Luca 18
1 Și le-a mai spus o pildă, ca să se roage mereu și să nu se dea bătut,
Jesus told his disciples a parable to show them that they should always pray and never despair.
2 zicând: “Într-o cetate era un judecător care nu se temea de Dumnezeu și nu avea respect față de oameni.
“There was,” he said, “in a certain town a judge, who had no fear of God nor regard for people.
3 În acel oraș era o văduvă care venea adesea la el și îi spunea: “Apără-mă de adversarul meu!”.
In the same town there was a widow who went to him again and again, and said ‘Grant me justice against my opponent.’
4 El nu a vrut pentru o vreme, dar după aceea și-a zis: “Deși nu mă tem de Dumnezeu și nici nu respect pe om,
For a time the judge refused, but afterward he said to himself ‘Although I am without fear of God or regard for people,
5 totuși, pentru că această văduvă mă deranjează, o voi apăra, altfel mă va obosi prin venirea ei continuă.””
yet, as this widow is so troublesome, I will grant her justice, to stop her from plaguing me with her endless visits.’”
6 Domnul a zis: “Ascultă ce spune judecătorul nedrept.
Then the Master added, “Listen to what this iniquitous judge says!
7 Nu-i va răzbuna oare Dumnezeu pe aleșii Săi care strigă la El zi și noapte și totuși are răbdare cu ei?
And God – won’t he see that his own people, who cry to him night and day, have justice done them – though he holds his hand?
8 Eu vă spun că îi va răzbuna repede. Cu toate acestea, când va veni Fiul Omului, va găsi el credință pe pământ?”
He will, I tell you, give them justice soon enough! Yet, when the Son of Man comes, will he find faith on earth?”
9 Și a spus pilda aceasta unor oameni care erau convinși de dreptatea lor și care disprețuiau pe toți ceilalți:
Another time, speaking to people who were satisfied that they were religious, and who regarded everyone else with scorn, Jesus told this parable –
10 “Doi oameni s-au urcat în templu să se roage: unul era fariseu, iar celălalt vameș.
“Two men went up into the Temple Courts to pray. One was a Pharisee and the other a tax-gatherer.
11 Fariseul stătea în picioare și se ruga de unul singur, așa: 'Doamne, îți mulțumesc că nu sunt ca ceilalți oameni: șantajiști, nedrepți, adulteri, sau chiar ca acest vameș.
The Pharisee stood forward and began praying to himself in this way – ‘God, I thank you that I am not like other men – thieves, rogues, adulterers – or even like this tax-gatherer.
12 Eu postesc de două ori pe săptămână. Dau zeciuială din tot ce primesc'.
I fast twice a week, and give a tenth of everything I get to God.’
13 Dar vameșul, care stătea departe, nici măcar nu voia să-și ridice ochii spre cer, ci își bătea pieptul, zicând: 'Doamne, ai milă de mine, păcătosul!
Meanwhile the tax-gatherer stood at a distance, not venturing even to raise his eyes to heaven, but he kept striking his breast and saying ‘God, have mercy on me, a sinner.’
14 Vă spun că acesta s-a coborât la casa lui mai degrabă îndreptățit decât celălalt; căci oricine se înalță va fi smerit, dar cel ce se smerește va fi înălțat.”
This man, I tell you, went home pardoned, rather than the other. For everyone who exalts himself will be humbled, while everyone who humbles himself will be exalted.”
15 Îi aduceau și pruncii lor, ca să se atingă de ei. Dar, văzând aceasta, discipolii i-au mustrat.
Some of the people were bringing even their babies to Jesus, for him to touch them; but, when the disciples saw it, they began to find fault with those who had brought them.
16 Isus i-a chemat și le-a zis: “Lăsați copiii să vină la Mine și nu-i împiedicați, căci Împărăția lui Dumnezeu este a unora ca aceștia.
Jesus, however, called the little children to him. “Let the little children come to me,” he said, “and do not hinder them, for it is to the childlike that the kingdom of God belongs.
17 Mai mult ca sigur, vă spun că oricine nu primește Împărăția lui Dumnezeu ca un copilaș, nu va intra nicidecum în ea.”
I tell you, unless a man receives the kingdom of God like a child, he will not enter it at all.”
18 Un domnitor L-a întrebat: “Învățătorule, ce să fac ca să moștenesc viața veșnică?” (aiōnios g166)
And one of the leaders asked Jesus this question – “Good teacher, what must I do if I am to gain eternal life?” (aiōnios g166)
19 Isus l-a întrebat: “De ce Mă numești bun? Nimeni nu este bun, în afară de unul singur: Dumnezeu.
“Why do you call me good?” answered Jesus. “No one is good but God.
20 Tu cunoști poruncile: Să nu comiți adulter, să nu ucizi, să nu furi, să nu depui mărturie mincinoasă, să cinstești pe tatăl tău și pe mama ta.”
You know the commandments – Do not commit adultery, Do not kill, Do not steal, Do not say what is false about others, Honor your father and your mother.”
21 El a zis: “Am observat toate aceste lucruri din tinerețea mea.”
“I have observed all these,” he replied, “from childhood.”
22 Isus, auzind acestea, i-a zis: “Un singur lucru îți lipsește încă. Vinde tot ce ai și dă-le săracilor. Atunci vei avea o comoară în ceruri; apoi vino și urmează-mă.”
Hearing this, Jesus said to him, “There is one thing still lacking in you; sell everything that you have, and distribute to the poor, and you will have wealth in heaven; then come and follow me.”
23 Dar când a auzit acestea, s-a întristat foarte tare, căci era foarte bogat.
But the man became greatly distressed on hearing this, for he was extremely rich.
24 Isus, văzând că se întrista foarte tare, a zis: “Cât de greu intră în Împărăția lui Dumnezeu cei ce au bogății!
Seeing this, Jesus said to his disciples, “How hard it is for the wealthy to enter the kingdom of God!
25 Căci este mai ușor pentru o cămilă să intre prin urechea unui ac decât pentru un om bogat să intre în Împărăția lui Dumnezeu.”
It is easier, indeed, for a camel to get through a needle’s eye than for a rich person to enter the kingdom of God!”
26 Și cei ce au auzit au zis: “Atunci cine poate fi mântuit?”
“Then who can be saved?” asked those who heard this.
27 Dar El a zis: “Ceea ce este cu neputință la oameni este cu putință la Dumnezeu.”
But Jesus said, “What is impossible with people is possible with God.”
28 Petru a zis: “Uite, am lăsat totul și am venit după Tine.”
“But we,” said Peter, “we left what belonged to us and followed you.”
29 El le-a zis: “Adevărat vă spun că nu este nimeni care a lăsat casă, sau nevastă, sau frați, sau părinți, sau copii, pentru Împărăția lui Dumnezeu,
“I tell you,” he answered, “that there is no one who has left house, or wife, or brothers, or parents, or children, for the sake of the kingdom of God,
31 Apoi a luat pe cei doisprezece deoparte și le-a zis: “Iată, ne vom sui la Ierusalim și se vor împlini toate cele scrise prin prooroci despre Fiul Omului.
Gathering the Twelve around him, Jesus said to them, “Listen! We are going up to Jerusalem; and there everything that is written in the prophets will be done to the Son of Man.
32 Căci El va fi predat neamurilor, va fi batjocorit, tratat cu rușine și scuipat.
For he will be given up to the Gentiles, mocked, insulted and spat on;
33 Îl vor biciui și îl vor ucide. A treia zi, va învia.”
they will scourge him, and then put him to death; and on the third day he will rise again.”
34 Ei n-au înțeles nimic din toate acestea. Acest cuvânt le-a fost ascuns și nu au înțeles ce se spunea.
The apostles did not comprehend any of this. His meaning was unintelligible to them and they did not understand what he was saying.
35 Pe când se apropia de Ierihon, un orb stătea pe drum și cerșea.
As Jesus was getting near Jericho, a blind man was sitting by the roadside, begging.
36 Auzind o mulțime care trecea, a întrebat ce înseamnă aceasta.
Hearing a crowd going by, the man asked what was the matter;
37 Ei i-au spus că Isus din Nazaret trecea pe acolo.
and, when people told him that Jesus of Nazareth was passing,
38 El a strigat: “Isuse, Fiul lui David, ai milă de mine!”
he shouted out, “Jesus, Son of David, take pity on me!”
39 Cei care mergeau în frunte îl mustrau, ca să tacă; dar el striga și mai tare: “Fiul lui David, ai milă de mine!”
Those who were in front kept telling him to be quiet, but he continued to call out the louder, “Son of David, take pity on me!”
40 Isus, stând în picioare, a poruncit să fie adus la El. După ce s-a apropiat, l-a întrebat:
Then Jesus stopped and ordered the man to be brought to him. And, when he had come close up to him, Jesus asked him,
41 “Ce vrei să fac?”. El a spus: “Doamne, ca să văd din nou”.
“What do you want me to do for you?” “Master,” he said, “I want to recover my sight.”
42 Isus i-a zis: “Primește-ți vederea. Credința ta te-a vindecat”.
And Jesus said, “Recover your sight, your faith has delivered you.”
43 Și îndată și-a recăpătat vederea și a mers după el, slăvind pe Dumnezeu. Tot poporul, când a văzut, a lăudat pe Dumnezeu.
Instantly he recovered his sight, and began to follow Jesus, praising God. And all the people, on seeing it, gave glory to God.
