enkolngeiin, a tîrlâm hah an jêma, kut korongin an min se nôka.
11 A mai trimis încă un servitor, dar și pe acesta l-au bătut și l-au tratat cu rușine, și l-au trimis cu mâna goală.
Hanchu, tîrlâm dang a tîr nôka, ama khom hah an lei jêma, mâimôk ânsak bita, kut korongin an tîr nôka.
12 A mai trimis încă un al treilea, dar l-au rănit și pe el și l-au aruncat afară.
Tîrlâm dang, a inthumna a tîr nôka, ama khom hah an lei mophop nenga, an vôrpaia.
13 Stăpânul viei a zis: “Ce să fac? Voi trimite pe fiul meu iubit. Poate că, văzându-l, îl vor respecta'.
Masuole chu grape ruhuon pumapa han, ‘Inmo ko tho rang ani zoi?’ ka nâi moroitak tîr ka ta, ama chu lei jâ ngêt an tih, a tia.
14 Iar țăranii, văzându-l, s-au gândit între ei și au zis: “Acesta este moștenitorul. Haideți să-l omorâm, ca moștenirea să fie a noastră.'
Hannisenla, ruhuon enkolpungei han an lei mu lehan, ‘Hi mi hih a pumapa nâi ani. That ei ti u, hanchu a rochon ei ta nîng a tih’ tiin an inruola
15 Atunci l-au aruncat afară din vie și l-au ucis. Ce le va face, așadar, stăpânul viei?
Hanchu ruhuon pêntieng an kelsuoa, an that zoia. Jisua'n, ‘A pumapa han ruhuon enkolpungei hah imo lo ta nih?’” a tia.
16 El va veni și îi va nimici pe acești agricultori și va da via altora.” Când au auzit asta, au spus: “Să nu se întâmple asta niciodată!”.
“Hong a ta, ha mingei hah that a ta, grape ruhuon hah a enkolpu dangngei pêk a tih,” a tia. Ha chong hah an rieta anîn chu, “Madôrpa chu tho noni ngei nga” an tia.
17 Dar El, uitându-se la ei, a zis: “Ce este deci ceea ce este scris? “Piatra pe care au respins-o zidarii a fost făcută piatra de temelie?
Jisua'n a en ngeia, an kôma, “Lekhabu'n ai ti hih imo atina? In sin ngeiin an hengpai mangmunboia an ibe hah, a kila lung kâmomtak a chang zoi,” iti hih.
18 Oricine va cădea pe piatra aceea va fi sfărâmat, dar va face praf pe oricine va cădea pe el.”
“Tutu ha lung chunga inpal kai chu koichit an ta, ha lungin a dêng ngei vângchu innôi indichit an tih,” a tia.
19 Preoții cei mai de seamă și cărturarii au căutat să pună mâna pe El chiar în ceasul acela, dar se temeau de popor, căci știau că El spusese pilda aceasta împotriva lor.
Balam minchupungei le Ochaisingeiin ma mun renghan Jisua sûr kelen rang an bôka. Hi chongmintêk hih anni demna ani iti an riet sikin. Ania, mipui laka an chia.
20 L-au urmărit și au trimis spioni, care se prefăceau că sunt drepți, ca să-l prindă în capcană cu ceva din ceea ce ar fi spus, ca să-l predea puterii și autorității guvernatorului.
Masikin chuminrên an roka, isûra, racham le ranak dônpu Rom Governor kuta an pêk theina rangin mi senkhat misa anga inlêma, Jisua enrichik rangin mi an tîra.
21 Ei l-au întrebat: “Învățătorule, știm că tu spui și înveți ceea ce este drept și nu ești părtinitor față de nimeni, ci înveți cu adevărat calea lui Dumnezeu.
Mangei han a kôma, “Minchupu, ni ti ngei le ni minchuna ngei hih adik. Tute zenuol nei loiin Pathien lungdo chongtak ni minchu ngâi iti kin riet.
22 Ne este permis să plătim sau nu impozite Cezarului?”
Hanchu, Rom Rêng Caesar kôma chôiruol kin chôi hih ei balamin ani mo, ni mak mo? Mi ril roh” an tia.
23 Dar El, înțelegând viclenia lor, le-a zis: “Pentru ce Mă puneți la încercare?
Hannisenla an boti hah a rieta.
24 Arătați-mi un denar. A cui sunt chipul și inscripția de pe el?” Ei au răspuns: “A lui Cezar”.
An kôma, “Sumdâr hah ni min en ta u, tu rimil le tu riming mo a chuong?” a tia. Anni han, “Rom Rêng, Caesar,” an tia.
25 Și le-a zis: “Dați Cezarului ce este al Cezarului și lui Dumnezeu ce este al lui Dumnezeu.”
Mahah anîchu, “Caesar ta chu Caesar pêk ungla, Pathien ta chu Pathien pêk roi hana,” a tia.
26 N-au putut să-l prindă în cuvintele lui în fața poporului. Ei s-au mirat de răspunsul lui și au tăcut.
Hanchu, mipui makunga ite chong achâina sûr mak ngeia, a chongthuon lam hah an kamâma, an dâirek zoi.
27 Unii dintre saduchei au venit la el, cei care neagă că există o înviere.
Hanchu Saducees senkhat, inthoinôkna omak ti ngâi ngei an honga, Jisua kôma,
28 L-au întrebat: “Învățătorule, Moise ne-a scris că, dacă fratele unui om moare având o soție, iar acesta nu are copii, fratele său trebuie să ia soția și să crească copii pentru fratele său.
“Minchupu, Moses'n, tukhomin a lâibungpân lômnu nei senla, nâi nei loiin thi ta rese, a nâipa'n, ha nupang hah luo nôkin a ulienpa richi rang a min nei rang ani, tiin a mizieka.
29 Așadar, erau șapte frați. Primul și-a luat o soție și a murit fără copii.
Voikhat chu, urêng pasal sari an oma, a ulientakin lômnu a neia, nâi nei loiin a thia.
30 Al doilea a luat-o de soție, și a murit fără copii.
A innik nân ma nupang hah a luo nôka,
31 Cel de-al treilea a luat-o și, la fel, toți cei șapte nu au lăsat copii și au murit.
a inthum nân a luo nôka, ha angdêna han a sarina dênin an luoa, nâi nei loiin an thi rieia.
32 După aceea a murit și femeia.
Anûktaka nupangnu khom hah a thi zoia.
33 Prin urmare, la înviere, a cui soție dintre ei va fi ea? Căci cei șapte au avut-o ca soție.”
Inthoinôk tikin te atu lômnu tak mo ai ni rang ani zoi? An urêngin laka lômnûn an nei chita,” tiin an rekela.
Jisua'n “Atûnlai mingei an innei ngâi, (aiōn g165)
35 Dar cei care sunt considerați vrednici să ajungă la vârsta aceea și la învierea din morți nu se căsătoresc și nici nu sunt dați în căsătorie. (aiōn g165)
Hannisenla, thina renga inthoinôk theiruo ngei le zora la hong ranga lêng theiruo ngei chu lômnu lômpa innei khâi noni ngei. (aiōn g165)
36 Căci ei nu mai pot muri, pentru că sunt asemenea îngerilor și sunt copii ai lui Dumnezeu, fiind copii ai învierii.
Vântîrtonngei angin om an ta, thi thei khâi noni ngei. Thina renga an inthoinôk zoi sikin, Pathien nâingei nîng an ti zoi.
37 Dar că morții înviază, chiar Moise a arătat-o la tufiș, când L-a numit pe Domnul “Dumnezeul lui Avraam, Dumnezeul lui Isaac și Dumnezeul lui Iacov”.
Moses khomin ânthârlakin athia ânthoinôk rang roi chu chîmbuk akânga han Pumapa chu ‘Abraham Pathien, Isaac Pathien, le Jacob Pathien’ tiin a rila.
38 Or, El nu este Dumnezeul morților, ci al celor vii, căci pentru El toți sunt vii.”
Ama chu aring ngei Pathien ania, athi ngei Pathien nimak, ma taka han chu mi murdi an ring let sikin,” a tia.
39 Unii din cărturari au răspuns: “Învățătorule, bine vorbești.”
Balam minchupu senkhatin, “Minchupu, nu thuona adik” an tia.
40 Nu au îndrăznit să-i mai pună întrebări.
Masuole chu ite rekel ngam khâi mak ngei.
41 El le-a zis: “Pentru ce zic că Hristosul este fiul lui David?
Jisua'n, Messiah hih inmo David Nâipasal ani thei rangtie?
42 Însuși David spune în cartea Psalmilor “Domnul a spus Domnului meu, “Stai la dreapta mea,
David lele han Lapuibua, “Pumapa han ku Pumapa kôm, Ka changtieng insung roh;
43 până ce voi face din vrăjmașii tăi scăunelul picioarelor tale.”
Na râlngei ki sirphân Ka dar mâka chu” a tia.
44 “David îl numește deci Domn, și cum este el fiul său?”
“David lele khomin ‘Pumapa’ a ti rêka, hante inmo Messiah hah David suonpâr ani thei rangtie,” a tia.
45 În auzul întregului norod, a zis ucenicilor Săi:
Lokongei chong an rangâi lâiin, a ruoisingei kôma,
46 “Feriți-vă de cărturarii aceia cărora le place să umble în haine lungi, și care iubesc să fie salutați în piețe, să aibă cele mai bune locuri în sinagogi și cele mai bune locuri la ospețe;
“Balam minchupungei renga singthei roi. Kâncholiinchuol inhaka lêng an nuom ngâia, bazar muna chubai inmûk, Synagog-a sukmun hoi, ruolhoi jôla sukmun asa ngên ngâi anni.
47 care mănâncă casele văduvelor și care, pentru a se preface, fac rugăciuni lungi. Aceștia vor primi o condamnare mai mare”.
Meithâingei sum an sâka, mi huongnân sôt tatak an chubai ngâi; ha ngei han an tuong rang na uol a tih,” a tia.
