Luca 20
1 Într-una din zilele acelea, pe când învăța pe norod în Templu și propovăduia vestea cea bună, au venit la El preoții și cărturarii și bătrânii.
And it came to passe, that on one of those dayes, as he taught the people in the Temple, and preached the Gospel, the hie Priests and the Scribes came vpon him with the Elders,
2 Ei l-au întrebat: “Spune-ne: cu ce autoritate faci aceste lucruri? Sau cine îți dă această autoritate?”
And spake vnto him, saying, Tell vs by what authoritie thou doest these things, or who is hee that hath giuen thee this authoritie?
3 El le-a răspuns: “Și eu vă voi pune o întrebare. Spuneți-mi:
And he answered, and sayde vnto them, I also will aske you one thing: tell me therefore:
4 Botezul lui Ioan a fost din cer sau de la oameni?”
The baptisme of Iohn, was it from heauen, or of men?
5 Ei se gândeau între ei și ziceau: “Dacă vom zice: “Din cer”, va zice: “De ce nu l-ați crezut?”
And they reasoned within themselues, saying, If we shall say, From heauen, he will say, Why then beleeued ye him not?
6 Dar dacă vom zice: “De la oameni”, tot poporul ne va ucide cu pietre, pentru că sunt încredințați că Ioan a fost prooroc”.
But if we shall say, Of men, all the people will stone vs: for they be perswaded that Iohn was a Prophet.
7 Ei au răspuns că nu știau de unde este.
Therefore they answered, that they could not tell whence it was.
8 Isus le-a zis: “Nici Eu nu vă voi spune cu ce putere fac aceste lucruri.”
Then Iesus sayd vnto them, Neither tell I you, by what authoritie I doe these things.
9 Și a început să spună poporului pilda aceasta: “Un om a plantat o vie, a dat-o în arendă unor agricultori și a plecat în altă țară pentru multă vreme.
Then began he to speake to ye people this parable, A certaine man planted a vineyarde, and let it forth to husbandmen: and went into a strange countrey, for a great time.
10 La vremea potrivită, a trimis un slujitor la fermieri pentru a-și lua partea lui din roadele viei. Dar fermierii l-au bătut și l-au trimis acasă cu mâna goală.
And at the time conuenient he sent a seruant to the husbandmen, that they should giue him of the fruite of the vineyard: but the husbandmen did beate him, and sent him away emptie.
11 A mai trimis încă un servitor, dar și pe acesta l-au bătut și l-au tratat cu rușine, și l-au trimis cu mâna goală.
Againe he sent yet another seruant: and they did beate him, and foule entreated him, and sent him away emptie.
12 A mai trimis încă un al treilea, dar l-au rănit și pe el și l-au aruncat afară.
Moreouer he sent the third, and him they wounded, and cast out.
13 Stăpânul viei a zis: “Ce să fac? Voi trimite pe fiul meu iubit. Poate că, văzându-l, îl vor respecta'.
Then sayd the Lord of the vineyard, What shall I doe? I will send my beloued sonne: it may be that they will doe reuerence, when they see him.
14 Iar țăranii, văzându-l, s-au gândit între ei și au zis: “Acesta este moștenitorul. Haideți să-l omorâm, ca moștenirea să fie a noastră.'
But when the husbandmen sawe him, they reasoned with themselues, saying, This is the heire: come, let vs kill him, that the inheritance may be ours.
15 Atunci l-au aruncat afară din vie și l-au ucis. Ce le va face, așadar, stăpânul viei?
So they cast him out of the vineyarde, and killed him. What shall the Lord of the vineyarde therefore doe vnto them?
16 El va veni și îi va nimici pe acești agricultori și va da via altora.” Când au auzit asta, au spus: “Să nu se întâmple asta niciodată!”.
He will come and destroy these husbandmen, and wil giue out his vineyard to others. But when they heard it, they sayd, God forbid.
17 Dar El, uitându-se la ei, a zis: “Ce este deci ceea ce este scris? “Piatra pe care au respins-o zidarii a fost făcută piatra de temelie?
And he beheld them, and said, What meaneth this then that is written, The stone that the builders refused, that is made the head of the corner?
18 Oricine va cădea pe piatra aceea va fi sfărâmat, dar va face praf pe oricine va cădea pe el.”
Whosoeuer shall fall vpon that stone, shall be broken: and on whomsoeuer it shall fall, it will grinde him to pouder.
19 Preoții cei mai de seamă și cărturarii au căutat să pună mâna pe El chiar în ceasul acela, dar se temeau de popor, căci știau că El spusese pilda aceasta împotriva lor.
Then the hie Priests, and the Scribes the same houre went about to lay hands on him: (but they feared the people) for they perceiued that he had spoken this parable against them.
20 L-au urmărit și au trimis spioni, care se prefăceau că sunt drepți, ca să-l prindă în capcană cu ceva din ceea ce ar fi spus, ca să-l predea puterii și autorității guvernatorului.
And they watched him, and sent forth spies, which should faine themselues iust men, to take him in his talke, and to deliuer him vnto the power and authoritie of the gouernour.
21 Ei l-au întrebat: “Învățătorule, știm că tu spui și înveți ceea ce este drept și nu ești părtinitor față de nimeni, ci înveți cu adevărat calea lui Dumnezeu.
And they asked him, saying, Master, we know that thou sayest, and teachest right, neither doest thou accept mans person, but teachest the way of God truely.
22 Ne este permis să plătim sau nu impozite Cezarului?”
Is it lawfull for vs to giue Cesar tribute or no?
23 Dar El, înțelegând viclenia lor, le-a zis: “Pentru ce Mă puneți la încercare?
But he perceiued their craftines, and sayd vnto them, Why tempt ye me?
24 Arătați-mi un denar. A cui sunt chipul și inscripția de pe el?” Ei au răspuns: “A lui Cezar”.
Shew me a penie. Whose image and superscription hath it? They answered, and sayd, Cesars.
25 Și le-a zis: “Dați Cezarului ce este al Cezarului și lui Dumnezeu ce este al lui Dumnezeu.”
Then he sayd vnto them, Giue then vnto Cesar the things which are Cesars, and to God those which are Gods.
26 N-au putut să-l prindă în cuvintele lui în fața poporului. Ei s-au mirat de răspunsul lui și au tăcut.
And they could not reproue his saying before the people: but they marueiled at his answere, and helde their peace.
27 Unii dintre saduchei au venit la el, cei care neagă că există o înviere.
Then came to him certaine of the Sadduces (which denie that there is any resurrection) and they asked him,
28 L-au întrebat: “Învățătorule, Moise ne-a scris că, dacă fratele unui om moare având o soție, iar acesta nu are copii, fratele său trebuie să ia soția și să crească copii pentru fratele său.
Saying, Master, Moses wrote vnto vs, If any mans brother die hauing a wife, and hee die without children, that his brother should take his wife, and raise vp seede vnto his brother.
29 Așadar, erau șapte frați. Primul și-a luat o soție și a murit fără copii.
Now there were seuen brethren, and the first tooke a wife, and he dyed without children.
30 Al doilea a luat-o de soție, și a murit fără copii.
And the second tooke the wife, and he dyed childelesse.
31 Cel de-al treilea a luat-o și, la fel, toți cei șapte nu au lăsat copii și au murit.
Then the third tooke her: and so likewise the seuen dyed, and left no children.
32 După aceea a murit și femeia.
And last of all the woman dyed also.
33 Prin urmare, la înviere, a cui soție dintre ei va fi ea? Căci cei șapte au avut-o ca soție.”
Therefore at the resurrection, whose wife of them shall she be? for seuen had her to wife.
Then Iesus answered, and sayd vnto them, The children of this world marry wiues, and are married. (aiōn g165)
35 Dar cei care sunt considerați vrednici să ajungă la vârsta aceea și la învierea din morți nu se căsătoresc și nici nu sunt dați în căsătorie. (aiōn g165)
But they which shalbe counted worthy to enioy that world, and the resurrection from the dead, neither marry wiues, neither are married. (aiōn g165)
36 Căci ei nu mai pot muri, pentru că sunt asemenea îngerilor și sunt copii ai lui Dumnezeu, fiind copii ai învierii.
For they can die no more, forasmuch as they are equall vnto the Angels, and are the sonnes of God, since they are the children of the resurrection.
37 Dar că morții înviază, chiar Moise a arătat-o la tufiș, când L-a numit pe Domnul “Dumnezeul lui Avraam, Dumnezeul lui Isaac și Dumnezeul lui Iacov”.
And that the dead shall rise againe, euen Moses shewed it besides the bush, when he said, The Lord is the God of Abraham, and the God of Isaac, and the God of Iacob.
38 Or, El nu este Dumnezeul morților, ci al celor vii, căci pentru El toți sunt vii.”
For he is not the God of the dead, but of them which liue: for all liue vnto him.
39 Unii din cărturari au răspuns: “Învățătorule, bine vorbești.”
Then certaine of the Scribes answered, and sayd, Master, thou hast well sayd.
40 Nu au îndrăznit să-i mai pună întrebări.
And after that, durst they not aske him any thing at all.
41 El le-a zis: “Pentru ce zic că Hristosul este fiul lui David?
Then sayd he vnto them, Howe say they that Christ is Dauids sonne?
42 Însuși David spune în cartea Psalmilor “Domnul a spus Domnului meu, “Stai la dreapta mea,
And Dauid himselfe sayth in the booke of the Psalmes, The Lord sayd vnto my Lord, Sit at my right hand,
43 până ce voi face din vrăjmașii tăi scăunelul picioarelor tale.”
Till I shall make thine enemies thy footestoole.
44 “David îl numește deci Domn, și cum este el fiul său?”
Seeing Dauid called him Lord, howe is he then his sonne?
45 În auzul întregului norod, a zis ucenicilor Săi:
Then in the audience of all the people he sayd vnto his disciples,
46 “Feriți-vă de cărturarii aceia cărora le place să umble în haine lungi, și care iubesc să fie salutați în piețe, să aibă cele mai bune locuri în sinagogi și cele mai bune locuri la ospețe;
Beware of the Scribes, which willingly go in long robes, and loue salutations in the markets, and the highest seates in the assemblies, and the chiefe roomes at feastes:
47 care mănâncă casele văduvelor și care, pentru a se preface, fac rugăciuni lungi. Aceștia vor primi o condamnare mai mare”.
Which deuoure widowes houses, and in shewe make long prayers: These shall receiue greater damnation.
