Luca 20
1 Într-una din zilele acelea, pe când învăța pe norod în Templu și propovăduia vestea cea bună, au venit la El preoții și cărturarii și bătrânii.
Chiengʼ moro achiel kane opuonjo ji ei laru mar hekalu, kendo noyalo Injili, jodolo madongo gi jopuonj chik, kaachiel kod jodongo nobiro ire.
2 Ei l-au întrebat: “Spune-ne: cu ce autoritate faci aceste lucruri? Sau cine îți dă această autoritate?”
Negiwachone niya, “Nyiswa ni en teko mane ma itimogo gigi. En ngʼa momiyi teko ma in-goni?”
3 El le-a răspuns: “Și eu vă voi pune o întrebare. Spuneți-mi:
Nodwoko niya, “An bende abiro penjou penjo. Nyisauru:
4 Botezul lui Ioan a fost din cer sau de la oameni?”
Uparo ni batiso mar Johana noa e polo koso noa kuom dhano?”
5 Ei se gândeau între ei și ziceau: “Dacă vom zice: “Din cer”, va zice: “De ce nu l-ați crezut?”
Negiwuoyo kuom wachni e kindgi giwegi kendo giwacho niya, “Ka wawacho ni, ‘Noa e polo,’ to obiro penjowa ni, ‘Angʼo momiyo nutamoru yie kuome?’
6 Dar dacă vom zice: “De la oameni”, tot poporul ne va ucide cu pietre, pentru că sunt încredințați că Ioan a fost prooroc”.
To ka wawacho ni, ‘Noa kuom dhano,’ ji duto biro chielowa gi kite, nikech ne giyie ni Johana ne en janabi.”
7 Ei au răspuns că nu știau de unde este.
Omiyo negidwoko niya, “Ok wangʼeyo kuma ne oaye.”
8 Isus le-a zis: “Nici Eu nu vă voi spune cu ce putere fac aceste lucruri.”
Yesu nowachonegi niya, “An bende ok abi nyisou kuma agole teko ma atimogo gigi.”
9 Și a început să spună poporului pilda aceasta: “Un om a plantat o vie, a dat-o în arendă unor agricultori și a plecat în altă țară pentru multă vreme.
Yesu nodhi nyime kogoyonegi ngero niya, “Ngʼat moro ne opidho mzabibu, ne okete e lwet jopur moko kendo nodhi kamoro kuom ndalo mangʼeny.
10 La vremea potrivită, a trimis un slujitor la fermieri pentru a-și lua partea lui din roadele viei. Dar fermierii l-au bătut și l-au trimis acasă cu mâna goală.
E kinde mar keyo nooro jatichne moro ir jopur puodho mondo gimiye olemo moko mane ochiek e puoth mzabibu. To jopur puodho nogoye kendo noriembe gi lwete nono.
11 A mai trimis încă un servitor, dar și pe acesta l-au bătut și l-au tratat cu rușine, și l-au trimis cu mâna goală.
Nochako ooro jatich machielo, to ngʼatni bende negigoyo kendo timo ne tim wichkuot, ka giriembe gi lwete nono.
12 A mai trimis încă un al treilea, dar l-au rănit și pe el și l-au aruncat afară.
Nooro kendo ngʼat mar adek, to ne gihinye ma giriembe oko.
13 Stăpânul viei a zis: “Ce să fac? Voi trimite pe fiul meu iubit. Poate că, văzându-l, îl vor respecta'.
“Eka wuon puoth mzabibu nowacho ni, ‘Abiro timo angʼo? Abiro oro wuoda mahero, kamoro dipo ginyalo winje!’
14 Iar țăranii, văzându-l, s-au gândit între ei și au zis: “Acesta este moștenitorul. Haideți să-l omorâm, ca moștenirea să fie a noastră.'
“To ka jopur nonene, ne giwuoyo kuome kagiwacho ni, ‘Ma e jacham girkeni. Wanegeuru, to mondo girkeni odongʼnwa!’
15 Atunci l-au aruncat afară din vie și l-au ucis. Ce le va face, așadar, stăpânul viei?
Omiyo negidhire gigole oko mar puoth mzabibu kendo neginege. “Angʼo ma wuon puoth mzabibu notimnegi?
16 El va veni și îi va nimici pe acești agricultori și va da via altora.” Când au auzit asta, au spus: “Să nu se întâmple asta niciodată!”.
Obiro biro moneg jopur puodhogo mi ogol puoth mzabibuno e lwetgi mi enomi joma moko.” Kane ji owinjo wachno, negiwacho niya, “Mad gima kama kik timre!”
17 Dar El, uitându-se la ei, a zis: “Ce este deci ceea ce este scris? “Piatra pe care au respins-o zidarii a fost făcută piatra de temelie?
Yesu nongʼiyogi kochomo wangʼe kuomgi kendo nopenjo niya, “Kara ere tiend gino mondiki: “‘Kidi mane jogedo odagi osedoko kidi motegno moriwo kor ot.’
18 Oricine va cădea pe piatra aceea va fi sfărâmat, dar va face praf pe oricine va cădea pe el.”
Ngʼato ka ngʼato mopodho kuom kidino notur matindo tindo, to ngʼatno ma kidino ogore kuome noregre ka buru.”
19 Preoții cei mai de seamă și cărturarii au căutat să pună mâna pe El chiar în ceasul acela, dar se temeau de popor, căci știau că El spusese pilda aceasta împotriva lor.
Jopuonj chik kod jodolo madongo nochako manyo yo mane ginyalo makego mapiyo, nikech negingʼeyo ni ogetogi kod ngeroni. To negiluoro ji.
20 L-au urmărit și au trimis spioni, care se prefăceau că sunt drepți, ca să-l prindă în capcană cu ceva din ceea ce ar fi spus, ca să-l predea puterii și autorității guvernatorului.
Kane girite ma ok giweyone thuolo, negioro jombetre, mane wuondore ni gin jo-adiera maonge wach marach. Negigeno niginyalo mako Yesu e gimoro mowacho mondo omi gimake gitere e bwo loch kod teko mar ruoth.
21 Ei l-au întrebat: “Învățătorule, știm că tu spui și înveți ceea ce este drept și nu ești părtinitor față de nimeni, ci înveți cu adevărat calea lui Dumnezeu.
Omiyo jombetrego nopenje niya, “Japuonj, wangʼeyo ni iwacho kendo ipuonjo yor Nyasaye kaluwore gi adierane.
22 Ne este permis să plătim sau nu impozite Cezarului?”
Bende en gima kare mondo wagol osuru ne Kaisar koso ok owinjore?”
23 Dar El, înțelegând viclenia lor, le-a zis: “Pentru ce Mă puneți la încercare?
Noneno obadho mane gichikone to nowachonegi niya,
24 Arătați-mi un denar. A cui sunt chipul și inscripția de pe el?” Ei au răspuns: “A lui Cezar”.
“Tangʼnauru pesa ma un-go. Kido kod nying man kuome gin mag ngʼa?” Negidwoko niya, “Mag Kaisar.”
25 Și le-a zis: “Dați Cezarului ce este al Cezarului și lui Dumnezeu ce este al lui Dumnezeu.”
Nowachonegi niya, “Udwoko kare, koro miuru Kaisar gige Kaisar, to miuru Nyasaye gige Nyasaye.”
26 N-au putut să-l prindă în cuvintele lui în fața poporului. Ei s-au mirat de răspunsul lui și au tăcut.
Ne ok ginyal make kuom gima nosewacho kanyo e nyim ji kendo ka giwuoro dwokone, negilingʼ thi.
27 Unii dintre saduchei au venit la el, cei care neagă că există o înviere.
Jo-Sadukai moko, mawacho ni chier onge, nobiro ir Yesu kod penjo moro.
28 L-au întrebat: “Învățătorule, Moise ne-a scris că, dacă fratele unui om moare având o soție, iar acesta nu are copii, fratele său trebuie să ia soția și să crească copii pentru fratele său.
Negipenje niya, “Japuonj, Musa nondikonwa ni ka ngʼato owadgi otho moweyo dhako ma pod onge gi nyithindo, to ngʼatno nyaka kend dhako ma chwore othono mondo onywolnego nyithindo.
29 Așadar, erau șapte frați. Primul și-a luat o soție și a murit fără copii.
Koro ne nitie owete moko abiriyo. Wuowi makayo nokendo dhako, to notho ka ok onywolo nyathi.
30 Al doilea a luat-o de soție, și a murit fără copii.
Wuowi mar ariyo
31 Cel de-al treilea a luat-o și, la fel, toți cei șapte nu au lăsat copii și au murit.
kendo bangʼe wuowi mar adek ne jokende, to machalre kamano nyaka wuowi mar abiriyo notho, ma ok ginywolo nyithindo.
32 După aceea a murit și femeia.
Gikone, dhakoni bende notho.
33 Prin urmare, la înviere, a cui soție dintre ei va fi ea? Căci cei șapte au avut-o ca soție.”
Koro, chiengʼ chier dhakoni nobed chi ngʼa, nimar ji abiriyogo nokende?”
Yesu nodwoko niya, “Ji manie piny e kindeni nyombo kendo inyuomo. (aiōn g165)
35 Dar cei care sunt considerați vrednici să ajungă la vârsta aceea și la învierea din morți nu se căsătoresc și nici nu sunt dați în căsătorie. (aiōn g165)
To jogo mowal ni owinjore mondo obed e piny mar tiengʼ mabiro bangʼ chier aa kuom joma otho ok nokendi kata nokendgi ngangʼ, (aiōn g165)
36 Căci ei nu mai pot muri, pentru că sunt asemenea îngerilor și sunt copii ai lui Dumnezeu, fiind copii ai învierii.
to bende ok ginitho kendo ngangʼ, nimar gichalo gi malaike. Gin nyithind Nyasaye, nikech gin nyithind chierno.
37 Dar că morții înviază, chiar Moise a arătat-o la tufiș, când L-a numit pe Domnul “Dumnezeul lui Avraam, Dumnezeul lui Isaac și Dumnezeul lui Iacov”.
To kuom bungu maliel, Musa nonyiso bende ni joma otho chier, nimar oluongo Ruoth Nyasaye ni, ‘Nyasach Ibrahim, kendo Nyasach Isaka kod Nyasach Jakobo.’
38 Or, El nu este Dumnezeul morților, ci al celor vii, căci pentru El toți sunt vii.”
Ok en Nyasach joma otho, to mar joma ngima, nikech kuome ji duto ngima.”
39 Unii din cărturari au răspuns: “Învățătorule, bine vorbești.”
Jopuonj chik moko nodwoko niya, “Iwacho maber, japuonj.”
40 Nu au îndrăznit să-i mai pună întrebări.
Omiyo onge ngʼato kata achiel manohedhore penje penjo moro kendo.
41 El le-a zis: “Pentru ce zic că Hristosul este fiul lui David?
Eka Yesu nowachonegi niya, “Ere kaka giwacho ni Kristo en Wuod Daudi?
42 Însuși David spune în cartea Psalmilor “Domnul a spus Domnului meu, “Stai la dreapta mea,
Daudi owuon wacho maler e Kitabu mar Zaburi niya, “‘Ruoth Nyasaye nowachone Ruodha ni, “Bed e bada korachwich,
43 până ce voi face din vrăjmașii tăi scăunelul picioarelor tale.”
nyaka aket wasiki e bwo tiendi.”’
44 “David îl numește deci Domn, și cum este el fiul său?”
Daudi luonge ni ‘Ruoth.’ Ere kaka onyalo bedo wuode kendo?”
45 În auzul întregului norod, a zis ucenicilor Săi:
Kane ji duto winjo, Yesu nowachone jopuonjrene niya,
46 “Feriți-vă de cărturarii aceia cărora le place să umble în haine lungi, și care iubesc să fie salutați în piețe, să aibă cele mai bune locuri în sinagogi și cele mai bune locuri la ospețe;
“Beduru motangʼ ni jopuonj chik. Gihero wuotho koni gi koni ka girwako lewni maboyo mayware piny kendo gihero ni omosgi e chirni kendo gihero bedo e kombe moyiedhi manie sinagoke kod kuonde ma imiyoe ji duongʼ e sewni.
47 care mănâncă casele văduvelor și care, pentru a se preface, fac rugăciuni lungi. Aceștia vor primi o condamnare mai mare”.
Giyako ute mon ma chwogi otho kendo gilamo lamo moyware mondo ginyisrego ni ji kaka gilony e lamo. Joma kamagi ibiro kum malit moloyo.”
