Ioan 7
1 După acestea, Isus umbla prin Galileea, căci nu voia să umble în Iudeea, pentru că iudeii căutau să-L omoare.
Basa naa ma, Yesus se laoꞌ ndule profinsi Galilea. Ana nda nau lao ndule sia profinsi Yudea sa, huu hambu atahori Yahudi ra malangga mana sia naa ra rae tao risa E.
2 Or, sărbătoarea iudeilor, sărbătoarea Bobotezei, era aproape.
Leleꞌ naa, atahori Yahudi ra feta etu-orun fo babae rae, “Feta lalaaꞌ”, sangga deka ena.
3 Frații Lui i-au zis: “Pleacă de aici și du-te în Iudeea, ca să vadă și ucenicii Tăi lucrările pe care le faci.
Boe ma Yesus odi nara denu E rae, “Malole lenaꞌ, Aꞌa lao hela ia, fo lao muu sia Yudea. Naa fo atahori mana tungga Aꞌa sia naa ra o bisa rita dala-dalaꞌ fo Aꞌa taoꞌ ra boe.
4 Căci nimeni nu face nimic în secret, în timp ce caută să fie cunoscut în mod deschis. Dacă tu faci aceste lucruri, descoperă-te lumii.”
Huu mete ma atahori esa nau fo atahori hetar mete rita eni manaselin, na, ana afiꞌ tao funi-funiꞌ. Huu Aꞌa tao manadadꞌi-manaseli mataꞌ-mataꞌ, de malole lenaꞌ fai, mete ma basa atahori bisa rita saa fo Aꞌa taoꞌ a naa!”
5 Căci nici măcar frații lui nu credeau în el.
Odi nara olaꞌ raꞌo naa, huu ara nda ramahere tebꞌe E sa boe.
6 Atunci Isus le-a zis: “Încă nu a venit vremea Mea, dar vremea voastră este totdeauna gata.
Boe ma Yesus nataa nae, “Taꞌo ia. Leleꞌ ia, Au fai ngga nda feꞌe losa sa. Te mete ma hei mae mii, na, sudꞌiꞌ a fai hiraꞌ o bisa.
7 Lumea nu vă poate urî pe voi, dar pe Mine Mă urăște, pentru că Eu mărturisesc despre ea că faptele ei sunt rele.
Atahori sia raefafoꞌ ia ra nda binci nggi sa. Te ara binci Au, huu Au utudꞌu basa tatao-nonoꞌi nara. Te rala nara deꞌulakaꞌ.
8 Voi vă urcați la ospăț. Eu nu mă sui încă la acest ospăț, pentru că timpul meu nu s-a împlinit încă.”
Hita fai malole agaman, deka nema ena. Hela neu fo akaꞌ hei mii miꞌihuluꞌ sia Yerusalem. Au nda feꞌe nau uu sa, huu fain nda feꞌe losa sa.”
9 După ce le-a spus aceste lucruri, a rămas în Galileea.
Ana olaꞌ basa naꞌo naa, boe ma Ana leo neuꞌ a profinsi Galilea.
10 Când frații lui s-au suit la ospăț, s-a suit și el, dar nu în public, ci ca în secret.
Leleꞌ odi nara lao reu tungga atahori Yahudi ra fai malolen sia Yerusalem, Yesus o tungga neu boe. Te Ana neu naꞌababambi Aon, naa fo atahori nda bubꞌuluꞌ sa.
11 Iudeii îl căutau deci la ospăț și întrebau: “Unde este?”
Leleꞌ fai malole mia Yerusalem, atahori Yahudi ra malangga nara sangga E. Ara ratane rae, “Atahori naa sia bee, e?”
12 Și a fost multă murmurare în mulțime cu privire la el. Unii spuneau: “Este un om bun”. Alții spuneau: “Nu-i așa, dar el duce mulțimea în rătăcire”.
Atahori hetar utu-utu soꞌal Eni. Ruma rae, “Eni, atahori maloleꞌ.” Ruma fai rae, “Hokoꞌ! Eni, mana peko-lelekoꞌ hiiꞌ a laka-ese atahori hetar.”
13 Totuși, nimeni nu vorbea deschis despre el, de frica iudeilor.
Te nda hambu esa saa boe nambarani olaꞌ relo-relo soꞌal Yesus sa, huu ara ramatau malangga naa ra.
14 Dar, când era deja mijlocul sărbătorii, Isus s-a urcat în templu și învăța.
Nandaa no fai maloleꞌ a banggi rua na, ma Yesus Ume Hule-oꞌe Huuꞌ a rala neu. Boe ma nanori sia naa.
15 Iudeii se mirau deci și ziceau: “Cum de știe acesta litere, fără să fi fost educat niciodată?”
Boe ma atahori Yahudi ra malangga nara tabangangaa rae, “Atahori ia nda nanori naeꞌ nita onaꞌ hita sa. Te taꞌo bee de Ana nahine dalaꞌ hetar onaꞌ ia?”
16 Isus le-a răspuns: “Nu a Mea este învățătura Mea, ci a Celui ce M-a trimis.
Boe ma Yesus nafadꞌe se nae, “Rena, e. Dala-dalaꞌ fo Au unoriꞌ ra, nda miaꞌ a Au mesaꞌ nggo sa, te mia Eni mana denu Auꞌ a.
17 Dacă cineva vrea să facă voia Lui, va cunoaște învățătura, dacă este de la Dumnezeu sau dacă vorbesc de la mine însumi.
Atahori mana tebꞌe-tebꞌeꞌ nau tao tungga Lamatualain hihii-nanaun, dei fo ana nahine, Au nenori ngga naa, tebꞌe-tebꞌeꞌ nema mia Lamatualain, do nema mia akaꞌ Au mesaꞌ nggo.
18 Cine vorbește de la sine caută propria slavă, dar cine caută slava celui care l-a trimis pe el este adevărat și nu există nedreptate în el.
Huu atahori mana olaꞌ nendi akaꞌ mesaꞌ ne koasan, eni sanggaꞌ a naraꞌ. Te atahori mana nau soꞌu-botiꞌ nara malole neu atahori mana denu eniꞌ a, na, tantu ana olaꞌ no rala ndoos. Boe ma ana nda naꞌena peko-lelekoꞌ sa.
19 Nu v-a dat Moise Legea, și totuși niciunul dintre voi nu respectă Legea? De ce căutați să mă omorâți?”
Baꞌi Musa fee Lamatualain Hohoro-lalanen neu nggi ena. Te hei nda tao tungga sa. Dadꞌi, taꞌo bee de hei sangga-sangga dalaꞌ fo mae tao misa Au?”
20 Mulțimea a răspuns: “Ai un demon! Cine caută să te ucidă?”
Basa ma atahori hetar ratane rae, “Olaꞌ saa, ia? Mbei ma nitur tao nggo, do? Seka mana sangga dalaꞌ fo nae tao nisa nggo?”
21 Isus le-a răspuns: “Eu am făcut o singură lucrare și voi toți vă mirați de ea.
Boe ma Yesus nataa nae, “Taꞌo ia. Au feꞌe taoꞌ a manadadꞌi-manaseliꞌ mataꞌ esaꞌ a sia fai hule-oꞌeꞌ a, te basa hei miminasa ena.
22 Moise v-a dat circumcizia (nu că ar fi de la Moise, ci de la părinți) și în Sabat circumcideți un băiat.
Te lao-lao esa, hei tao-ues sia fai hule-oꞌeꞌ a, onaꞌ ia boe: baꞌi Musa naꞌondaꞌ sunat hohoro-lalanen nae, mete ma atahori bonggi nala ana touꞌ, na, neu fai kafalun, hei musi sunat ana dikiꞌ naa. Itaꞌ mae faiꞌ naa, nandaa no fai hule-oꞌeꞌ o, hei musi sunat e. (Te tungga matetun, hohoro-lalaneꞌ naa ra rahuluꞌ baꞌi Musa. Huu Lamatualain fee hohoro-lalaneꞌ naa ra raꞌahuluꞌ neu baꞌi Abraham.)
23 Dacă un băiat primește circumcizia în Sabat, ca să nu se încalce Legea lui Moise, vă supărați pe Mine pentru că am făcut un om complet sănătos în Sabat?
Dadꞌi mete ma sunat ana dikiꞌ esa nandaa no fai hule-oꞌeꞌ na, nda sala no baꞌi Musa hohoro-lalanen sa, na, taꞌo bee de hei miminasa Au, huu Au uꞌuhahaiꞌ atahori kekoꞌ nandaa no fai hule-oꞌeꞌ? Nda nandaa no dudꞌuꞌat sa, to!?
24 Nu judecați după aparențe, ci judecați cu dreaptă judecată.”
Afiꞌ nile atahori tungga akaꞌ dala-dalaꞌ fo hei bisa mita no mata mara. Duduꞌa naruꞌ fo timba-tai basa-bꞌasaꞌ e no malolole dei, basa fo feꞌe miꞌetuꞌ no matetuꞌ ena.”
25 De aceea, unii din cei din Ierusalim au zis: “Nu cumva nu este acesta pe care caută să-L omoare?
Basa naa ma, hambu atahori hira mia kota Yerusalem ratatane rae, “Atahori ia, ara sangga fo rae tao risa E, do?
26 Iată că el vorbește deschis, și ei nu-i spun nimic. Se poate oare ca într-adevăr conducătorii să știe că acesta este cu adevărat Hristosul?
We, seli, o! Ana olaꞌ relo-relo sia atahori hetar mata nara. Te nda hambu esa denu E nee-nee sa boe. Tungga hei, na taꞌo bee? Mbei ma mana toꞌu koasa ra bubꞌuluꞌ ena do hokoꞌ, rae Atahori ia, naeni Kristus, fo Lamatualain helu memaꞌ nae haitua nemaꞌ a ena, do?
27 Totuși, noi știm de unde vine omul acesta, dar când va veni Hristosul, nimeni nu va ști de unde vine.”
Te akaꞌ na, taꞌo ia: leleꞌ Lamatualain haitua Kristus nema, atahori nda rahine Eni mia bee nema sa boe. Te hita tahine Atahori ia mia bee nema ena.”
28 Isus a strigat în templu, învățând și zicând: “Voi Mă cunoașteți și știți de unde sunt. Eu n-am venit de la mine însumi, ci Cel care m-a trimis este adevărat, pe care voi nu-l cunoașteți.
Leleꞌ naa, Yesus feꞌe nanori atahori sia Ume Hule-oꞌe Huuꞌ a sodꞌan. Leleꞌ rena atahori ra ola-olaꞌ taꞌo naa, boe ma Ana natane se no hara deres nae, “Hei duꞌa mae, hei mihine Au, ma bubꞌuluꞌ tebꞌe Au uma mia bee, do? Au nda uma sia ia tunggaꞌ a hihii-nanau ngga sa. Huu mana denu Au ia, tebꞌe-tebꞌeꞌ sia. Hei nda mihine E sa boe.
29 Îl cunosc, pentru că Eu sunt de la El și El m-a trimis.”
Te Au uhine E, huu Au uma mia E, ma Eni mana denu Au na.”
30 Au căutat deci să-L prindă, dar nimeni n-a pus mâna pe El, pentru că nu venise încă ceasul Lui.
Basa boe ma, ara rae humu E. Te nda hambu esa bisa toꞌu nala E sa, huu fain nda feꞌe losa sa.
31 Dar, din mulțime, mulți au crezut în El. Ei spuneau: “Când va veni Hristosul, nu va face mai multe semne decât cele pe care le-a făcut acesta, nu-i așa?”
Mia atahori hetar mana sia naa ra, hambu hetar ramahere E boe. Ara ola-olaꞌ rae, “Atahori ia tao manadadꞌi-manaseliꞌ hetar ena. Ma leleꞌ Kristus nema, mbei ma Ana nda tao lenaꞌ mia Atahori ia sa, to?”
32 Fariseii au auzit mulțimea murmurând aceste lucruri despre el și preoții cei mai de seamă și fariseii au trimis ofițeri ca să-l aresteze.
Sia atahori hetar taladꞌa nara, hambu atahori hira mia partei agama Farisi ra boe. Ara rena atahori hetar olaꞌ utu-utu dalaꞌ naa ra soꞌal Yesus. Basa ma, ara ro malangga agama Yahudi ra malangga nara haitua atahori hira mana ranea Ume Hule-oꞌe Huuꞌ a, fo reu humu Yesus.
33 Atunci Isus a zis: “Mai stau puțin cu voi, apoi Mă duc la Cel ce M-a trimis.
Boe ma Yesus nafadꞌe nae, “Au fai ngga fo hambu uꞌubꞌue o nggi, helaꞌ a mbei ena. Nda dooꞌ sa ena te Au lao baliꞌ isiꞌ Eni mana denu Au a.
34 Mă veți căuta și nu mă veți găsi. Nu puteți veni acolo unde sunt eu.”
Dei fo mete ma, hei mae sangga Au, te ama nda mindaa sa. Huu Au ae uu sia mamanaꞌ esa, fo hei nda bisa tungga sa.”
35 Și iudeii ziceau între ei: “Unde se va duce omul acesta, ca să nu-l găsim? Se va duce oare în Dispersia dintre greci și îi va învăța pe greci?
Basa ma, atahori Yahudi ra malangga nara esa natane esa rae, “Atahori ia nae neu sia bee? Ana neu sia mamanaꞌ bee, fo hita nda tandaa to E sa? Ana nae neu keke sia atahori Yahudi fo masodꞌan sea-saranggaa sia nusa deaꞌ, do? Ana nae neu nanori atahori mana pake dedꞌea Yunani sia naa, do? Do, taꞌo bee?
36 Ce este cuvântul acesta pe care l-a spus: “Mă veți căuta și nu Mă veți găsi” și “Unde sunt Eu, nu puteți veni”?”
Eni masud na saa, de Ana olaꞌ nae, ‘Hei nau sangga Au, te nda mindaa sa.’ Boe ma, ‘Au ae uu sia mamanaꞌ esa, fo hei nda bisa tungga sa’?”
37 În ultima și cea mai mare zi a praznicului, Isus, stând în picioare, a strigat: “Dacă însetează cineva, să vină la Mine și să bea!
Nandaa no fefetas fai mateteꞌen, mana dadꞌi fai monaeꞌ manaseliꞌ naa, ma Yesus nambariiꞌ de nameli nae, “Rena, o! Seka naꞌamadꞌa, na, nema sia Au fo ninu!
38 Cine crede în mine, după cum spune Scriptura, dinlăuntrul lui vor curge râuri de apă vie.”
Mete ma hambu mana ramahere Au, na, nema ninu neuꞌ ena! Huu Lamatualain Susura Meumaren suraꞌ ena nae, ‘Oe mana nendi masodꞌaꞌ dei fo nasapupuraꞌ dea nema mia atahori mamahereꞌ ra rala nara.’ Basa fo, ara hambu masodꞌa ndoo-tetuꞌ a. No taꞌo naa, ara o tulu-fali atahori laen fo hambu masodꞌa ndoo-tetuꞌ a boe.”
39 Dar a spus următoarele despre Duhul Sfânt, pe care urmau să-l primească cei care credeau în el. Căci Duhul Sfânt nu fusese încă dat, pentru că Isus nu fusese încă glorificat.
Naa, Yesus olaꞌ soꞌal Lamatualain Dula-dalen, huu basa atahori mana ramahere Yesus dei fo simbo Dula-daleꞌ naa. Te leleꞌ Yesus olaꞌ naꞌo naa, ara nda feꞌe simbo duladaleꞌ a saa, huu Lamatualain nda feꞌe fee sa. Memaꞌ Lamatualain nda feꞌe fee sa, huu Ana nda feꞌe soꞌu nananaru Yesus sa.
40 Mulți din mulțime, auzind aceste cuvinte, ziceau: “Acesta este cu adevărat proorocul”.
Atahori hetar sia naa rena Yesus olaꞌ taꞌo naa. Boe ma ruma ola-olaꞌ rae, “Tantu Atahori ia, Lamatualain mana Ola-olan, fo Ana helu memaꞌ eniꞌ a fai maꞌahulun!”
41 Alții ziceau: “Acesta este Hristosul”. Dar unii ziceau: “Ce, oare Hristosul vine din Galileea?
Hambu ruma fai rae, “Hokoꞌ! Eni, Kristus, fo Lamatualain dudꞌu memaꞌ mia fai maꞌahulun!” Te hambu ruma fai, rasapaa rae, “Nda bisa sa! Huu Kristus, nda atahori Galilea sa. Tebꞌe, to?
42 Nu a spus oare Scriptura că Hristosul vine din neamul lui David și din Betleem, satul în care era David?”
Huu Lamatualain Susura Meumaren suraꞌ oi, Kristus naa, mane Daud tititi-nonosin. Sia mamanaꞌ laen o nenesuraꞌ oi, Eni, atahori Betlehem, naeni mane Daud kambon. Onaꞌ naa, to?”
43 Și s-a creat o dezbinare în mulțime din cauza lui.
Dadꞌi atahori ra rababanggi huu Yesus.
44 Unii dintre ei ar fi vrut să-l aresteze, dar nimeni nu a pus mâna pe el.
Hambu atahori hira o rae toꞌu rala E boe. Te nda hambu toꞌu rala E sa.
45 Ofițerii au venit deci la preoții cei mai de seamă și la farisei, care i-au întrebat: “De ce nu l-ați adus?”
Basa ma, mana ranea Ume Hule-oꞌe Huuꞌ a, mana rema rae humu Yesus, baliꞌ risi malangga agama Yahudi ra malangga nara ro atahori Farisi ra. Boe ma atahori moko-monaen ra ratane rae, “Wei! Saa de hei nda mendi E nema sa?”
46 Ofițerii au răspuns: “Nimeni n-a vorbit vreodată ca omul acesta!”
Ara rataa rae, “Awii! Nda hambu atahori esa olaꞌ nita onaꞌ E sa boe!”
47 Fariseii le-au răspuns: “Nu cumva și voi sunteți rătăciți?
Atahori Farisi naa ra ratane rae, “Heh! Hei o nenepeko-lelekoꞌ ena boe, do?
48 A crezut oare vreunul dintre dregători sau vreunul dintre farisei în el?
Misinedꞌa, e! Nda hambu mia hita atahori Farisi ra, do, mia malangga-malangga ra ramahere E sa. Tebꞌe, do? Mete ma atahori moko-monaen ra nda ramahere sa, na, saa de hei nau mimihere neu E fai?
49 Dar mulțimea aceasta care nu cunoaște Legea este blestemată.”
Te atahori hetar ia ra mana nau ramahere neu E, nda rahine Lamatualain Hohoro-lalanen sa. Dei fo Lamatualain hukun se beran seli!”
50 Nicodim, care venise noaptea la El, fiind unul dintre ei, le-a zis:
Te sia naa hambu atahori Farisi esa, naran Nikodemus. Eni, tetemba-tetembaꞌ na neu ola-olaꞌ nita no Yesus. Basa ma natane mbali se nae,
51 “Oare legea noastră judecă pe cineva dacă nu-l aude mai întâi și nu știe ce face?”
“Taꞌo bee? Tungga hita agaman hohoro-lalanen, na, hita taꞌetuꞌ memaꞌ atahori dedꞌeat na, do? Do, hita musi rena e dei, fo tatane ana tao saa, dei fo feꞌe bisa taꞌetuꞌ dedꞌeat na?”
52 Ei I-au răspuns: “Și Tu ești din Galileea? Caută și vezi că din Galileea nu s-a ridicat niciun profet.”
Boe ma ara bua e rae, “Weh! Ho ia, atahori Galilea onaꞌ E, do? Paresaꞌ lutuꞌ-leloꞌ Lamatualain Susura Meumaren dei! Seꞌu malolole fo bubꞌuluꞌ mae, nda hambu Lamatualain mana ola-olan esa sa boe nema mia Galilea!”
53 Fiecare s-a dus la casa lui,
[Boe ma ara rasidꞌa, de basa se baliꞌ.
