Lucas 4
1 Jesus, cheio do Espírito Santo, voltou do rio Jordão e foi guiado, pelo mesmo Espírito, no deserto.
Isus, pljin dă Duh Svănt su ăntors dăm rijeka Jordan, šă ăl dušje Duhu păm pustinjur
2 Lá ele foi tentado pelo diabo durante quarenta dias. Ele não comeu nada durante todo esse tempo. Então, no fim desse período, ele estava faminto.
četrdeset zălji, hunđi u fost ănšjirkat dă la draku. Ăm zăljiljelje nu u mănkat njimika, šă kănd u vinjit do kraja jăl are flămănd.
3 O diabo lhe disse: “Se você é o Filho de Deus, mande que esta pedra vire pão.”
Draku ju zăs atunšje: “Dakă ješć tu Fišjoru alu Dimizov zapovijedalešći alu petrilješće să să fakă pită.”
4 Jesus respondeu: “Está escrito nas Sagradas Escrituras: ‘O homem não viverá só de pão.’”
Isus ju ăntors vorba: “Skris ăj ăm svăntă kenvija: ‘Lume nu kustă numa dăm pită.’”
5 O diabo levou Jesus para um lugar alto e, em uma visão rápida, lhe mostrou todos os reinos do mundo.
Draku lu dus pă jăl pă planină naltă, šă ăm unu moment draku ju arătat aluj kutotu kraljevstvo dă svet.
6 Então, o diabo disse a Jesus: “Eu lhe darei toda a autoridade sobre eles e toda a sua glória. Essa autoridade foi dada a mim e eu posso dá-la a quem eu quiser.
Šă draku ju zăs aluj: “Ju cuj da kutotu pučeresta šă măndremesta kari ăj dată mijă, šă ju pot da alu šinji gănđesk.
7 Ajoelhe-se e me adore e poderá ter isso tudo.”
Kănd čaj klanjali la minji, ju caš da kutotu cijă.”
8 Jesus respondeu: “Está escrito nas Sagradas Escrituras: ‘Adore o Senhor, seu Deus, e sirva apenas a ele.’”
Isus ju ăntors vorba: “Skris ăj ăm svăntă kenvija: ‘Alu Domnu, Dimizovu atov numa klanjaleščići šă pă jăl služulešči!”
9 O diabo levou Jesus para Jerusalém e o deixou na parte mais alta do Templo e disse: “Se você é o Filho de Deus, então, pule.
Dă pă aje draku lu dus ăm varuš Jeruzalem šă lu pusălă pă maj nalt lok dă Hram. Atunšje ju zăs aluj: “Dakă ješć tu Fišjoru alu Dimizov, seri žos!
10 Pois está escrito nas Sagradas Escrituras: ‘Ele ordenará que os seus anjos cuidem de você,
Kă ăj skris ăm svăntă kenvija: ‘Jăl u zapovjedali alu anđelji aluj să či păzaskă’,
11 segurando-o para protegê-lo até mesmo de tropeçar em uma pedra.’”
šă ‘ču dušji pă mănă să nu či luvešć ku pišjorilje ăm petră.’”
12 Jesus respondeu: “Está escrito nas Sagradas Escrituras: ‘Não teste o Senhor, seu Deus.’”
Isus ăntoršji vorba: “U zăs ăj ăm svăntă kenvija: ‘Nu ănšjirka pă Domnu Dimizovu atov!’”
13 Quando o diabo acabou de tentar Jesus de todas as formas, ele desistiu e preferiu esperar por outra oportunidade.
Atunšje kănd u trikut draku ku toći ănšjirkalurlje, lu lăsat pă jăl pă una vreme.
14 Jesus voltou para a Galileia, tomado pelo poder do Espírito. As notícias sobre Jesus se espalharam por todos os lugares.
Isus meržji ăm napoj ăm lok dă Galileja ăm pučere lu Duh, šă vorbi dă jăl sor apukat să kružulaskă păšćitot ăm aje regijă.
15 Jesus ensinou nas sinagogas, e todos o elogiavam.
Jăl ănvăca ăm sinagogurlje alor šă toc ăl slavale.
16 Ele chegou em Nazaré, onde havia crescido. No sábado, foi para a sinagoga, como de costume.
Jăl u vinjit ăm varuš dă Nazaret, hunđi jăl u kriskut šă pă običaju aluj, jăl u mers sămbăta ăm sinagogă. Šă su skulat să čitalaskă.
17 Lá, eles deram o livro do profeta Isaías para que ele lesse. Jesus abriu o livro e encontrou o lugar em que está escrito:
U dată la jăl svitak dă la proroku Izaija, a jăl u dăsvkut svitku šă u aflat lok hunđi skrijă:
18 “O Espírito do Senhor está sobre mim, pois ele me escolheu para anunciar as boas novas aos necessitados. Ele me enviou para anunciar que os prisioneiros serão soltos, que os cegos verão, que os oprimidos serão libertados
“Duhu alu Domnuluj ăj pă minji dasupra. Dăm ala rănd jăl mu izabralit pă minji să vă propovjedalaskă Hir fălos la sărašj. Jăl mu mănat pă minji să spuj alu hej šje ăs ljigac kă poći să fijă dăsvăkuc šă lu orb kă poći să vadă šă să đe slobodă alu hej tlačalic,
19 e para declarar o momento em que o Senhor nos salvará.”
šă să proglasalesk anu pljin dă milă alu Domnuluj.”
20 Ele fechou o livro e o devolveu ao ajudante da sinagoga. Depois, ele se sentou. Todas as pessoas que estavam na sinagoga olhavam fixamente para Jesus.
Isus u ănčis svitku šă u dat ăm napoj la pomoćniku šă u šăzut. Šă toc ku oči ăm sinagoga u mucăt pă jăl.
21 Ele lhes disse: “Este trecho das Sagradas Escrituras, que vocês acabaram de ouvir, se cumpriu hoje!”
Su apukat să ănveci: “Astăs asta svăntă karči, kari ac auzăt ku urečilje avoštri, su ispunulităsă.”
22 Todos que estavam lá o elogiavam. Eles estavam maravilhados com a sua forma agradável de falar. As pessoas pensaram: “Ele não é o filho de José?”
Jej toc să ămira la toći vorbilje dă milă šje kăđe dă pă gura aluj. Šă jej su ăntribat: “Nuj jăl fišjoru alu Josip?”
23 Jesus respondeu: “Eu tenho certeza de que vocês repetirão esse provérbio para mim: ‘Médico, cure a si mesmo!’ E irão perguntar: ‘Por que você não faz aqui, em sua própria cidade, o que ouvimos que você fez em Cafarnaum?’
Jăl lju zăs: “Ăj una izrekă kari sigurno ac pripunji pă minji. A šă meržji: ‘Doktoru, ăntrămăći pă činji săngur!’ Kutotu aj făkut, kum anj auzăt, ăm varuš dă Kafarnaum, fă šă aišje, ăm kraju atov!”
24 Eu lhes digo que isto é verdade: nenhum profeta é bem recebido em sua própria cidade.
Šă jăl u zăs: “Anume, ju vă zăk niti unu prorok nu u fost ăm benji apukat ăm kraju aluj.
25 Eu garanto que havia muitas viúvas em Israel durante a época de Elias, quando houve uma grande seca durante três anos e meio, causando muita fome em todo o país.
Anume, ju vă zăk, kănd ăm doba alu proroku Ilija ăm Izrael, noru are ănčis a ploje nu kăđe tri aj šă šinšj lunj šă are mari fomi păm totă pămăntu šă asre mulći vădojur ăm Izrael.
26 Ainda assim, Deus não enviou Elias para qualquer uma dessas viúvas. Ele se encaminhou apenas para uma viúva em Sarepta, na região de Sidom.
Tot Ilija nu u fost mănat la njišj unu dăm jej osim la vădoja ăm Sarfata dapropi dă varušu Sidon.
27 Mesmo havendo muitos leprosos em Israel no tempo de Eliseu, o único que ele curou foi Naamã, o sírio.”
Isto aša ăm vreme dă prorok Elizeja asre mulc gubavcur ăm pămăntu dă Izrael. Šă njiš unu dăm jej nor fost čistilic osim Naamana Sirijaca.”
28 Quando eles ouviram isso, todos que estavam na sinagoga ficaram furiosos.
Kănd ur auzăt, toc ăm sinagogă asre tari mirgiš,
29 Eles se levantaram e o expulsaram da cidade. Depois, eles o levaram para o alto da colina em que a cidade estava construída, para jogá-lo do penhasco.
jej sur skulat sus šă lur mănatulă afară dăm varuš. Jej lur dus pă jăl pă maj nalt đal pă kari are varušu făkut, ăm namjeră să ăl ămpingă žos să ăl amori.
30 Mas, ele passou entre eles e foi embora.
Ali jăl u fužjit ăntri jej šă u mers pă kalje aluj.
31 Jesus foi para Cafarnaum, uma cidade na região da Galileia. No sábado, ele começou a ensinar o povo de lá.
Jăl u mers žos ăm Kafarnaum ăm varuš dă Galileja. Šă akulo sămbăta ănvăca.
32 Eles estavam impressionados com o que ele lhes ensinava, pois falava com autoridade.
Lume asre ămirac la ănvăcală aluj daje kă vorba aluj asre pljinji dă pučeri.
33 Na sinagoga, havia um homem que estava possuído pelo demônio. Ele gritou:
Unu dăm ominjije ăm sinagogă ave rov duh ăm jăl, aje are drak. Šă jăl u mužjit ku graju glasnik:
34 “Então, Jesus de Nazaré, o que você quer de nós? Você veio para nos destruir? Eu sei quem é você: é o Santo que Deus enviou!”
“A! Tu Isus dăm Nazaret, šje gănđešći dă la noj? Aj vinjit să nji uništilec? Ju šćuv benji šjinji ješć tu, tu Svăntu alu Dimizov!”
35 Jesus o interrompeu, dizendo: “Fique quieto!” Então, ele ordenou ao demônio: “Saia deste homem!” Na frente de todos, o demônio jogou o homem no chão e saiu dele sem lhe causar ferimentos.
Isus lu lot pă frikă šă ju zăs: “Fi putuljit! Hajde afar dăm omusta odma!” Drakula lu vărljit pă omula žos ăm nenće alu toc šă u jăšăt afară, šă njimik nu ju făkut.
36 Todos ficaram admirados e perguntavam uns aos outros: “Que palavras são essas? Com poder e autoridade, ele ordena que os espíritos saiam, e eles obedecem!”
Eje kari ur văzut asre tari ămirac šă zăšje una lu alt: “Šjefăldă vorba ăj asta? Ku autoritet šă ku pučeri šă relji duhovur jašă afară pă vorba aluj!”
37 As notícias sobre Jesus se espalharam pelas cidades ao redor.
Hiru dă jăl u mers ăm tot kotu dă regijă ăntragă.
38 Ao sair da sinagoga, Jesus foi para a casa de Simão. A sogra de Simão estava doente, com uma febre muito alta, e eles pediram que Jesus a ajudasse.
Kănd u fužjit dăm sinagogă jăl u mers la Šimun akasă. Akulo asre sokra alu Šimun ăm pat bičagă ku fok mari ăm je. Šă jej lor ăntribat pă jăl să ăj ažući.
39 Jesus foi e ficou perto dela. Ele ordenou que a febre passasse e, assim, aconteceu. Ela se levantou imediatamente e preparou uma refeição para eles.
Isus u mers la je u lot pă frikă pă foku šă foku u lăsatu. Je odma su skulatăsă šă su apukat să lji poslužulaskă.
40 Quando o sol se pôs, eles levaram a Jesus todos que estavam doentes, sofrendo de várias doenças. Ele colocou as suas mãos sobre eles, um após o outro, e todos foram curados.
Mar kănd să slăbuze sorilje žos toc kari ave njam šă urtaš dăm mulči bičišugur ljor adus la jăl. Šă jăl lju ăntrimat aša dă jăl punje mănjilje aluj pă jej unu pă kići unu.
41 Vários demônios, expulsos das pessoas, gritavam: “Você é o Filho de Deus!” Mas, Jesus os repreendia e se recusava a deixar que eles falassem, pois eles sabiam que ele era o Messias.
Mulc dăm jej ave drašj ăm jej šă kum jăše afară, drašjije dăm jej mužje: “Tu ješć Fišjoru alu Dimizov!” Ali jăl lju răspită šă nu lji dăđe să svitaskă kă jej šćije ka jăl ăj Krist.
42 Na manhã do dia seguinte, Jesus saiu para encontrar um lugar tranquilo e silencioso. Mas, a multidão saiu a sua procura e, finalmente, o encontrou. Eles insistiam para que ele não fosse embora.
Mar kum vinje zuva jăl u fužjit dăm kasă pă lok pustulot. Gărmadă dă lumi ăl kuta, šă kănd lor aflată gănđe să ăl căjă să nu fugă dă la jej.
43 Ele lhes disse: “Eu também preciso ir a outras cidades, para anunciar as boas novas do Reino de Deus. Foi para isso que eu fui enviado.”
Ali Isus lju zăs: “Ju trăbă să mă duk ăm alčilje varušur să spuj Hir fălos dă kraljevstva alu Dimizov. Dăm asta rănd am fost mănat pă pămănt.”
44 Então, Jesus percorreu as sinagogas da Judeia, anunciando as boas novas do Reino.
Šă aša u mers să propovjedalaskă păm sinagogur ăm Judeja.
