Luke 5
1 Sie len ah Jesus el tu pe Lulu Gennesaret ke mwet uh aikusiyak nu yorol in lohng kas lun God.
Și, pe când mulțimea îl strângea și asculta cuvântul lui Dumnezeu, el stătea lângă lacul Ghenareț.
2 El liye oak lukwa oai pe acn ah; mwet patur ah filiya oak uh ac oul kwa lalos uh.
A văzut două corăbii care stăteau lângă lac, dar pescarii ieșiseră din ele și își spălau plasele.
3 Jesus el sroang nu in soko oak uh, ma okal Simon, ac siyuk elan sokla oak uh kutu liki pe acn uh. Jesus el muta fin oak uh ac luti mwet uh.
A intrat într-una dintre bărci, care era a lui Simon, și l-a rugat să se depărteze puțin de țărm. S-a așezat și a învățat mulțimile din barcă.
4 Ke safla luti lal uh el fahk nu sel Simon, “Sifilpa kulla oak uh liki pe acn uh nu yen loal, na kom ac mwet wi kom an sifilpa sisya kwa lowos an nu in kof uh.”
După ce a isprăvit de vorbit, a zis lui Simon: “Scoateți în larg și aruncați mrejele ca să prindeți.”
5 Ac Simon el fahk, “Leum, kut patur fong fon se a wangin ik kut sruokya. Tusruktu kom fin sap, nga ac sifilpa sisya kwa uh.”
Simon I-a răspuns: “Învățătorule, am lucrat toată noaptea și n-am prins nimic; dar, la cuvântul Tău, voi da drumul la mreajă.”
6 Elos sisya kwa lalos uh, ac sruokya ik na pukanten, oru kwa uh apkuran in mihsalik.
După ce au făcut acest lucru, au prins o mare mulțime de pești, iar plasa lor se rupea.
7 Ouinge elos pounseti mwet wialos fin oak soko ngia in tuku ac kasrelos. Elos tuku ac tukeni nwakla oak lukwa ah nwe arulana nwanala kewa ke ik, oru oak uh apkuranna in moti.
Ei au făcut semn partenerilor lor din cealaltă barcă să vină să-i ajute. Aceștia au venit și au umplut ambele bărci, astfel încât acestea au început să se scufunde.
8 Ke Simon Peter el liye ma sikyak inge, el putati ye mutun Jesus ac fahk, “O Leum, fahla likiyu, tuh nga sie mwet koluk!”
Dar Simon Petru, când a văzut, a căzut la genunchii lui Isus și a zis: “Doamne, depărtează-te de la mine, căci sunt un om păcătos!”.
9 El ac mwet welul uh arulana fwefela ke pusiyen ik ma elos sruokya ah.
Căci era uimit, el și toți cei care erau cu el, de capturile de pește pe care le prinseseră;
10 Oayapa James ac John, wen natul Zebedee, mwet patur wial Simon ah, eltal wi pac fwefela. Jesus el fahk nu sel Simon, “Nimet sangeng. Ingela kom ac fah mwet kwa mwet.”
la fel și Iacov și Ioan, fiii lui Zebedei, care erau asociați cu Simon. Isus i-a spus lui Simon: “Nu te teme. De acum înainte vei prinde oameni vii”.
11 Elos amakunak oak uh nu weacn ah, filiya ma nukewa, ac fahsr tukun Jesus.
După ce și-au adus corăbiile la țărm, au lăsat totul și au mers după El.
12 Sie pacl ah Jesus el muta in sie siti, ac oasr mukul se muta we su arulana afla manol ke musen lepa. Ke el liyal Jesus, el faksufi ac kwafe sel, “Leum, fin wo sum, kom ku in aknasnasyeyula!”
Pe când era într-una din cetăți, iată că era un om plin de lepră. Când L-a văzut pe Isus, a căzut cu fața la pământ și L-a implorat, zicând: “Doamne, dacă vrei, poți să mă cureți.”
13 Jesus el asroela paol ac kahlilya ac fahk, “Nga lungse! Kom in nasnasla!” In kitin pacl ah na musen lepa ah wanginla lukel.
El a întins mâna și l-a atins, zicând: “Vreau. Să fiu curățat”. Imediat lepra l-a părăsit.
14 Jesus el fahk nu sel, “Nimet srumun nu sin kutena mwet, a kom in fahsr suwosot nwe yurin mwet tol tuh elan liye kom. Na sang mwe kisa ma Moses el sap in orek, tuh in mwe akpwayeye nu sin mwet nukewa lah kom kwela.”
I-a poruncit să nu spună nimănui: “Ci du-te, arată-te preotului și adu jertfă pentru curățirea ta, după cum a poruncit Moise, ca mărturie pentru ei.”
15 Tusruktu pweng ke Jesus sa na fahsrelik nu in acn nukewa, ac un mwet puspis tuku sokol in lohng luti lal, ac in akkeyeyukla liki kain mas puspis lalos.
Dar vestea despre El s-a răspândit mult mai mult și mulțimi mari se adunau să-L asculte și să fie vindecate de bolile lor.
16 A Jesus el wacna som lukelos nu yen wangin mwet muta we tuh elan pre.
Dar el s-a retras în pustie și se ruga.
17 Sie len ah ke Jesus el luti, kutu mwet Pharisee ac mwet luti Ma Sap, su tuku liki siti srisrik nukewa in acn Galilee ac Judea ac liki acn Jerusalem, elos wi pac muta we. Ku lun Leum God oan facl Jesus elan akkeyala mwet mas uh.
Într-una din zilele acelea, El învăța pe oameni; și stăteau acolo farisei și învățători ai Legii, veniți din toate satele Galileii, din Iudeea și din Ierusalim. Puterea Domnului era cu el ca să-i vindece.
18 Oasr mwet ekasr tuku ac us mwet ul se fin mwe oan kial, ac elos srike in usalak nu in lohm uh nu ye mutun Jesus.
Iată că niște oameni au adus un paralitic pe un pat de campanie și căutau să-l aducă înăuntru ca să-l pună înaintea lui Isus.
19 Tusruktu ke sripen tingtingi lohm uh ke mwet, elos tia ku in usalak. Ke ma inge elos fanyak nu fin lohm uh, srakla kutu afyuf fin mangon lohm uh, ac kukunya mwet ul sac fin mwe oan kial ah nu ten, inmasrlon mwet uh ye mutal Jesus.
Nu au găsit cum să-l aducă înăuntru din cauza mulțimii, s-au urcat pe acoperișul casei și l-au coborât prin țigle cu patul lui în mijlocul ei, în fața lui Isus.
20 Ke Jesus el liye lupan lulalfongi lalos, el fahk nu sin mwet ul sac, “Ma lik, ma koluk lom nunak munas nu sum.”
Văzând credința lor, Isus i-a spus: “Omule, păcatele tale îți sunt iertate.”
21 Mwet luti Ma Sap ac mwet Pharisee elos mutawauk in asiyuki ac fahk, “Su mwet se inge, ku enum in kaskas lain God! God mukena ku in nunak munas ke ma koluk!”
Cărturarii și fariseii au început să se certe, zicând: “Cine este acesta care vorbește de hulă? Cine poate ierta păcatele, dacă nu numai Dumnezeu?”
22 Jesus el etu ma elos nunku, ac el fahk nu selos, “Efu kowos ku asiyuki insiowos?
Dar Isus, înțelegând gândurile lor, le-a răspuns: “De ce gândiți așa în inimile voastre?
23 Pia kac ma fisrasr in fahk uh, ‘Ma koluk lom nunak munas nu sum,’ ku, ‘Tuyak ac fahsr!’
Ce este mai ușor să spui: “Păcatele tale îți sunt iertate” sau să spui: “Scoală-te și umblă”?
24 Inge nga ac akpwayei nu suwos lah oasr ku lun Wen nutin Mwet fin faclu in nunak munas ke ma koluk.” Ouinge el fahk nu sin mwet ul sac, “Nga fahk nu sum tuyak, srukak mwe oan kiom ac som nu lohm sum!”
Dar ca să știți că Fiul Omului are putere pe pământ să ierte păcatele”, i-a spus paraliticului: “Îți spun: scoală-te, ia-ți patul și du-te la casa ta”.
25 In pacl sacna mwet sac tuyak ye mutalos nukewa, srukak mwe oan kial ac som nu lohm sel ac kaksakin God.
Și îndată s-a sculat în fața lor, a luat ce avea pe el și a plecat la casa lui, slăvind pe Dumnezeu.
26 Elos nukewa arulana lut ac fwefela! Elos kaksakin God ac fahk, “Seyal usrnguk na pwaye ma kut liye misenge!”
Toată lumea a fost cuprinsă de uimire și a slăvit pe Dumnezeu. S-au umplut de teamă, spunând: “Am văzut astăzi lucruri ciudate.”
27 Tukun ma inge, Jesus el oatula ac liye sie mwet eisani tax su muta in nien orekma lal. Inel pa Levi. Ac Jesus el fahk nu sel, “Fahsr tukuk.”
După aceea, ieșind afară, a văzut un vameș, numit Levi, care ședea la fisc, și i-a zis: “Vino după mine!”
28 Levi el tuyak, filiya ma nukewa ac fahsr tokol.
A lăsat totul, s-a sculat și l-a urmat.
29 Na Levi el oru sie kufwa na yohk in lohm sel in akfulatyal Jesus, ac pus sunun mwet eisani tax ac mwet pac saya elos wi pac kufwa sac.
Levi i-a făcut un mare ospăț în casa lui. Era o mare mulțime de vameși și de alți oameni care se odihneau cu ei.
30 Kutu mwet Pharisee oayapa kutu mwet wialos su luti Ma Sap elos torkaskas nu sin mwet tumal lutlut lun Jesus ac fahk, “Efu kowos ku mongo ac nim inmasrlon mwet eisani tax ac mwet koluk inge?”
Cărturarii și fariseii cârteau împotriva ucenicilor Lui, zicând: “De ce mâncați și beți cu vameșii și cu păcătoșii?”
31 Ac Jesus el topkolos ac fahk, “Mwet ku in mano tia enenu mwet ono, a mwet mas na.
Isus le-a răspuns: “Cei sănătoși nu au nevoie de doctor, dar cei bolnavi au nevoie de doctor.
32 Nga tia tuku in suk mwet suwoswos, a mwet koluk.”
Eu n-am venit să chem pe cei drepți, ci pe păcătoși la pocăință.”
33 Kutu mwet uh fahk nu sin Jesus, “Mwet lutlut lal John oayapa mwet lutlut lun mwet Pharisee kwacna lalo ac pre, a mwet lutlut lom uh elos mongo na ac nim.”
Ei I-au zis: “Pentru ce ucenicii lui Ioan postesc și se roagă des, și ucenicii fariseilor, iar ai voștri mănâncă și beau?”
34 Ac Jesus el topuk, “Ya kowos nunku mu kowos ac ku in sap mwet solsol nu ke kufwen marut uh in lalo, ke mwet kacto lun kufwa sacn oasr yorolos? Tia ku!
El le-a zis: “Puteți voi să faceți pe prietenii mirelui să postească, când mirele este cu ei?
35 Tusruktu, len se ac fah tuku ke mwet kacto sac ac fah utukla lukelos, na pa ingan pacl se elos fah lalo.”
Dar vor veni zile când mirele va fi luat de la ei. Atunci vor posti în acele zile.”
36 Jesus el oayapa fahk pupulyuk se inge: “Wangin mwet seya nuknuk sasu sang pinis nuknuk mah. El fin oru ouinge, el kunausla nuknuk sasu sac, ac ipin nuknuk sasu sac ac tia oana nuknuk mah sac.
Și le-a spus și o pildă. “Nimeni nu pune o bucată dintr-o haină nouă pe o haină veche, căci altfel va rupe haina nouă și, de asemenea, bucata din haina nouă nu se va potrivi cu cea veche.
37 Oayapa wangin mwet okoaung wain sasu nu in mwe neinyuk mah, mweyen wain sasu uh ac seya mwe neinyuk sac, na mwe neinyuk sac ac mihsalik, ac wain uh ac kahkla.
Nimeni nu pune vin nou în piei de vin vechi, căci altfel vinul nou va sparge piei, se va vărsa și piei vor fi distruse.
38 Ac tia ouinge, a wain sasu uh enenu in okwokyang nu in mwe neinyuk sasu!
Dar vinul nou trebuie pus în piei de vin proaspăt, și amândouă se păstrează.
39 Oayapa wangin mwet lungse nim wain sasu tukun el nim tari wain matu. El ac fahk mu, ‘Eman ma matu uh wo liki ma sasu.’”
Nimeni, după ce a băut vin vechi, nudorește imediat vin nou, pentru că spune: “Cel vechi este mai bun”.”
