Luca 13
1 În același timp, erau de față unii care i-au spus despre galileenii al căror sânge Pilat îl amestecase cu jertfele lor.
Kwa wakati bhobhuobhu, kwajhele ni baadhi jha bhbanu bhabhan'taarifu juu jha bhagalilaya ambabho Pilato abhakomili ni kubhachanganya damu jha bhene ni sadaka sya bhene.
2 Isus le-a răspuns: “Credeți voi că acești galileeni erau mai păcătoși decât toți ceilalți galileeni, pentru că au suferit astfel de lucruri?
Yesu akajibu ni kubhajobhela, “Je mwidhanila kujha bhagalilaya abhu bhajhele ni dhambi kuliko bhagalilaya bhamana ndo maana bhakabhili mabhibhi aghu?
3 Eu vă spun că nu, ci, dacă nu vă veți pocăi, veți pieri cu toții în același fel.
L'epi, mkabhajobhela, lakini mukabela kutubu, namu mwibeta kuangamila mebhu.
4 Sau acei optsprezece peste care a căzut turnul din Siloam și i-a omorât — credeți că au fost niște păcătoși mai răi decât toți oamenii care locuiesc în Ierusalim?
Au bhale bhanu kumi ni nne mu Siloamu ambabho mnara bhwabinili ni kubhakoma, mwifikiri bhene bhajhele ni dhambi nesu kuliko bhamana mu Yerusalemu?
5 Vă spun că nu, dar, dacă nu vă veți pocăi, veți pieri cu toții în același fel.”
Lepi, nene nijobha, lakini kama mutubuili lepi muenga mwebhoha mwibeta kuangamila.
6 Și a spus pilda aceasta. “Un om avea un smochin plantat în via sa; a venit să caute rod pe el și nu a găsit niciunul.
Yesu an'jobhili mfano obho, “Munu mmonga ajhele ni mtini upandibhu pa n'gonda ghwa muene na alotili kulonda matunda munani mu mwene lakini akabhilepi.
7 El a zis viticultorului: “Iată, în acești trei ani am venit să caut rod pe acest smochin și n-am găsit niciunul. Tăiați-l! De ce risipește el pământul?”
Akan'jobhele mtunza bustani, 'Langayi, kwa miaka midatu nihidili ni kujaribu kulonda matunda mu mtini obho lakini nikabhilepi. Udumulayi. kwani wileta uharibifu bhwa Ardhi?
8 El a răspuns: “Doamne, lasă-l și anul acesta, până ce voi săpa în jurul lui și-l voi fertiliza.
Mtunza bustani akajibu ni kujobha uulekayi mwaka obho ili niugehelelayi ni kubheka mbolea panani pake.
9 Dacă va da rod, bine; dacă nu, după aceea îl poți tăia'”.”
Kama akahogolayi matunda mwaka ujao, ni kinofu; lakini kama wibeta lepi kuhogola, mudumulayi!”'
10 Învăța în una din sinagogi, în ziua de Sabat.
Henu Yesu akajhe ifundisya mu mojawapo gha Masinagogi wakati wa sabato.
11 Și iată că era o femeie care avea un duh de slăbiciune de optsprezece ani. Era încovoiată și nu se putea în niciun fel îndrepta.
Langayi ajhele mabhu mmonga ambajhe kwa miaka kumi na nne ajhele ni roho chafu bhwa udhaifu, ni muene ajhe apindili na ajhelepi ni uwezo kabisa bhwa kujhema.
12 Când a văzut-o, Isus a chemat-o și i-a spus: “Femeie, te-ai eliberat de boala ta”.
Yesu bho ambwene akan'kuta, akan'jobhele, “Mabhu, ubhekibhu huru kuh'oma mu udhaifu bhwa jhobhi.”
13 Și-a pus mâinile peste ea, și imediat ea s-a ridicat în picioare și a slăvit pe Dumnezeu.
Akabheka mabhoko gha muene panani pa muene, ni mara mb'ele bhwa muene bhukakinyosya na an'tukuzili K'yara.
14 Șeful sinagogii, indignat că Iisus vindecase în ziua Sabatului, a zis mulțimii: “Sunt șase zile în care trebuie să se lucreze. De aceea, veniți în acele zile și vindecați-vă, și nu în ziua de Sabat!”
Lakini mbaha ghwa sinagogi adadili kwa ndabha Yesu ajhele amponyisi ligono lya sabato. Hivyo mtawala akajibu akabhajobhela makutano, “Kuna magono sita ambagho ni lazima kubhomba mbombo. Muhidayi kuponyisibhwa basi, ni katika ligono lya sabato.'
15 De aceea Domnul i-a răspuns: “Fățarnicilor! Oare nu-și eliberează fiecare dintre voi boul sau măgarul din grajd în ziua de Sabat și nu-l duce la apă?
Bwana an'jibili ni kujobha, “Bhanafiki! Ajhelepi hata mmonga bhinu kufungula punda bhwa jhobhi au ng'ombi kuhoma mu zizi ni kabhalongosya kumpeleka kunywa ligono lya sabato?
16 Oare nu ar trebui ca această femeie, fiind o fiică a lui Avraam, pe care Satana a legat-o optsprezece ani lungi, să fie eliberată din această robie în ziua de Sabat?”
Hivyo kabhele binti ghwa Abrahamu, ambajhe shetani amfungili kwa miaka kumi ni nane, je jhilondekaghe lepi kifungulibhwajhi ligono lya sabato?”
17 Pe când spunea el aceste lucruri, toți potrivnicii lui au fost dezamăgiți, și toată mulțimea s-a bucurat de toate lucrurile glorioase pe care le făcuse el.
Bhoijobha malobhi aghu bhala bhoha bhabhampingili bha bhuene soni, bali makutano bhoha ni bhangi bhashangilili kwa mambo gha ajabu ghabhombili.
18 El a zis: “Cum este Împărăția lui Dumnezeu? Cu ce să o compar?
Yesu akajobha, “Ufalme bhwa K'yara wiwaningana ni kiki, na wibhesya kulenganisya ni kiki?
19 Se aseamănă cu un grăunte de muștar pe care l-a luat un om și l-a pus în grădina lui. Acesta a crescut și a devenit un copac mare, iar păsările cerului locuiesc în ramurile lui.”
Ni kama mbeyu jha haradari jhaailetili munu mmonga ni kujhibhiala mu n'gonda bhwa muene, ni kumela kujha libehe libhaha, ni fidege fya kumbinguni fyajengili fisiwisi fya bhene mu matafi ghake.
20 Și a zis iarăși: “Cu ce să compar Împărăția lui Dumnezeu?
Kabhele akajobha, “Niufananisiajhi ni kiki ufalme bhwa K'yara?
21 Ea se aseamănă cu drojdia, pe care a luat-o o femeie și a ascuns-o în trei măsuri de făină, până ce a fost toată leșinată.”
Ni kama chachu ambajho n'dala atolili ni kuchanganya mu fipemu fidatu fya sembe hata ukaumuka.”
22 Și mergea prin cetăți și sate, învățând și mergând până la Ierusalim.
Yesu agendili kila mji ni fijiji munjela kulotela Yerusalemu ni kubhafundisya.
23 Cineva i-a zis: “Doamne, sunt puțini cei care se mântuiesc?” El le-a zis:
Munu mmonga akakote, “Bwana, ni bhanu bhadebe tu bbhabhibeta kuikolibhwa?” Hivyo akabhajobhela,
24 “Străduiți-vă să intrați pe ușa cea strâmtă, căci vă spun că mulți vor căuta să intre și nu vor putea.
“Ukitahidiajhi kujhingila kwa kup'etela ndiangu mwembamba, kwandabha bhamehele bhibeta kujaribu na bhibetalepi kubhwesya kujhingila.
25 După ce se va ridica stăpânul casei și va închide ușa, iar voi veți începe să stați afară și să bateți la ușă, zicând: “Doamne, Doamne, deschide-ne!”, atunci el vă va răspunde și vă va spune: “Nu vă cunosc și nu știu de unde veniți”.
Mara baada jha mmiliki ghwa nyumba kujhema ni kudenda ndiangu, basi mwibeta kujhema kwibhala ni kupiga hodi pa ndiangu ni kujobha, Bwana, Bwana, tufungulilayi muene ibeta kujibu kwa kubhajobhela, nibhamanyilepi muenga wala kwa mihoma.'
26 Atunci veți începe să spuneți: “Am mâncat și am băut în prezența ta și ai învățat pe străzile noastre.
Ndipo mwibeta kujobha, Twalili ni kunywa mbele jha jhobhi ni bhebhe wafundisi mu mitaa ghya tete.”
27 El va răspunde: 'Vă spun că nu știu de unde veniți. Depărtați-vă de la Mine, voi toți lucrătorii nelegiuirii'.
Lakini muene ibeta kubhajibu, nibhajobhili nibhamanyilepi kwa mwihoma, mubhokayi kwa nene, muenga bhabhomba maovu!
28 Va fi plâns și scrâșnire de dinți când veți vedea pe Avraam, pe Isaac, pe Iacov și pe toți profeții în Împărăția lui Dumnezeu, iar voi înșivă veți fi aruncați afară.
Kubetakujha ni kilelu ni kusiagha minu wakati pa mwibeta kumbona na Abrahamu, Isaka, Yakobo ni manabii bhoha mu ufalme bhwa K'yara, lakini mwebhene mu taghibhu kwibhala.
29 Ei vor veni de la răsărit, de la apus, de la nord și de la sud și se vor așeza în Împărăția lui Dumnezeu.
Bhibetakuhida kuhoma mashariki, magharibi, kaskazini ni kusini ni kup'omolela mu meza jha kyakulya kya kimihi mu ufalme bhwa K'yara.
30 Iată, unii dintre cei din urmă vor fi cei dintâi, iar unii dintre cei dintâi vor fi cei din urmă.”
Na nimanyili e'le, wamwishu ndo ghwa kwanza ni ghwa kwanza ndo ghwa mwisho.”
31 În aceeași zi, au venit niște farisei și I-au zis: “Ieși de aici și pleacă, căci Irod vrea să Te omoare.”
Muda mfupi baadajhe, jha Mafarisayo bhakahida ni kun'jobhela, “Lotayi ne ubhokayi apa kwandabha Herode ilonda kukoma.”
32 El le-a zis: “Duceți-vă și spuneți vulpii aceleia: “Iată că astăzi și mâine scot demoni și fac vindecări, iar a treia zi îmi termin misiunea.
Yesu akajobha, “Mulotayi mukan'jobhelayi jhola Mbweha, `Langayi, nikabhabhenga pepo ni kukheta uponyajhi lelu ni kilabhu ni ligono lya tatu nitimisya lilengo lyangu.
33 Cu toate acestea, trebuie să-mi continui drumul astăzi, mâine și poimâine și poimâine, căci nu se poate ca un profet să piară în afara Ierusalimului'.
Mu hali jhejhioha, ni muhimu kwandabha jha nene kujhendelela lelu, kilabhu ni n'tondo, kwa vile jhilondeka lepi kun'koma nabii patali ni Yerusalemu.
34 “Ierusalime, Ierusalime, Ierusalime, tu care ucizi pe prooroci și ucizi cu pietre pe cei trimiși la ea! De câte ori am vrut să-ți adun copiii, ca o găină care-și adună puii sub aripi, și tu ai refuzat!
Yerusalemu, Yerusalemu, niani akabhakoma manabii ni kubhatobha maganga bhala bhabhalaghisibhu kwa muenga. Mara ngapi nilondikubhabhonganiya bhana bhinu kama vile n'gokho kyajhibhonganya fyana fya muene pasi pa mababatilu gha muene, lakini mulilondelepi e'le.
35 Iată, casa ta este lăsată pustie pentru tine. Vă spun că nu mă veți vedea până când nu veți spune: “Binecuvântat este cel care vine în numele Domnului!”.”
Langayi, nyumba jha jhobhi jhitelesibhu. Nani nikabhajobhela, mwibhwesya lepi kunibhona hata pa mwibeta kujobha 'Abarikibhu ojho jha ihida kwa lihina lya Bwana.”'
