Marcum 13
1 Et cum egrederetur de templo, ait illi unus ex discipulis suis: Magister, aspice quales lapides, et quales structurae.
Când a ieșit din templu, unul din ucenicii Săi I-a zis: “Învățătorule, vezi ce fel de pietre și ce fel de clădiri!”
2 Et respondens Iesus, ait illi: Vides has omnes magnas aedificationes? Non relinquetur lapis super lapidem, qui non destruatur.
Isus i-a zis: “Vezi tu aceste clădiri mari? Nu va rămâne aici piatră pe piatră care să nu fie dărâmată.”
3 Et cum sederet in Monte olivarum contra templum, interrogabant eum separatim Petrus, et Iacobus, et Ioannes, et Andreas:
Pe când ședea El pe Muntele Măslinilor, vizavi de Templu, Petru, Iacov, Ioan și Andrei L-au întrebat în particular:
4 Dic nobis, quando ista fient? et quod signum erit, quando haec omnia incipient consummari?
“Spune-ne, când se vor întâmpla aceste lucruri? Care este semnul că toate aceste lucruri sunt pe cale să se împlinească?”
5 Et respondens Iesus coepit dicere illis: Videte ne quid vos seducat:
Isus, răspunzând, a început să le spună: “Luați seama ca nimeni să nu vă ducă în rătăcire.
6 multi enim venient in nomine meo dicentes, quia ego sum: et multos seducent.
Căci mulți vor veni în numele meu, spunând: “Eu sunt!” și vor duce pe mulți în rătăcire.
7 Cum audieritis autem bella, et opiniones bellorum, ne timueritis: oportet enim haec fieri: sed nondum finis.
“Când auziți de războaie și de zvonuri de războaie, nu vă tulburați. Căci acestea trebuie să se întâmple, dar sfârșitul nu este încă.
8 Exurget enim gens contra gentem, et regnum super regnum, et erunt terraemotus per loca, et fames. Initium dolorum haec.
Căci se va ridica națiune împotriva națiunii și regat împotriva regatului. Vor fi cutremure în diferite locuri. Vor fi foamete și necazuri. Aceste lucruri sunt începutul durerilor de naștere.
9 Videte autem vosmetipsos. Tradent enim vos in consiliis, et in synagogis vapulabitis, et ante praesides, et reges stabitis propter me, in testimonium illis.
Dar păziți-vă, căci vă vor da la consilii. Veți fi bătuți în sinagogi. Veți sta în fața conducătorilor și a împăraților din cauza Mea, ca mărturie pentru ei.
10 Et in omnes gentes primum oportet praedicari Evangelium.
Vestea cea bună trebuie mai întâi să fie propovăduită la toate națiunile.
11 Et cum duxerint vos tradentes, nolite praecogitare quid loquamini: sed quod datum vobis fuerit in illa hora, id loquimini non enim vos estis loquentes, sed Spiritus sanctus.
Când vă vor duce și vă vor preda, nu vă îngrijorați dinainte și nu premeditați ce veți spune, ci spuneți tot ce vi se va da în acel ceas. Căci nu voi sunteți cei care vorbiți, ci Duhul Sfânt.
12 Tradet autem frater fratrem in mortem, et pater filium: et consurgent filii in parentes, et morte afficient eos.
“Fratele va da la moarte pe fratele său și tatăl pe copilul său. Copiii se vor ridica împotriva părinților și îi vor face să moară.
13 Et eritis odio omnibus propter nomen meum. Qui autem sustinuerit in finem, hic salvus erit.
Veți fi urâți de toți oamenii din pricina numelui Meu, dar cel care va răbda până la sfârșit va fi mântuit.
14 Cum autem videritis abominationem desolationis stantem, ubi non debet, qui legit, intelligat: tunc qui in Iudaea sunt, fugiant in montes:
“Dar când veți vedea urâciunea pustiirii, despre care vorbește proorocul Daniel, stând acolo unde nu trebuie” (să înțeleagă cititorul), “atunci cei din Iudeea să fugă în munți,
15 et qui super tectum, ne descendat in domum, nec introeat ut tollat quid de domo sua:
iar cel ce este pe acoperișul casei să nu se coboare și să nu intre să ia nimic din casa lui.
16 et qui in agro erit, non revertatur retro tollere vestimentum suum.
Cel care este pe câmp să nu se întoarcă să își ia mantaua.
17 Vae autem praegnantibus, et nutrientibus in illis diebus.
Dar vai de cele însărcinate și de cele care alăptează copii în acele zile!
18 Orate vero ut hieme non fiant.
Rugați-vă ca fuga voastră să nu fie în timpul iernii.
19 Erunt enim dies illi tribulationes tales, quales non fuerunt ab initio creaturae, quam condidit Deus usque nunc, neque fient.
Căci în zilele acelea va fi o asuprire, cum nu a mai fost așa ceva de la începutul creației pe care a creat-o Dumnezeu până acum și nici nu va mai fi vreodată.
20 Et nisi breviasset Dominus dies, non fuisset salva omnis caro: sed propter electos, quos elegit, breviavit dies.
Dacă Domnul nu ar fi scurtat zilele, nicio făptură nu ar fi fost salvată; dar, de dragul celor aleși, pe care i-a ales, a scurtat zilele.
21 Et tunc si quis vobis dixerit: Ecce hic est Christus, ecce illic, ne credideritis.
Așadar, dacă vă spune cineva: “Uite, aici este Hristosul!” sau “Uite, acolo!”, nu-l credeți.
22 Exurgent enim pseudochristi, et pseudoprophetae, et dabunt signa, et portenta ad seducendos, si fieri potest, etiam electos.
Căci se vor ridica falși hristoși și falși profeți și vor face semne și minuni, ca să ducă în rătăcire, dacă este posibil, chiar și pe cei aleși.
23 Vos ergo videte: ecce praedixi vobis omnia.
Dar voi vegheați. “Iată, v-am spus toate lucrurile mai dinainte.
24 Sed in illis diebus post tribulationem illam sol contenebrabitur, et luna non dabit splendorem suum:
Dar în zilele acelea, după acea asuprire, soarele se va întuneca, luna nu-și va mai da lumina,
25 et stellae caeli erunt decidentes, et virtutes, quae in caelis sunt, movebuntur.
stelele vor cădea din cer și puterile care sunt în ceruri vor fi zguduite.
26 Et tunc videbunt filium hominis venientem in nubibus cum virtute multa, et gloria.
Atunci vor vedea pe Fiul Omului venind pe nori, cu mare putere și glorie.
27 Et tunc mittet angelos suos, et congregabit electos suos a quattuor ventis, a summo terrae usque ad summum caeli.
Atunci va trimite pe îngerii Săi și va aduna pe cei aleși ai Săi din cele patru vânturi, de la marginile pământului până la marginile cerului.
28 A ficu autem discite parabolam. Cum iam ramus eius tener fuerit, et nata fuerint folia, cognoscitis quia in proximo sit aestas:
“Și acum, de la smochin, învățați pilda aceasta. Când acum ramura s-a înmuiat și își produce frunzele, știți că vara este aproape;
29 sic et vos cum videritis haec fieri, scitote quod in proximo sit in ostiis.
tot așa și voi, când vedeți că se întâmplă aceste lucruri, știți că este aproape, la uși.
30 Amen dico vobis, quoniam non transibit generatio haec, donec omnia ista fiant.
Adevărat vă spun că generația aceasta nu va trece până nu se vor întâmpla toate aceste lucruri.
31 Caelum, et terra transibunt, verba autem mea non transibunt.
Cerul și pământul vor trece, dar cuvintele Mele nu vor trece.
32 De die autem illo, vel hora nemo scit, neque angeli in caelo, neque Filius, nisi Pater.
Dar despre ziua aceea și despre ceasul acela nimeni nu știe, nici îngerii din ceruri, nici Fiul, ci numai Tatăl.
33 Videte, vigilate, et orate: nescitis enim quando tempus sit.
Vegheați, fiți vigilenți și rugați-vă, căci nu știți când va fi ceasul.
34 Sicut homo, qui peregre profectus reliquit domum suam, et dedit servis suis potestatem cuiusque operis, et ianitori praecepit ut vigilet.
Este ca și cum un om care pleacă în altă țară, care a plecat din casa sa și a dat putere slugilor sale, a dat fiecăruia lucrul său și a poruncit portarului să vegheze.
35 Vigilate ergo, (nescitis enim quando dominus domus veniat: sero an media nocte, an galli cantu, an mane)
Vegheați, deci, căci nu știți când va veni stăpânul casei — fie seara, fie la miezul nopții, fie când cântă cocoșul, fie dimineața;
36 ne cum venerit repente, inveniat vos dormientes.
ca nu cumva, venind deodată, să vă găsească dormind.
37 Quod autem vobis dico, omnibus dico: Vigilate.
Ceeace vă spun, spun tuturor: Vegheați!”
