Luka 19
1 Isus u vinjit ăm Jerihon šă u trikut ăm ala varuš.
Wukota mu divula di Yeliko ayi wudisabuka.
2 Šă akulo are om šje să čima Zakej. Jăl are glavni poreznik, šă are găzdak.
Tala mutu wumosi, dizina diandi Zakayi, wuba pfumu yi mimfutisi mi ziphaku ayi wuba nkua busina.
3 Jăl ănšjărka să vadă pă Isus šă să saznalaskă šjinji ăj jăl. Ali nu ăl puće să ăl vadă akulo asre mulc ominj daje kă jăl are niskă om.
Wuzola mona Yesu mu diambu kazaba buevi kadidi vayi kadia nunga ko mu diambu di nkangu wu batu bila ntela wu khufi wuba yandi.
4 Dăm ala rănd jăl u aljărgat ăm nenći šă su urkat pă ljemn dă divlja smokvă ăm nadă kă lu viđe daje kă Isus vinje pă aje kalje.
Buna wuzawula kuna ntuala ayi wumota mu nti wu sikomole mu diambu kamona Yesu bila vana kafueti viokila.
5 Kănd u vinjit Isus pă lokula, jăl su ujtat sus šă lu văzut pă jăl, šă ju zăs: “Zakej, păfriš haj žjos, kă ju trăbă astăs să vju la činji akasă.”
Mu thangu Yesu katula vana buangu beni, wumbula meso, wummona ayi wunkamba: —Zakayi, kuluka nsualu bila buabu mu nzo aku mfueti vuanda.
6 Šă jăl su ăngribit să vijă žjos šă lu apukat ku fălušăjă.
Zakayi wukuluka mu nsualu ayi wutambula Yesu mu khini.
7 Kănd ur văzut lume aje, jej toc gumunje: “Jăl u meržji la om kari ăj grešnik!”
Bu bamona bobo, batu boso baniunguta ayi batuba: —Tala, wedi leki ku nzo nkua masumu wowo!
8 Zakej su skulat šă u zăs: “Domnu, ujtăći! Ju dov žămătaći dăm găzdăšije ame alu sărašj. Šă dakă am ănšjăljit pă šjinjiva, ăntork patru răndur majmult.”
Vayi Zalayi wutelama wukamba Pfumu: —Tala, ndieka vana minsukami khatitsika yi bima biama ayi enati mutu ndivangila mbimbi mu kumvuna buna ndieka kumvutudila mu zikhumbu ziya.
9 Isus ju zăs aluj: “Astăs spasenje u vinjit la asta kasa, kă šă asta ăj fišjoru alu Abraham.
Buna Yesu wunkamba: —Pulusu yikotidi mu lumbu kiaki mu nzo yayi bila mutu wawu, mamvandi, widi muana wu Abalahami.
10 Kă ju Fišjoru alu Omuluj am vinjit să kotă šă să spasalaskă pă ominj kari u fost pirdut.”
Bila muana mutu wuyiza mu tomba ayi mu vukisa bobo baba bazimbala.
11 Mulc ominj ur auzăt elje vorbi, kum are dapropi dă Jeruzalem, šă ominji să gănđe kă kraljevstva alu Dimizov odma su apuka. Isus daje su apukat să lji spuji maj una usporedbă.
Nkangu bu wuba wa mambu mama, Yesu wubuela bakamba nongo yimosibila buna Yelusalemi difikimini ayi batu babanzila ti kipfumu ki Nzambi kieka kuiza nsualu.
12 Jăl u zăs: “Unu găzdak om su gătat să mergă ăm dăparći pămănt să kapići kraljevstva šă atunšje să să ăntorkă.
Buna wuba kamba: —Mutu wumosi wu dikanda di luzitu wuyenda ku tsi yi thama muingi kenda bieku ntinu. Niandi mana bieku buna bosi kela vutuka ku tsi andi.
13 Jăl u čimat pă zešji (10) slugur, šă lju dat pola kila dă aržjint, šă u zăs: ‘Făšjec korist aje păn šje nu mă ăntork.’
Buna wutumisa dikumi di bisadi biandi ayi wuvana kuidi kadikamutu sengo kimosi ki nolo. Bosi wuba kamba: “Bika lubutisa zimbongo ziazi nate ndiela vutuka.”
14 Ali ominji dăm lokula aluj ăl mărzăle, šă u mănat pă predstavnišj dă pă jăl să zăkă: ‘Noj nu gănđenj asta om să nji fijă kralj.’
Vayi basi tsi andi banlenda. Diawu ku manima mandi bamfidisilamimvuala mu diambu mituba ti: “Tumengi ti mutu wawu katu yadila.”
15 Ali jăl su ăntors ku autoritet dă kralj šă u dat zapovjed să ăj adukă pă slugurljelje alu kari u dat banj să vijă dădănenći să đe izvještaj šje ur făkut ku banji.
Bu kamana bieku ntinu, wuvutuka ku tsi andi ayi wutumisa bisadibiobi kasia bikila zimbongo. Wuzola zabathalu yibutisa kadika mutu mu zimbongo zikatambula.
16 Elši sluga kari u vinjit, u zăs: ‘Domnu, banji atej mu adus dă zešji (10) majmult.’
Wutheti wuyiza ayi wutuba: “A Pfumu, sengo kiaku ki nolo kibutidi dikumi di bisengo bi nolo.”
17 Šă jăl u zăs aluj: ‘Măndru! Tu ješć bun sluga. Daje kă are vjeran ku mik, aku aj autoritet pă zešji (10) varušur.’
Buna Pfumu beni wunkamba: “Sedi bumbote! Widi kisadi kimboti. Sumbu wubedi wukuikama mu mambu mafioti, diawu ndiveni minsua mu yadila dikumi di mavula.”
18 Altu om u vinjit, šă u zăs: ‘Domnu, banji atej su răđikat dă šinšj (5) răndur.’
Mutu wummuadi wuyiza ayi wutuba: “A Pfumu, sengo kiaku ki nolo kibutidi bisengo bitanu binkaka bi nolo.”
19 Šă jăl u zăs isto astuje: ‘Ju cuj da autoritet pă šinšj (5) varušur.’
Buna Pfumu wukamba kuidi kisadi kimmuadi: “Ngeyo ndiveni minsua mu yadila mavula matanu.”
20 Šă treći (3) u zăs: ‘Domnu, ajišje ăj banji atej, ju am păzăt păntru činji, am pus ăm maramică.
Wunkaka wuyiza ayi wutuba: “A Nlongi, tala sengo kiaku kinolo, ndiki sueka bumboti va dikolo di nledi.
21 Mijă mi are frikă dă činji daje ka ješć strog om: Tu jej šje naj ulagalit šă akuljež šje naj sămănat.’
Bila minu tsisi ndimueni bila widi mutu wumosi mu thewa; ngeyo wunzionanga biobi wukambu sala, ngeyo wuntotanga bidia biobi wusia kuna ko.”
22 Šă u zăs kralju ăm ănturšjală dă vorba: ‘Dăm gura ata cuj suduli, njiš korist sluga! Tu šćijej kă mes om strog, šă jov šje nuj amnjov, šă akuljeg šje nam sămănat.
Buna pfumu wunkamba: “Ndieka kusambisa mu mambu momo tubidi ngeyo veka widi kisadi kimbimbi! Zebi kuaku ki ndidi mutu wu thewa. Ndinzionanga biobindikambu sala ayi ndintotanga bidia biobi ndisia kuna ko.
23 Atunšje adišje naj pus banji ăm bankă? Să vi putut šjeri banji ku kamaturlje kănd maš ăntoršji.’
Vayi bila mbi wukambu tudila zimbongo ziama ku banki muingi ndibakila ziawu ndandu mu thangu ndivutukidi e?”
24 Atunšje kralju u zăs alu hej šje stăće akulo: ‘Loc banji dă la jăl šă dăđecăl alu ala kari ari zešji (10).’
Buna wukamba batu bobo baba vana ti: “Lunzionanu sengo kinolo ayi vananu kiawu mutu widi dikumi di bisengo bi nolo.”
25 Jej ur zăs: ‘Ali Domnu, jăl mar ari šinšj (5) kilă dă aržjint!’
Vayi batu beni bankamba: “A Pfumu, keti dikumi didi yandi e!”
26 Ju vă zăk: Kari ari u ave majmult, a heje kari nari čak šă haj pucăn šje ari u fi lot dă la jăl.
Buna niandi wuba vutudila: “Bukiedika ndikulukamba ti kuidi mutu wowo beki bela kumvanaayi kuidi mutu wowo kambulu, bela kunziona banza biobi bidi yandi.
27 A alu dužmanji amej kari nu gănđe să fjuv kralju alor, adušjecălji ajišje šă amurăcălji ăm oči amej!”
Bosi lundatina vava bambeni ziama ziozi zimanga ti ndibika ku bayadila ayi luba vondila va meso mama.”
28 Kănd Isus u spus usporedbe, u mers maj pă dăparći pă kalje dă Jeruzalem.
Bu kamana tuba mambu momo, Yesu wuba tuaminina ku ntuala mu kuenda ku Yelusalemi.
29 Kănd Isus vinje mar apropi dă lok ăm Betfaga šă Betanija la planina dă maslinur, jăl u mănăt pă doj učenikur aluj ăm nenći.
Buna beka nduka tula ku Betefange ayi ku Betani, ku ndambu mongo wu beta tedila “mongo minti mi Olive”, buna wutuma minlonguki miandi miodi
30 Jăl u zăs: “Dušjec ăm sat ăm nenči. Kum vinjec ăm lok, voj vic afla pă magar pă kari njime no šăzut. Dăzljigăcăl šă adušjecăl la minji.
wuba kamba: —Yendanu ku buala bobo butalini yeno. Beno kota muawu, buna malu monamuana phunda wukangama. Kadi mutu wumosi kavuandidiabu wawu ko. Luniangunawawu ayi lutuala wawu.
31 Dakă vu ăntriba šjinjiva: ‘Adišje ăl dăzljež?’, numa zăj: ‘Alu Domnu ăj trăbă.’”
Enati mutu wuluyuvudi: “bila mbi lulembo niangunina wawu e?” Buna lumvutudila ti: “Pfumu mfunu kavuidi wawu.”
32 Šă kari u fost mănată ur aflat točno kum jăl u zăs.
Bobo batumbu bu bayenda, bamona mambu moso boso kabakambila.
33 Čak šă kănd dăzljiga pă magar, gazdurlje u ăntribat: “Adišje dăzljigăc?”
Bu baba nianguna muana phunda, buna batu bobo bavua wawu baba yuvula: —A bila mi luniangunina muana phunda wowo e?
34 Šă ănturšjala dă vorba are: “Alu Domnu ăj trăbă.”
Bawu bamvutula: —Pfumu mfunu kavuidi wawu.
35 Šă lu dus la Isus šă ur pus haljinurlje alor pă magar šă u pus pă Isus sus pă jăl să šadă.
Buna bawu nata kuidi Yesu. Bu bamana yala minledi miawu va mbata phunda bakumisa vawu Yesu.
36 Kum măržje jăl ăm nenći, lume punje haljinurlje alor pă driku hunđi prušule să đe čast alu Isus.
Bu kaba vioka, mu nzila batu bayala minledi miawu mu nzila.
37 Šă baš kum vinje jăl apropi dă varuš hunđi planina dă maslinur să slăbođi žjos, toc učenici aluj sur apukat să kănći ăm mari fălušăjă, šă dăm tot graju slavale pă Dimizov dă kutotu mari čudur šje ur văzut.
Buna beka nduka tula, bu baba nengumuka mongo wu minti mi olive, nkangu woso wu minlonguki wumona khini, wukembisa Nzambi, mu ndinga yingolo, mu diambu di bikumu biobi mimona.
38 Jej mužje: “Blagoslovulit să fijă kralj kari vinji ăm numilje alu Domnu! Putuljală ăm nor, šă slava alu Dimizov!”
Bawu batuba ti: —Bika kasakumunu ntinu wowo wunkuizila mu dizina di Pfumu. Bika ndembama yiba ku diyilu ayi nkembo mu bibuangu bizangama!
39 Orikic dă farizej ăm gărmadă jur zăs: “Učitelju, zălji alu učenici atej să nu svitaskă aje.”
Buna Bafalisi bankaka baba muna nkangu bakamba Yesu ti: —A nlongi, temina minlonguki miaku.
40 A Isus lju zăs: “Dakă jej ur tăšje, petrilje sur apuka să mužjaskă ăm slavă.”
Yesu wuba vutudila: —Bukiedika ndikulukamba, enati balembulu biyoko buna matadi mamayamikina.
41 Kănd u vinjit Isus maj apropi la varuš su apukat să plăngă pă jej dasupra.
Mu thangu kafikama ayi divula, wumona divula ayi wudila mu diambudi divula beni.
42 Atunšje jăl u zăs: “Să vi šćut numa ăstăs šje adušji putuljala ata! Aku ăj askunsă dă la oči atej.
Bosi wutuba: —Enati ngeyo mamvaku wedi zaba, kani ka lumbu kiaku kiaki mambu momo malenda kunatina ndembama! Vayi buabu masuekulu va meso maku.
43 Daje kă vinji vreme kănd dužmanji atej ur riđika falur pălăngă činji, jej čur opkululi šă čur ănkuje dăm totă parće.
Bila bilumbu biela ku kuizila, biobi bambeni ziaku ziela kaba mimbuingi, ziela kuzungidila, ziela kufietikisa mu zindambu zioso.
44 Šă jej čur uništili pă činji do kraja šă kutotu šje kustă akulo šă no maj rămănje ăm činji njiš una petră pă alta petră, kutotu păntru aje kă nu aj prepoznulit vreme kănd Dimizov u vinjit la činji.”
Ziela kuvindubula va ntoto va kimosi ayi bana baku badi yaku ayi kadi ditadi dimosi, mu ngeyo, dilendi siala va yilu ditadi dinkaka ko. Bila wusia zaba ko thangu yoyo Nzambi kayiza ku buminina.
45 Isus u mers ăm Hram, šă su apukat să lji măji afară pă eje kari vinđe šă kumpăra ăm nontru.
Yesu wukota mu nzo Nzambi ayi wutona kuka batu bobo baba sumbisa bima, wuba kamba:
46 Jăl u zăs alor: “Skris ăj ăm svăntă kenvija: ‘Kasa ame u fi kasa dă aruguminći’ ali voj ac făkut ‘špiljă dă pljačkaš!’”
—Didi disonama: nzo ama yela ba nzo yi lusambulu vayi beni lukitudi yawu suamunu ki mivi!
47 Dă zuva Isus ănvăca ăm Hram, a mar popur šă učitelji dă zakonu alu Mojsije šă alci vođur kari as re židovur planărze să ăl amori pă jăl.
Bilumbu bioso Yesu wulonga mu nzo Nzambi. Zimbumu zi banganga Nzambi, minlongi mi mina ayi bakulutu ba batu batomba diluaku di kumvondisila.
48 Ali jej nor aflat njimika kum ar fašji aje, daje kă lume să cănje apropi dă jăl, šă punje tari ureći la vorbilje aluj.
Vayi basia zaba ko busila bila batu boso banlandakana mu wa mambu mandi.
