Luka 22
1 Are apropi Pasha, kari are elši ză dă blagdan dă pita făr dă kvas.
Na rĩrĩ, Gĩathĩ kĩa Mĩgate ĩrĩa Ĩtekĩrĩtwo Ndawa ya Kũimbia, kĩrĩa gĩĩtagwo Bathaka, nĩgĩakuhĩrĩirie,
2 Mar popur šă učitelji dă zakonu alu Mojsije planărze kum ar puće să amori pă Isus ali alor lji are frikă dă lumi.
nao athĩnjĩri-Ngai arĩa anene na arutani a watho nĩmacaragia ũrĩa mangĩũragithia Jesũ, nĩgũkorwo nĩmetigagĩra mũingĩ wa andũ.
3 Atunšje Sotona u tunat ăm Juda Iskariot, kari are unu dăm dvanaest (12) apostola.
Hĩndĩ ĩyo Shaitani agĩtoonya thĩinĩ wa Judasi ũrĩa Mũisikariota, ũmwe wa arutwo arĩa ikũmi na eerĩ.
4 Jăl u mers šă su ligizit ku mar popur šă ku stražari dă Hram kum ar puće să ăl izdalaskă pă Isus.
Nake Judasi agĩthiĩ kũrĩ athĩnjĩri-Ngai arĩa anene na kũrĩ anene a arangĩri a hekarũ makarĩkanĩre ũrĩa angĩkunyanĩra Jesũ.
5 Jej asre făloš dă aje šă sor ligizit ku Juda să ăj đe banj.
Nao magĩkena na magĩtĩkĩra kũmũhe mbeeca.
6 Juda su ligizit šă atunšje su ujtat dă prilikă să ăl izdalaskă pă jăl afară pă askuns făr dă lumi.
Nake agĩĩtĩkĩra, na akĩambĩrĩria gũcaria mweke wa kũneana Jesũ kũrĩ o rĩrĩa hatarĩ na andũ.
7 Zuva dă Pita făr dă kvas, u vinjit pă kalji birkuca pă Pashă a aje trăbuje să fijă žrtvovalită.
Naguo mũthenya wa kũrĩa Mĩgate ĩrĩa Ĩtekĩrĩtwo Ndawa ya Kũimbia ũgĩkinya, rĩrĩa gatũrũme ka Bathaka kaarutagwo igongona.
8 Aša Isus u mănat pă Petar šă pă Ivan šă lju zăs: “Dušjec šă pripremilec večera dă Pashă păntru noj să mănkănj.”
Jesũ agĩtũma Petero na Johana, akĩmeera atĩrĩ, “Thiĩi mũgatũhaarĩrie irio cia Bathaka, tũrĩe.”
9 Jej lor ăntribat pă jăl: “Hunđi gănđešć să pripremilenj?”
Nao makĩmũũria atĩrĩ, “Ũkwenda tũgacihaarĩrie kũ?”
10 Jăl lju zăs alor: “Punjec ureći, kum vinjec ăm varuš, voj ac afla pă om kari dušji mari bukal dă apă. Sljedilecăl păn la kasa hunđi meržji.
Akĩmacookeria atĩrĩ, “Mũgĩtoonya itũũra-inĩ inene-rĩ, nĩmũgũcemania na mũndũ ũkuuĩte ndigithũ ĩrĩ na maaĩ. Mũmũrũmĩrĩre o nginya nyũmba ĩrĩa egũtoonya.
11 Atunšje zăšjec lu kapu dă kasă: ‘Učitelju ăntrabă, Hunđi ăj soba ăm kari pot mănka večera dă Pashă ku učenici amej?’
Mwatoonya mwĩre mũndũ ũrĩa mwene nyũmba ĩyo atĩrĩ, ‘Mũrutani aroria atĩrĩ: Nyũmba ya ageni ĩrĩ ha, harĩa ingĩrĩĩra Bathaka na arutwo akwa?’
12 Jăl cu arăta atunšje soba sus pă kat mari šă opremilită ku kutotu. Făšjec pripremurlje akulo.”
Nake nĩekũmuonia nyũmba nene ya igũrũ ĩrĩ na indo kuo. Haarĩriai irio cia Bathaka kuo.”
13 Aša jej ur mers šă ur aflat stvarurlje kum Isus ljor zăs, šă jej ur făkut priprema dă večera pă Pashă.
Nao magĩthiĩ, magĩkora maũndũ matariĩ o ta ũrĩa Jesũ aamerĩte. Nĩ ũndũ ũcio makĩhaarĩria irio cia Bathaka.
14 Kănd u vinjit vreme să mănăšji una, Isus šu lot lok la masă, šă ku jăl asre dvanaest (12) apostolur.
Rĩrĩa ihinda rĩakinyire, Jesũ na atũmwo ake magĩikara metha-inĩ.
15 Jăl u zăs: “Ju am avut mari vojă să am večera dă Pashă ku voj majnti dă šje uj patali ku morče.
Nake akĩmeera atĩrĩ, “Nĩngoretwo ndĩĩrirĩirie mũno kũrĩanĩra Bathaka ĩno na inyuĩ itananyariirwo.
16 Ju vă zăk kă nikad maj mult nu uj mănka večera dă Pasha majnti dă šje nu su ispunuli ăm kraljevstva lu Dimizov.”
Nĩ ũndũ ngũmwĩra atĩrĩ, ndikamĩrĩa rĩngĩ nginya rĩrĩa ĩgaakinyanĩrio ũthamaki-inĩ wa Ngai.”
17 Atunšje u lot kljištaru ku vin šă u dat hvală alu Dimizov, šă u zăs: “Loc asta šă ămpărcăc ăntri voj.
Jesũ agĩcooka akĩoya gĩkombe, agĩcookeria Ngai ngaatho, akĩmeera atĩrĩ, “Oyai, mũnyuanĩre.
18 Ăm napoj, ju vă zăk, ju noj be dă plodu dă strugur păn šje no vinji kraljevstva lu Dimizov.”
Nĩgũkorwo ngũmwĩra atĩ kuuma rĩu ndikanyua rĩngĩ ndibei ya maciaro ma mĩthabibũ, o nginya rĩrĩa ũthamaki wa Ngai ũgooka.”
19 Isus u lot pita, šă u dat hvală alu Dimizov, u rupt ăm dovă šă u dat la učenici aluj šă u zăs: “Asta ăj tela ame, kari u fost dată păntru voj. Făšjec asta ăm ăngănđală dă minji.”
Agĩcooka akĩoya mũgate, na aarĩkia gũcookeria Ngai ngaatho, akĩwenyũranga akĩmahe akĩmeera atĩrĩ, “Ũyũ nĩguo mwĩrĩ wakwa ũrĩa ũheanĩtwo nĩ ũndũ wanyu, ĩkagai ũũ nĩguo mũndirikanage.”
20 Šă isto aša dă pă mănkari, jăl u lot kljištaru dăm kari toc ur be šă u zăs: “Asta kljištar ăj novi zavjet ăm sănžilje amnjov, kari ăj vărsat păntru voj.
Maarĩkia kũrĩa agĩĩka o ũguo, akĩoya gĩkombe, akĩmeera atĩrĩ, “Gĩkombe gĩkĩ nĩkĩo kĩrĩkanĩro kĩrĩa kĩerũ thĩinĩ wa thakame yakwa ĩrĩa ĩgũitwo nĩ ũndũ wanyu.
21 Ujtăcăvă kă izdajica ame ăj la masă apropi dă minji!
No rĩrĩ, guoko kwa ũrĩa ũrĩngunyanĩra kũrĩ hamwe na niĩ metha-inĩ ĩno.
22 Ju Fišjoru Omuluj uj muri kă aša are skris ăm nenći ali jao lu omula kari mu izdalit!”
Mũrũ wa Mũndũ nĩegwĩkwo o ta ũrĩa gũtuĩtwo, no mũndũ ũrĩa ũkũmũkunyanĩra kaĩ arĩ na haaro-ĩ!”
23 Pă aje jej sor apukat să să ăntrebi una pă alt kari ar fašji aje.
Nao makĩambĩrĩria kũũrania gatagatĩ-inĩ kao nĩ ũrĩkũ wao ũngĩka ũguo.
24 Isto aša su apukat apostoli unu svat ăntri jej, ka šjinji ar trăbuji să fijă maj mari ăntră jej.
Ningĩ nĩmagĩire na ngarari makĩũrania nũũ gatagatĩ-inĩ kao ũngĩtuuo mũnene.
25 Aša Isus u zăs: “Kraljevi dă asta svet vladalešći ku narodu pă koristu alor šă ari pučeri pă jej, šă jej săngur zăšji kă fašji benji.
Nake Jesũ akĩmeera atĩrĩ, “Athamaki a andũ-a-Ndũrĩrĩ nĩmenenehagia igũrũ rĩa andũ ao; nao acio maathanaga nĩo meĩĩtaga Ateithania.
26 Ali nu ăj aša ku voj! Lasăc pă maj mari dăm voj să fijă hăl maj ponizni, a hăl maj bătărn ka sluga.
No inyuĩ mũtiagĩrĩirwo nĩkũhaana ũguo. Handũ ha ũguo, ũrĩa mũnene gatagatĩ-inĩ kanyu agĩrĩirwo kũhaana ta ũrĩa mũnini mũno, nake ũrĩa wathanaga atuĩke ta ũrĩa ũtungataga.
27 Aku šjinji ăj maj mari, gostu la masă ili poslužitelju kari ăj sluga? Hăl kari ăj la masă da nu? Ali ujtăći, ju mes ajišje ku voj ali ka sluga avostru.
Nĩ ũndũ-rĩ, nũũ mũnene, nĩ ũrĩa ũikaraga metha-inĩ kũrĩa kana nĩ ũrĩa ũramũtungata? Githĩ ti ũrĩa ũikaraga metha-inĩ? No niĩ ndũire na inyuĩ, haana ta ũrĩa ũmũtungatagĩra.
28 Voj ac rămas ku minji păm ănšjirkalurlje amelji.
Inyuĩ nĩ inyuĩ mũkoretwo mũrĩ hamwe na niĩ hĩndĩ ya magerio makwa.
29 Kum mu dat Tata amnjov kraljevstva mijă, aša isto, ju voj da avovă,
Na o ta ũrĩa Baba aheete ũthamaki, o na niĩ nĩndamũhe ũthamaki,
30 pravo să mănkăc šă să bijec la masa ame ăm kraljevstva ame, šă să šăđec pă prijestolje, să sudulec pă dvanaest plemurlje dă Izrael.”
nĩguo mũkarĩĩagĩra na mũkanyuuagĩra metha-inĩ yakwa ũthamaki-inĩ wakwa, na ningĩ mũikarĩire itĩ-cia-ũnene, mũtuagĩre mĩhĩrĩga ĩrĩa ikũmi na ĩĩrĩ ya Isiraeli ciira.
31 Isus u zăs: “Šă tu Šimun, Šimun, punji ureći! Sotona u šjirut dopuštenje să vă iskušulaskă ka pă pšenică ăm sito.
“Simoni, Simoni, atĩrĩ, Shaitani nĩahooete rũtha nĩguo agũthũngũthie o ta ũrĩa ngano ĩthũngũthagio.
32 Ali ju mam arugat păntru činji, dă ănkriđala ata să nu kadă. Šă tu trăbă să ămbălurec ăm vjeră pă fraci atej kănd vij ăm napoj la minji.”
No wee, Simoni nĩngũhooeire nĩgeetha wĩtĩkio waku ndũgathire. Na warĩkia kũnjookerera, ũũmagĩrĩrie ariũ na aarĩ a thoguo.”
33 Petar u zăs: “Domnje ju mes spreman să mă duk ăm čemică šă să mor ku činji!”
Nowe agĩcookia atĩrĩ, “Mwathani, nĩndĩhaarĩirie gũikio njeera o na gũkuanĩra hamwe nawe.”
34 Isus u ăntors vorba: “Lasă mă să ac zăk kă kukošu no kukuruzu astăs majnti dă šje tu mi tăgădi ăm tri răndur kă nu mă kunošć.”
Nake Jesũ akĩmũcookeria atĩrĩ, “Petero, ngũkwĩra atĩrĩ, ũmũthĩ ngũkũ ĩtanakũga, nĩũrĩngaana maita matatũ uuge atĩ ndũnjũũĩ.”
35 Isus jară lju ăntribat: “Kănd vam mănat afară făr dă đibularuš šă făr dă tăšč, ili cipiliš, arec ăm šjeva ka potreba?” Jej u zăs: “Nu.”
Jesũ agĩcooka akĩmooria atĩrĩ, “Rĩrĩa ndamũtũmire mũtarĩ na kabeti, kana mũhuko, o na kana iraatũ-rĩ, nĩ harĩ kĩndũ mwagire?” Nao magĩcookia atĩrĩ, “Gũtirĩ kĩndũ twagire.”
36 Ali jăl u svătit: “Maj mejnkulo, dakă avec đibularuš jec ku voj, šă isto aša šă taška šă dakă nu aj mač vinđi šubac šă kumpără mač.
Nake akĩmeera atĩrĩ, “Rĩu akorwo ũrĩ na kabeti kana mũhuko-rĩ, kuua; na akorwo ndũrĩ na rũhiũ rwa njora-rĩ, endia nguo yaku ya igũrũ, ũrũgũre.
37 Kă sigurno trăbă să să ispunulaskă šje are skris dă minji, anume: ‘Jăl are smatralit dă zločinac’–isto šje u zăs proroci dă minji trăbă să să ispunulaskă.”
Na ngũmwĩra atĩrĩ, ũhoro ũrĩa wandĩkĩtwo atĩ, ‘Nĩataranĩirio hamwe na arĩa aagarari watho’ no nginya ũhinge harĩ niĩ. Nĩgũkorwo maũndũ marĩa maandĩkĩtwo igũrũ rĩakwa nĩ hĩndĩ marahinga.”
38 Atunšje jej ur zăs: “Ujtăći Domnje, noj avenj doj mačur.” Jăl u ăntors vorba: “Aku ăj dăstul ku asta svat.”
Nao arutwo makĩmwĩra atĩrĩ, “Mwathani, ta rora haha tũrĩ na hiũ cia njora igĩrĩ.” Nake akĩmeera atĩrĩ, “Icio nĩ njiganu.”
39 Isus u mers aku la Planina dă maslinur, kum ave jăl običaj să fakă, šă učenici aluj ur vinjit ku jăl.
Nake Jesũ akiumagara agĩthiĩ Kĩrĩma-inĩ kĩa Mĩtamaiyũ o ta ũrĩa amenyerete gwĩkaga, nao arutwo ake makĩmũrũmĩrĩra.
40 Kănd u vinjit jăl pă lok, jăl u zăs alor: “Arugăcăvă dă aje să nu kăđec ăm kušnjă!”
Na aakinya ho akĩmeera atĩrĩ, “Hooyai mũtikagwe magerio-inĩ.”
41 Jăl su maknulit ăndărăt dă la jej aša dă parči ka kum aj vărlji petră, šă u kăzut pă đinuc, šă să aruga.
Akĩehera ho, agĩthĩi ta itĩĩna rĩa harĩa mũndũ angĩhota gũikia ihiga, agĩturia ndu akĩhooya,
42 Jăl u zăs: “Tata, dakă tu gănđešć je kljištarusta dă patnjă dă la minji! Jară nu fijă ame vojă mar ata fijă făkută!”
akiuga atĩrĩ, “Baba, ũngĩenda-rĩ, njehereria gĩkombe gĩkĩ; no ti ũrĩa niĩ ngwenda, no nĩ ũrĩa wee ũkwenda.”
43 Atunšje anđalu dăm nor u vinjit šă lu ămbălurit pă jăl.
Na mũraika akĩmuumĩrĩra oimĩte igũrũ, akĩmuongerera hinya.
44 Kum are ăm mari mukur jăl šă maj tari să aruga. Šă znoju aluj su făkut ăm kapljicur, dă sănži kura pă pămănt.
Nake agĩkĩrĩrĩria kũhooya, arĩ na ruo rũnene ngoro-inĩ, nayo thithino yake yahaanaga ta matata manene ma thakame magĩtaata thĩ.
45 Atunšje Isus su skulat dăm aruguminći šă u mers ăm napoj la apostoli aluj. Jăl lju aflat kum să kulka činjic dă žalji.
Aatiga kũhooya agĩcooka harĩ arutwo, akĩmakora makomete, moorĩtwo nĩ hinya nĩ kĩeha.
46 Aša jăl lju zăs: “Adăšje vă kulkăc? Skulăcăvă šă arugăcăvă să nu kăđec ăm kušnjă!”
Akĩmooria atĩrĩ, “Mũkomete nĩkĩ? Ũkĩrai mũhooe nĩgeetha mũtikagwe magerio-inĩ.”
47 Isus inka svite kănd ur vinjit mulc ominj. Jej ur vinjit dă pă jăl. Unu dăm jej are šă Juda unu dăm dvanaest (12) apostolur. Jăl u vinjit dă apropi la Isus šă lu surutat ăm ubraz.
O hĩndĩ ĩyo aragia, hagĩũka gĩkundi kĩa andũ, nake mũndũ ũrĩa wetagwo Judasi, ũmwe wa arutwo arĩa ikũmi na eerĩ, nĩwe wamatongoretie. Agĩkuhĩrĩria Jesũ amũmumunye,
48 Ali Isus ju zăs aluj: “Juda, izdalešć pă minji, Fišjoru alu Omuluj, ku surutala?”
nowe Jesũ akĩmũũria atĩrĩ, “Judasi, ũgũkunyanĩra Mũrũ wa Mũndũ na kũmũmumunya?”
49 Apostoli kănd u văzut šje su dogodulit jej ur ăntribat: “Domnu, să nji băčenj ku mačurlje?”
Hĩndĩ ĩrĩa arũmĩrĩri a Jesũ monire ũrĩa kwerekeire gwĩkĩka, makĩmũũria atĩrĩ, “Mwathani, tũmahũũre na hiũ ciitũ cia njora?”
50 Šă unu dăm jej u luvit ku maču pă sluga lu popa mari, šă ju tijet ureče.
Nake ũmwe wao agĩtinia gũtũ kwa ũrĩo kwa ndungata ya mũthĩnjĩri-Ngai ũrĩa mũnene.
51 Isus u zăs: “Dăstul, nu maj vă băčec!” Jăl u pus măna pă ureći šă lu iscjelilit.
Nowe Jesũ akĩmacookeria atĩrĩ, “Ũhoro ũcio nĩũkinye hau!” Agĩcooka akĩhutia gũtũ kwa mũndũ ũcio, akĩmũhonia.
52 Atunšje Isus u zăs lu mar popur šă lu straža dă Hram, šă lu bătărnji kari ur vinjit afară protiv dă jăl: “Ac vinjit ku mačur šă ku palicur ka pă buntovnik?
Ningĩ Jesũ akĩũria athĩnjĩrĩ-Ngai arĩa anene, na anene a arangĩri a hekarũ, o na athuuri, arĩa mookĩte kũmũnyiita atĩrĩ, “Kaĩ ndĩ mũtongoria wa akararia a watho, atĩ nĩkĩo muoka kũũnyiita mũrĩ na hiũ cia njora na njũgũma?
53 Nikad nac răđikat njiš žježijtu protiv dă minji kănd arem ku voj ăm totă ză ăm Hram. Ali aku ăj vreme avostră šă să vladalaskă tama.”
Ndĩratũũraga na inyuĩ hekarũ-inĩ o mũthenya, na mũtirĩ mwageria kũnyiita. No rĩrĩ, rĩĩrĩ nĩrĩo ithaa rĩanyu, ithaa rĩrĩa wathani wa nduma ũraathana.”
54 Atunšje jej lor apukat pă Isus, lor dus ăndărăt šă lor dus la kasa la maj mari popă. Petar sljedile pă dăparči.
Hĩndĩ ĩyo makĩmũnyiita, makĩmũruta hau makĩmũtwara kwa mũthĩnjĩri-Ngai ũrĩa mũnene, nake Petero akĩmũrũmĩrĩra arĩ o haraaya.
55 Fok ur făkut ăm sredina dă udvar, šă kum šăđe lume akulo, Petar u vinjit ăntri jej.
Nao maarĩkia gwakia mwaki o nja gatagatĩ na gũikara thĩ hamwe, Petero nake agĩikara thĩ hamwe nao.
56 Una tănără sluškinja lu văzut kă šađi ăm lumina dă fok, u mucăt pă jăl tari šă u zăs dă pă aje: “Omusta are ku jăl isto.”
Ndungata ĩmwe ya mũirĩtu ĩkĩmuona na ũtheri wa mwaki aikarĩte hau, ĩkĩmũrora wega, ĩkiuga atĩrĩ, “Mũndũ ũyũ oima hamwe nake.”
57 Ali jăl u tăgădit šă u zăs: “Nu, ju nu mes. Ju nu ăl kunosk pă jăl!”
Nowe agĩkaana ũhoro ũcio, akiuga atĩrĩ, “Mũirĩtu ũyũ, niĩ ndimũũĩ.”
58 Nu mult dă pă aje altu om lu văzut šă u zăs: “Spunji! Tu ješć unu dăm jej!” Ali Petar u ăntors vorba: “Ju nu mes!”
Thuutha wa kahinda kanini mũndũ ũngĩ akĩmuona, akiuga atĩrĩ, “O nawe ũrĩ ũmwe wao.” Petero akĩmũcookeria atĩrĩ, “Mũndũ ũyũ, niĩ ndirĩ wao!”
59 Hunđiva unu šas dă pă aje altu om uporno tvrdăle: “Sigurno, asta om are ku jăl, kă jăl ăj Galilejac!”
Thuutha wa ithaa rĩmwe, mũndũ ũngĩ akiuga agwatĩirie atĩrĩ, “Hatirĩ nganja mũndũ ũyũ moima hamwe nake, nĩgũkorwo o nake nĩ Mũgalili.”
60 Ali Petar u zăs: “Ju nu šćuv dă šje svitešć!” Šă točno atunšje kănd inka svite, kukošu u kukuruzăt.
Petero agĩcookia atĩrĩ, “Mũndũ ũyũ, niĩ ndiũĩ ũrĩa ũroiga!” Na hĩndĩ o ĩyo oigaga ũguo, ngũkũ ĩgĩkũga.
61 Domnu su ăntors šă su ujtat pă Petar. Šă vorbilje lu Domnuluj ur vinjit ăm napoj la Petar, kum u zăs jăl: “Majnti dă šje kukošu u kukuruză astăs tu mi tăgădi pă minji ăm tri răndur.”
Mwathani akĩĩhũgũra akĩrora Petero. Nake Petero akĩririkana ũrĩa Mwathani aamwĩrĩte atĩ, “Ũmũthĩ ngũkũ ĩtanakũga nĩũrĩngaana maita matatũ.”
62 Šă Petar u mers afară šă plăngănt tari.
Nake agĩthiĩ nja, akĩrĩra arĩ na ruo rũingĩ.
63 Ominji kari ăl păze pă Isus ăš făšje šjuf dăm jăl šă ăl băče.
Andũ arĩa maarangĩrĩte Jesũ makĩambĩrĩria kũmũnyũrũria makĩmũhũũraga.
64 Jej ur pus fljancă pă oč, ăl luve ăm ubraz šă să akăca dă jăl: “Ajde prorokulešći! Spunji nji šjinji ču luvit ăm ubraz?”
Makĩmuoha maitho na gĩtambaya makĩmwĩra atĩrĩ, “Toiga nũũ wakũgũtha.”
65 Šă jej alu Isus ur zăs maj mulći urăči vorbi.
Na nĩmamwĩrire maũndũ mangĩ maingĩ ma kũmũruma.
66 Dă răkori ăm alta ză, bătărnji, una ku mar popur šă učitelji dă zakonu alu Mojsije, ur adus pă Isus ăm nenće dă sudu alor.
Rũciinĩ gwakĩa, kĩama gĩa athuuri arĩa atongoria a andũ, hamwe na athĩnjĩri-Ngai arĩa anene, na arutani a watho, gĩgĩcemania, nake Jesũ akĩrehwo mbere yao.
67 Jej ur zăs: “Spunjinji dakă ješć tu Krist.” Jăl u ăntors vorba: “Să vă spuj nu mac ănkređi,
Makĩmwĩra atĩrĩ, “Akorwo nĩwe Kristũ, twĩre.” Nake Jesũ akĩmacookeria atĩrĩ, “Ingĩmwĩra, mũtingĩnjĩtĩkia,
68 šă să vă ăntreb pă voj dă Krist, voj nu ac ăntoršji vorba.
na ingĩmũũria kĩũria, mũtingĩnjokeria.
69 Aku maj menkulo ju, Fišjoru alu Omuluj, uj fi ăm pučeri pă desna parći dă măna lu Dimizov.”
No kuuma rĩu, Mũrũ wa Mũndũ arĩkoragwo aikarĩte guoko-inĩ kwa ũrĩo kwa Ngai ũrĩa Mwene-Hinya.”
70 Šă jej toc ur zăs, “Atunšje tu ješć Fišjoru alu Dimizov?” Šă jăl u ăntors vorba: “Da baš kum zăšjec! Ju mes!”
Othe makĩmũũria atĩrĩ, “Wee ũkĩrĩ Mũrũ wa Ngai?” Nake Jesũ akĩmacookeria atĩrĩ, “Nĩmwamenya nĩ kuuga atĩ nĩ niĩ we.”
71 Atunšje jej or zăs: “Šefălj dokazur maj mult nji trăbujă? Noj săngur anj auzăt dăm gura aluj!”
Makĩũria atĩrĩ, “Tũgũkĩenda ũira ũngĩ wakĩ? Nĩtweiguĩra ũhoro kuuma kanua gake mwene.”
