Luca 14
1 Când a intrat în casa unuia dintre fruntașii fariseilor, în ziua de Sabat, ca să mănânce pâine, ei Îl urmăreau.
And it came to passe that when he was entred into the house of one of the chiefe Pharises on the Sabbath day, to eate bread, they watched him.
2 Iată că un om care avea hidropizie era în fața lui.
And beholde, there was a certaine man before him, which had the dropsie.
3 Isus, răspunzând, a vorbit cu juriștii și cu fariseii și le-a zis: “Este îngăduit să vindeci în Sabat?”
Then Iesus answering, spake vnto the Lawyers and Pharises, saying, Is it lawfull to heale on the Sabbath day?
4 Dar ei au tăcut. L-a luat, l-a vindecat și l-a lăsat să plece.
And they held their peace. Then he tooke him, and healed him, and let him goe,
5 El le-a răspuns: “Cine dintre voi, dacă fiul său sau boul său ar cădea într-o fântână, nu l-ar scoate imediat într-o zi de Sabat?”
And answered them, saying, Which of you shall haue an asse, or an oxe fallen into a pit, and wil not straightway pull him out on the Sabbath day?
6 Nu puteau să-i răspundă la aceste lucruri.
And they could not answere him againe to those things.
7 El a spus o pildă celor invitați, când a observat că ei își aleg locurile cele mai bune și le-a zis:
He spake also a parable to the ghestes, when he marked howe they chose out the chiefe roomes, and said vnto them,
8 “Când sunteți invitați de cineva la o nuntă, nu vă așezați pe locul cel mai bun, căci poate că va fi invitat cineva mai de seamă decât voi,
When thou shalt be bidden of any man to a wedding, set not thy selfe downe in the chiefest place, lest a more honourable man then thou, be bidden of him,
9 iar cel care v-a invitat pe amândoi va veni și vă va spune: “Faceți loc pentru acesta”. Atunci ați începe, cu rușine, să ocupați locul cel mai de jos.
And he that bade both him and thee, come, and say to thee, Giue this man roome, and thou then begin with shame to take the lowest roome.
10 Dar când ești invitat, du-te și stai în locul cel mai de jos, pentru ca, atunci când va veni cel care te-a invitat, să-ți spună: “Prietene, urcă-te mai sus”. Atunci vei fi onorat în prezența tuturor celor care stau la masă cu tine.
But when thou art bidden, goe and sit downe in the lowest roome, that when he that bade thee, cometh, he may say vnto thee, Friende, sit vp hier: then shalt thou haue worship in the presence of them that sit at table with thee.
11 Căci oricine se înalță va fi smerit, iar oricine se smerește va fi înălțat.”
For whosoeuer exalteth himselfe, shall be brought lowe, and he that humbleth himselfe, shall be exalted.
12 Și a mai zis celui care-l invitase: “Când faci o cină sau un prânz, nu chema pe prietenii tăi, nici pe frații tăi, nici pe rudele tale, nici pe vecinii tăi bogați, căci poate că și ei îți vor întoarce favoarea și-ți vor plăti.
Then said he also to him that had bidden him, When thou makest a dinner or a supper, call not thy friendes, nor thy brethren, neither thy kinsemen, nor ye riche neighbours, lest they also bid thee againe, and a recompence be made thee.
13 Ci, când faci un ospăț, invită-i pe săraci, pe mutilați, pe șchiopi sau pe orbi;
But when thou makest a feast, call ye poore, the maimed, the lame, and the blind,
14 și vei fi binecuvântat, pentru că ei nu au resurse să-ți dea înapoi. Căci veți fi răsplătiți la învierea celor drepți.”
And thou shalt be blessed, because they cannot recompense thee: for thou shalt be recompensed at the resurrection of the iust.
15 Unul din cei ce ședeau la masă cu El, auzind aceste lucruri, i-a zis: “Ferice de cel ce va petrece în Împărăția lui Dumnezeu!”
Nowe when one of them that sate at table, heard these things, he said vnto him, Blessed is he that eateth bread in the kingdome of God.
16 Dar El i-a zis: “Un om a făcut o cină mare și a invitat multă lume.
Then saide he to him, A certaine man made a great supper, and bade many,
17 La ora cinei, a trimis pe slujitorul său să le spună celor invitați: “Veniți, căci totul este gata acum.
And sent his seruant at supper time to say to them that were bidden, Come: for all things are nowe readie.
18 Toți, ca unul singur, au început să se scuze. “Cel dintâi i-a spus: “Am cumpărat un câmp și trebuie să mă duc să-l văd. Te rog să mă scuzi'.
But they all with one mind beganne to make excuse: The first saide vnto him, I haue bought a farme, and I must needes goe out and see it: I pray thee, haue me excused.
19 Altul a zis: “Am cumpărat cinci juguri de boi și trebuie să mă duc să le încerc. Te rog să mă scuzi.''
And another said, I haue bought fiue yoke of oxen, and I goe to proue them: I pray thee, haue me excused.
20 Altul a zis: “M-am căsătorit cu o nevastă și nu pot să vin.
And another said, I haue maried a wife, and therefore I can not come.
21 Și a venit robul acela și a spus aceste lucruri domnului său. Atunci stăpânul casei, mâniindu-se, a zis robului său: “Ieși repede pe străzile și pe ulițele cetății și adu pe cei săraci, schilozi, orbi și șchiopi.
So that seruaunt returned, and shewed his master these thinges. Then was the good man of the house angrie, and said to his seruant, Goe out quickely into the streetes and lanes of the citie, and bring in hither the poore, and the maimed, and the halt, and the blinde.
22 Robul a zis: “Doamne, s-a făcut cum ai poruncit și mai este loc.
And the seruaunt saide, Lord, it is done as thou hast commanded, and yet there is roome.
23 Domnul a zis robului: “Ieși pe drumuri și pe ulițe și silește-i să intre, ca să se umple casa mea.
Then the master sayd to the seruaunt, Goe out into the hie wayes, and hedges, and compell them to come in, that mine house may bee filled.
24 Căci îți spun că niciunul dintre acei oameni care au fost invitați nu va gusta din cina mea.””
For I say vnto you, that none of those men which were bidden, shall taste of my supper.
25 O mare mulțime de oameni mergeau cu El. El s-a întors și le-a zis:
Nowe there went great multitudes with him, and he turned and sayd vnto them,
26 “Dacă vine cineva la Mine și nu face abstracție de tatăl său, de mama sa, de soția sa, de copii, de frați și de surori, da, și chiar și de viața sa, nu poate fi ucenicul Meu.
If any man come to mee, and hate not his father, and mother, and wife, and children, and brethren, and sisters: yea, and his owne life also, he can not be my disciple.
27 Oricine nu-și poartă propria cruce și nu vine după mine, nu poate fi discipolul meu.
And whosoeuer beareth not his crosse, and commeth after mee, can not bee my disciple.
28 Căci care dintre voi, dorind să zidească un turn, nu stă mai întâi și numără costurile, ca să vadă dacă are destul pentru a-l termina?
For which of you minding to builde a towre, sitteth not downe before, and counteth the cost, whether hee haue sufficient to performe it,
29 Sau poate că, după ce a pus temelia și nu poate să o termine, toți cei care îl văd încep să râdă de el,
Lest that after he hath laide the foundation, and is not able to performe it, all that behold it, begin to mocke him,
30 spunând: “Omul acesta a început să zidească și nu a putut să termine”.
Saying, This man began to builde, and was not able to make an end?
31 Sau ce rege, când merge să se întâlnească cu un alt rege în război, nu se așează mai întâi și nu se gândește dacă este în stare cu zece mii de oameni să-l înfrunte pe cel care vine împotriva lui cu douăzeci de mii?
Or what King going to make warre against another King, sitteth not downe first, and taketh counsell, whether he be able with ten thousande, to meete him that commeth against him with twentie thousand?
32 Sau altfel, pe când celălalt este încă la mare distanță, trimite un trimis și cere condiții de pace.
Or els while hee is yet a great way off, hee sendeth an ambassage, and desireth peace.
33 Așadar, oricine dintre voi care nu renunță la tot ceea ce are, nu poate fi discipolul meu.
So likewise, whosoeuer hee be of you, that forsaketh not all that he hath, he cannot be my disciple.
34 “Sarea este bună, dar dacă sarea devine plată și fără gust, cu ce o condimentezi?
Salt is good: but if salt haue lost his sauour, wherewith shall it be salted?
35 Eanu este potrivită nici pentru pământ, nici pentru grămada de gunoi de grajd. Ea este aruncată la gunoi. Cine are urechi de auzit, să audă.”
It is neither meete for the land, nor yet for the dunghill, but men cast it out. He that hath eares to heare, let him heare.
