< 2 Corinteni 4 >

1 De aceea, având această slujbă, nu slăbim, pentru că am primit îndurare.
Sentähden, että meillä senkaltainen virka on, sen jälkeen kuin armo meidän kohtaamme tapahtunut on, niin emme suutu,
2 ci am renunțat la lucrurile ascunse ale rușinii, nu umblând cu viclenie și nici nu mânuind cu viclenie cuvântul lui Dumnezeu, ci prin manifestarea adevărului, recomandându-ne conștiinței oricărui om înaintea lui Dumnezeu.
Vaan vältämme salaiset häpiät ja emme vaella kavaluudella, emmekä petoksella Jumalan sanaa turmele, vaan me ilmoitamme totuuden ja meitämme julkisesti kaikkein ihmisten omaatuntoa kohtaan Jumalan edessä osoitamme.
3 Chiar dacă Buna Vestire a noastră este voalată, ea este voalată în cei muribunzi,
Jos nyt meidän evankeliumimme on peitetty, niin se on niille peitetty, jotka kadotetaan,
4 în care dumnezeul acestei lumi a orbit mințile celor necredincioși, pentru ca lumina Bunei Vestiri a slavei lui Cristos, care este chipul lui Dumnezeu, să nu răsară asupra lor. (aiōn g165)
Joissa tämän maailman jumala on uskottomain taidot soaissut, ettei evenkeliumin paiste heille pitäisi Kristuksen kirkkaudesta valistaman, joka on Jumalan kuva. (aiōn g165)
5 Căci noi nu ne predicăm pe noi înșine, ci pe Cristos Isus ca Domn, și pe noi înșine ca slujitori ai voștri pentru Isus,
Sillä emme itse meistämme saarnaa, vaan Kristuksesta Jesuksesta, että hän on Herra; mutta me olemme teidän palvelianne Jesuksen tähden.
6 întrucât Dumnezeu, care a spus: “Lumina va străluci din întuneric”, este cel care a strălucit în inimile noastre pentru a da lumina cunoașterii gloriei lui Dumnezeu pe fața lui Isus Cristos.
Että Jumala, joka käski valkeuden pimeydestä paistaa, se paisti tunnon valkeuden meidän sydämissämme Jumalan kirkkaudesta Jesuksen Kristuksen kasvoissa.
7 Dar noi avem această comoară în vase de lut, pentru ca puterea să fie de la Dumnezeu și nu de la noi înșine.
Mutta meillä on tämä tavara savisissa astioissa, että se ylönpalttinen voima pitää oleman Jumalalta ja ei meistä.
8 Suntem apăsați din toate părțile, dar nu zdrobiți; suntem în încurcătură, dar nu la disperare;
Meillä on joka paikassa ahdistus, mutta emme sitä sure: meillä on pakko, mutta emme epäile.
9 urmăriți, dar nu părăsiți; loviți, dar nu distruși;
Me kärsimme vainoa, mutta ei meitä anneta ylön; me painetaan alas, mutta emme huku.
10 purtând mereu în trup punerea la moarte a Domnului Isus, pentru ca viața lui Isus să se arate și în trupul nostru.
Me viemme ympäri aina Herran Jesuksen kuoleman meidän ruumiissamme, että Herran Jesuksen elämäkin meidän ruumiissamme ilmoitettaisiin.
11 Căci noi, care trăim, suntem întotdeauna dați la moarte din pricina lui Isus, pentru ca și viața lui Isus să se arate în trupul nostru muritor.
Sillä me, jotka elämme, annetaan ylön aina kuolemaan Jesuksen tähden, että Jesuksen elämäkin meidän kuolevaisessa lihassamme ilmoitettaisiin.
12 Astfel, deci, moartea lucrează în noi, dar viața în voi.
Sentähden on kuolema meissä voimallinen, mutta teissä elämä.
13 Dar având același duh de credință, după cum este scris: “Am crezut și de aceea am vorbit”. Și noi credem, și de aceea și vorbim,
Mutta että meillä on yksi uskon henki, niinkuin kirjoitettu on: minä uskoin, sentähden minä puhuin; niin me myös uskomme, ja sentähden me myös puhumme,
14 știind că Cel care l-a înviat pe Domnul Isus ne va învia și pe noi cu Isus și ne va prezenta împreună cu voi.
Ja tiedämme sen, että joka Herran Jesuksen herätti, hän meidätkin Jesuksen kautta herättää ja asettaa meitä teidän kanssanne.
15 Căci toate sunt pentru voi, pentru ca harul, înmulțindu-se prin cei mulți, să facă ca mulțumirile să abunde, spre slava lui Dumnezeu.
Sillä kaikki teidän tähtenne tapahtuu, että se ylönpalttinen armo monen kiitoksen kautta runsaasti Jumalan ylistykseksi tulis.
16 De aceea, nu leșinăm, ci, deși exteriorul nostru se strică, lăuntrul nostru se înnoiește în fiecare zi.
Sentähden emme väsy; sillä vaikka meidän ulkonainen ihminen turmellaan, niin sisällinen kuitenkin päivä päivältä uudistetaan;
17 Căci necazul nostru ușor, care este de moment, ne lucrează din ce în ce mai mult o greutate veșnică de glorie, (aiōnios g166)
Sillä meidän vaivamme, joka ajallinen ja keviä on, saattaa meille ijankaikkisen ja määrättömän kunnian: (aiōnios g166)
18 în timp ce noi nu ne uităm la lucrurile care se văd, ci la cele care nu se văd. Căci lucrurile care se văd sunt vremelnice, dar lucrurile care nu se văd sunt veșnice. (aiōnios g166)
Jotka emme näkyväisiä katso, vaan näkymättömiä; sillä näkyväiset ovat ajalliset, mutta näkymättömät ijankaikkiset. (aiōnios g166)

< 2 Corinteni 4 >