Luca 12
1 Între timp, după ce s-a adunat o mulțime de multe mii de oameni, încât se călcau în picioare unii pe alții, a început să spună mai întâi ucenicilor Săi: “Feriți-vă de drojdia fariseilor, care este ipocrizia.
Ya yogu ke ku niwulgu den taani ki pundi a tuda, ke bi niba ji ŋmaadi bi lieba, ke o cili ki dá maadi leni o ŋɔdkaaba, “Fangi mani i yuli leni farisienba nɔbli, bani yaaba n pia mi muyima.
2 Dar nu este nimic ascuns care să nu fie descoperit, nici ascuns care să nu fie cunoscut.
Ama bonlibá ki ye ki duagi, ki kan dɔgdi, bonli ki ye ki wuo, ke bi kan bandi.
3 De aceea, tot ce ați spus în întuneric va fi auzit la lumină. Ceea ce ați spus la ureche în încăperile interioare va fi proclamat pe acoperișurile caselor.
Lanwani i, yin maadi yaali li biigli nni, bi ba gbadi li mi yenyenma nni, ke yin sɔbi ki maadi yaali li dieli nni, ke a gana luo, bi ba kpaandi la li dieli binbinli po.
4 “Vă spun, prietenii mei, să nu vă temeți de cei ce ucid trupul, și după aceea nu mai au ce să facă.
N dɔnlinba, n yedi yi, da jie mani yaaba n ba kpa ti gbannandi, ki ji kan fidi ki tieni libá kuli ki pugni.
5 Ci vă voi avertiza de cine trebuie să vă temeți. Temeți-vă de cel care, după ce a ucis, are puterea de a arunca în Gheenă. Da, vă spun, temeți-vă de el. (Geenna g1067)
Ama, n ba tuodi ki waani yi yin ba ya jie yua. Yin jie yua kpa, ki go pia ya paalu n ba lu ŋa ku mubuogu nni. Nn, n maadi yi, jie mani o. (Geenna g1067)
6 “Nu se vând cinci vrăbii cu două monede de assaria? Nici una dintre ele nu este uitată de Dumnezeu.
bi ki kuadi nuanmu mu mu ka kuumu lie e? Leni lani kuli, U Tienu nunga nni, bi kan sundi mu siiga nni bá yenga po.
7 Dar până și firele de păr de pe capul vostru sunt toate numărate. De aceea nu vă temeți. Voi sunteți mai valoroși decât multe vrăbii.
Ama yinba wani, bá i yudi, bi cɔdi ki bani ti dugli. Da jie mani pu, i pia muyuli ki cie ya nuankuli n yabi.
8 “Vă spun că pe oricine Mă va mărturisi înaintea oamenilor, Fiul Omului îl va mărturisi și înaintea îngerilor lui Dumnezeu;
N yedi yi, ya nilo kuli n tuo ke o bani nni, bi niba siiga, o 'Ja Bijua' mo ba tuo ke n bani o U Tienu malekinba kani.
9 iar cine Mă va tăgădui în fața oamenilor, va fi tăgăduit și în fața îngerilor lui Dumnezeu.
Ama yua nia bi niba siiga ke waa tie n yua, bi ba sundi o po U Tienu malekinba kani.
10 Oricine va rosti un cuvânt împotriva Fiului Omului va fi iertat, dar cei care blasfemiază împotriva Duhului Sfânt nu vor fi iertați.
Yua n maadi mabiadma o 'Ja Bijua' po, ba baa sugli, ama yua n maadi ki sugi U Tienu Foŋanma, o kan baa sugli.
11 Când vă vor aduce în fața sinagogilor, a conducătorilor și a autorităților, nu vă îngrijorați cum sau ce veți răspunde sau ce veți spune;
Bi ya dia yi, ki caa leni yi ti jaandiedi nni, ti buudi danba kani leni yikodanba kani ti buudi po, yin da yagi i yama leni yin ba maadi yaala ki fie i yuli, bii yin ba yedi yaala.
12 pentru că Duhul Sfânt vă va învăța în același ceas ce trebuie să spuneți.”
Kelima lanyognu liga, U Tienu Foŋanma ba tundi yin ba yedi yaala.
13 Unul din mulțime I-a zis: “Învățătorule, spune fratelui meu să împartă cu mine moștenirea.”
Ke niyendo yedi o ku niwulgu siiga “Canbaa, maadi n kpelo wan bɔgdi ti báa ń sieni ti ya faali, ki teni nni.
14 Iar el i-a zis: “Omule, cine m-a pus pe mine judecător sau arbitru peste tine?”
Jesu ń yedi o, “O ja, ŋma n kaani nni ke min ya tie i buudidaano bii i ke min tua i kɔnpaadilo li faali bɔgdima po?
15 El le-a zis: “Luați seama! Păstrați-vă departe de lăcomie, căci viața unui om nu constă în abundența lucrurilor pe care le posedă”.
Ki yedi ba, “Fangi mani yibá lini mi ŋalmanbuacianma, kelima nilo miali ki ŋua o ŋalmani yabmu ka.
16 Și le-a spus o pildă, zicând: “Pământul unui om bogat producea din belșug.
Lani ke Jesu pua ba ya kpanjama ne, “Piado bá den koni ki baa boncianla,
17 El se gândea în sinea lui și zicea: “Ce voi face, pentru că nu am loc să-mi depozitez recolta?”
ke o kali, ki jagi, ki yedi o pali nni, “N ji ba tieni ledi i, kelima mii ji pia kaanu ki ba bili n kpaandi ne kuli?
18 El a zis: “Iată ce voi face. Îmi voi dărâma hambarele, voi construi altele mai mari și acolo îmi voi depozita tot grâul și toate bunurile mele.
ki yedi, “Min ba tieni maama n ne. N ba mumudi n bunbuana, ki guani ki ma yia n tiani, ki bili lien nni n bondikaali leni n bonpiakaali kuli.
19 Voi spune sufletului meu: “Suflete, ai multe bunuri depozitate de mulți ani. Ia-ți liniștea, mănâncă, bea și fii vesel!””'”.
Lani, n ji ba pagi n yuli “Mini, min bili ya piama kandi, ki ba tuoni nni ya bina n yabi. Ya kaa, ki fuo, ki di, ki ñu, ki mangdi a pali.
20 Dar Dumnezeu i-a zis: “Nebunule, în seara aceasta ți se cere sufletul tău. Lucrurile pe care le-ai pregătit — ale cui vor fi?”
Ama, ke U Tienu yedi o “O yanluodaano ne, dinne ñiagu liga i, ke n ba ñani a naano, ki ŋa a. ŋan bili yaali kuli ba tua ŋma ya yaali i?
21 Așa este cel care își strânge comori pentru sine și nu este bogat față de Dumnezeu.”
Li tie nani yua n taagi mi piama o yuli po, ki nan ki pia pu U Tienu kani.”
22 Și a zis ucenicilor Săi: “De aceea vă spun: Nu vă îngrijorați pentru viața voastră, ce veți mânca, nici pentru trupul vostru, ce veți purta.
Jesu yedi o ŋɔdkaaba, “lanwani i, yin da buali i miali po, yin ba di yaali bii, i gbanu po, li bonlakaali po
23 Viața este mai mult decât mâncarea, iar trupul este mai mult decât îmbrăcămintea.
Kelima, li miali gie ti jiedi, ke u gbanu mo cie ti tialakaadi.
24 Gândiți-vă la corbi: ei nu seamănă, nu seceră, nu au depozit sau hambar, și Dumnezeu îi hrănește. Cât de mult mai valoroși sunteți voi decât păsările!
Diidi mani a bonyugda, baa buu, baa yendi, baa pia bilkaanu, baa pia bɔnbuana, ama U Tienu nan dingi a. yinba, i pia mayuli ki cie ti bonyugditi!
25 Care dintre voi, fiind neliniștit, poate adăuga un cot la înălțimea sa?
I siiga, ŋma ba fidi ki fagni o miali bá a dana waamu?
26 Dacă deci nu sunteți în stare să faceți nici măcar cele mai mici lucruri, de ce vă îngrijorați pentru restul?
I ya ya bani ke i kan fidi ki tieni yaali n waa ki cie ne, be ya po i ke i maali yaali n sieni kuli po o?
27 Gândiți-vă la crini, cum cresc ei. Ei nu se trudesc, nici nu se învârt; totuși vă spun că nici măcar Solomon, în toată slava lui, nu era îmbrăcat ca unul dintre aceștia.
Diidi mani ti puudi ń tie maama, tii tuuni, tii pia gaalu mo, ama bá o badciamo Salomɔn leni o kpiagdi, waa pundi bi siiga bá yengu ń bobi maama.
28 Dar dacă așa îmbracă Dumnezeu iarba de pe câmp, care astăzi există, iar mâine este aruncată în cuptor, cu cât mai mult vă va îmbrăca pe voi, cei cu puțină credință?
U Tienu ya bobindi u kuanu nni muadi yeni, tini yaadi ye dinne ke bi ba faa ki taa ti, ki kuuni u fanu nni, ki cuoni umu, li ki pia tama ke o ba bobni yi mo, oo yinba yaaba ya dudugdi n ki pia fuoma!
29 “Nu căutați ce veți mânca și ce veți bea, și nu vă îngrijorați.
Da buali mani yin ba di yaali leni yin ba ñu yaali po, ki go da yagni i yama.
30 Căci neamurile lumii caută toate aceste lucruri, dar Tatăl vostru știe că voi aveți nevoie de ele.
Kelima ŋanduna dogi kuli lingi lanya bona i, ke i Báa moko bani ke i bua li bona.
31 Ci căutați Împărăția lui Dumnezeu și toate aceste lucruri vi se vor adăuga.
Ama yin lingi mani o diema, i ba baa lanya bona ki pugni
32 “Nu vă temeți, turmă mică, căci Tatăl vostru a binevoit să vă dea Împărăția.
Da jie mani ba waamu, kelima i Báa pali mani ke wan puni yi o diema.
33 Vindeți ce aveți și dați daruri celor nevoiași. Făceți-vă poșete care nu îmbătrânesc, o comoară în ceruri care nu se strică, de care nu se apropie niciun hoț și pe care nu o distruge molia.
Kuadi mani i piama, ki puni a luoda li ligi. ŋali mani i po ya ligbɔgli n kan cadi, ŋaljanli nni ya ŋalmani yaali n ki pia gbenma.
34 Căci unde este comoara voastră, acolo va fi și inima voastră.
Kelima a ŋalmani ń ye naani, a pali mo ye lankani i.
35 “Să vă îmbrăcați la brâu și să vă aprindeți lămpile.
N̄agni mani i liadfagda u gbanñagdu, i fidsanmu ń ya tundi ki co;
36 Să fiți ca niște oameni care pândesc pe stăpânul lor când se întoarce de la nuntă, pentru ca, atunci când vine și bate la ușă, să-i deschidă îndată.
Yin ya tie nani ya niba n guu bi canbáa ń ba ña mi pocaajaama po, ki kpeni yeni, o ya pua li ganli ya yognu, ban kagni ki luodi o po.
37 Fericiți sunt acei slujitori pe care Domnul îi va găsi veghind când va veni. Mai mult ca sigur vă spun că se va îmbrăca, îi va face să se culce și va veni să le slujească.
Ya tuonsɔnba, ke bi canbáa ba pundi ki sua ke bi dá nua, bani baa mi yedŋanma n yeni. I mɔmɔni, n maadi yi, o ba ñagni o gaaligu u gbanñagdu, ki cedi ban kali u jedikaanu, wan tieni ba mi jiema ban je.
38 Ei vor fi binecuvântați dacă va veni în a doua sau a treia gardă și îi va găsi așa.
Canbàa ya pundi yɔgsiigu bii siŋaafaani, ki sua ke bi cegni ki guu o, lan ya tuonsɔnba baa mi yedŋanma n yeni.
39 Dar să știți că, dacă stăpânul casei ar fi știut la ce oră va veni hoțul, ar fi vegheat și nu ar fi permis să i se spargă casa.
Ama, min ba pugni yaali n ne, yin ya bani ke o diedaano ya bi bani ya yognu ke o suuro ba kua o deni ki suu o, o bi kan ŋa ban kua o deni ki su o,
40 De aceea și voi fiți gata, căci Fiul Omului vine într-un ceas în care nu vă așteptați.”
Yin egni iba, ki ya guu kelimaa i ki baniO Ja bijua n ́ ba guaniya yognu.
41 Petru I-a zis: “Doamne, ne spui nouă pilda aceasta, sau tuturor?”
Pieri ń buali: «O Diedo, a pua lan ya kpanjama tinba baba ya po bii, li tie yuakuli ya po i?»
42 Și Domnul a zis: “Cine este administratorul credincios și înțelept, pe care îl va pune stăpânul său peste casa lui, ca să le dea partea lor de mâncare la vremea potrivită?
O Diedo ń yedi: «O laa tuonsɔnlo i, ke o canbáa ba guuni ke wan ya diidi o tuonsɔnlieba tuona, ki puuni ba bi daali jiema lan buali ya yognu,
43 Ferice de acel slujitor pe care stăpânul său îl va găsi făcând așa când va veni.
o canbáa ya kpeni ki sua ke o tuuni lan buali maama, lanya tuonsɔnlo baa mi yedŋanma n yeni.
44 Adevărat vă spun că îl va pune peste tot ce are.
I mɔmɔni n maadi yi, canbáa ba taa o piama kuli ki piani lanya tonsɔnlo.
45 Dar dacă robul acela zice în inima lui: “Domnul meu întârzie să vină” și începe să bată pe slujitorii și pe slujnice, să mănânce, să bea și să se îmbete,
Ama li tuonsɔnlo ya maadi o pali nni: «N canbáa kpenma dá ba fagdi», ki ji cili ki pua o tuonsɔnlieba, bi jaba yeni bi puoba kuli, ki go cili ki di ki go ñu wan bua maama, ke mi daama ga o.
46 atunci stăpânul robului acela va veni într-o zi în care nu-l așteaptă și într-un ceas pe care nu-l știe, îl va tăia în două și-i va pune partea lui cu cei necredincioși.
O ya tie yeni, o canbáa ba ti ludi ki kpeni wan ki guu o ya yognu, ki cedi ban pua ki duoli o kaani kuli, ki beli ki ñani o, ki kuani o bi tuonsɔbiadba danba siiga nni.
47 Robul acela care știa voia stăpânului său și nu s-a pregătit și nici nu a făcut ce voia el, va fi bătut cu multe lovituri,
Nani li tuosɔnlo ń den bani o canbáa ń bili o ya tuonli yeni i, ki nan ki sɔni lan buali maama yeni i, o canbáa ba cedi ban pua o ya lanbana n yabi.
48 dar cel care nu știa și a făcut lucruri vrednice de lovituri va fi bătut cu puține lovituri. Cui i s-a dat mult, i se va cere mult; și cui i s-a încredințat mult, i se va cere mai mult.
Ama, ya tuonsɔnlo n ki tuodi ki bani, ki sɔni ya tuonli n buali ke lan dadi o tubli ii, bi ba pua o lanbana waaamu. Ban teni yua ke li yabi, bi ba buali o yaali n yabi. Ban piani yua yaali n cie, bi ba buali o yaali n cie.
49 “Am venit să arunc foc pe pământ. Aș vrea să fie deja aprins.
«N cua ki tinga po ke min sia mu i. N sugni ke li mu ji co i.
50 Dar eu am un botez cu care trebuie să fiu botezat și cât de mult mă chinui până când se va împlini!
N pia mi ñinwulma, ke bi ba wuli nni. I ki bani min bua tonma maama, ke li kuli ń tieni ki tii.
51 Credeți că am venit să dau pace pe pământ? Vă spun că nu, ci mai degrabă dezbinare.
I tama ke n cua ki tinga po yeni mi yanduanma yo oo? N n! I mɔmɔni, n maadi yi, n cua yeni mi paadma i.
52 Căci, de acum înainte, într-o casă vor fi cinci dezbinați, trei împotriva a doi și doi împotriva a trei.
Kelimaa, lan cili mɔlane, dieyengu nni, niba mu ba paadi, niba lie ń kɔni yeni niba taa; niba taa mo ń kɔni yeni niba lie.
53 Vor fi dezbinați: tatăl împotriva fiului și fiul împotriva tatălui; mama împotriva fiicei și fiica împotriva mamei sale; soacra împotriva nurorii și nora împotriva soacrei.”
Bi ba paadi bibáa ń kɔni yeni o bijaba, a bila mo ń kɔni yeni bibáa. Binaá ba kɔni yeni o bisiaba, a bisala mo ń kɔni yeni binaá. Calnaá ba kɔni yeni o biyuaga, ki biyuaga ń kɔni yeni calnaá.»
54 Și a zis mulțimilor: “Când vedeți un nor ridicându-se dinspre apus, îndată ziceți: “Vine o ploaie”, și așa se întâmplă.
Jesu go den maadi ku niwulgu yaali ne: «I ya la taayinbɔnu puoli, i yi maadi: “Ki taaga ba nii!” Lan go tieni yeni.
55 Când suflă un vânt de sud, voi spuneți: “Va fi o căldură toridă”, și așa se întâmplă.
Mi faawaama ya fii nintuali, i yi maadi: “Ku wulgu ba tieni!” Lan go tua yeni.
56 Voi, ipocriților! Voi știți să interpretați aspectul pământului și al cerului, dar cum se face că nu interpretați acest timp?
Yinba i muyiidmu ne! I fidi ki diidi ki tinga maalma yeni tanpoli maalma, ki bandi a bona. Li nan tieni ledi i, ke yi ki fidi ki bandi U tienu n ́ bobindi yaali mɔlane?
57 “De ce nu judecați voi înșivă ce este drept?
Li tieni ledi i, ke yi kan fidi ki tuodi ki cegni yaali n tiegi i po mɔlane?
58 Căci, atunci când mergi cu potrivnicul tău înaintea magistratului, încearcă cu sârguință pe drum să te eliberezi de el, ca nu cumva să nu te târască la judecător, iar judecătorul să te predea ofițerului și acesta să te arunce în închisoare.
A ya caa ti buudi yeni a yibali, ŋan mɔndi ki mangi yeni o u sanu nni, wan da ti cedi ti buudi yudanba ń buu ki cuo a, ban mubni a bi paatieba nui nni, ban luoni a li kpaadidieli nni.
59 Îți spun că nu vei ieși nicidecum de acolo până când nu vei plăti până la ultimul bănuț.”
N maadi a, a kan ña li kpaadidieli nni, kaa pani a pana kuli ki gbeni.»
