Lucas 4
1 Nojinaq ri Jesús che ri Uxlabꞌixel upetik chuchiꞌ ri nimaꞌ Jordán, xkꞌam bꞌik rumal ri Uxlabꞌixel pa ri katzꞌinow ulew.
Isus, plin de Duhul Sfânt, s-a întors de la Iordan și a fost dus de Duhul în pustiu
2 Xkꞌojiꞌ chilaꞌ kawinaq qꞌij, sibꞌalaj kanumik rumal cher man woꞌqinaq taj, xtaqchiꞌx kꞌu che mak rumal ri Itzel.
timp de patruzeci de zile, fiind ispitit de diavol. În acele zile nu a mâncat nimic. După aceea, când acestea s-au încheiat, i-a fost foame.
3 Ri itzel xubꞌij che ri Jesús: We qas at ukꞌojol ri Dios, chabꞌij chi kubꞌan kaxlan wa we jun abꞌaj riꞌ.
Diavolul I-a zis: “Dacă ești Fiul lui Dumnezeu, poruncește ca piatra aceasta să se facă pâine.”
4 Ri Jesús xubꞌij che: Ri tzꞌibꞌatalik kubꞌij: Man xwi ta ri kaxlan wa kakꞌasbꞌan ri winaq.
Isus i-a răspuns: “Este scris: “Nu numai cu pâine va trăi omul, ci cu orice cuvânt al lui Dumnezeu.””
5 Te kꞌu riꞌ ri Itzel xukꞌam bꞌik ri Jesús kꞌa puꞌwiꞌ jun nimalaj juyubꞌ, aninaq xukꞌut choch ronojel ri tinimit rech ri uwachulew.
Diavolul, ducându-l pe un munte înalt, i-a arătat într-o clipă toate împărățiile lumii.
6 Xubꞌij che: Kinya ri juluwem xuqujeꞌ ri kwinem pa aqꞌabꞌ pa kiwiꞌ ronojel taq le tinimit leꞌ, rumal cher e we in kinya kꞌu na che ri winaq ri kawaj in kinya wi.
Diavolul i-a zis: “Îți voi da toate aceste autorități și slava lor, căci mi-au fost date mie și le dau oricui vreau.
7 Ronojel waꞌ kinya chawe, we katxukiꞌk chinuwach kinaqꞌijilaꞌj.
Așadar, dacă te vei închina înaintea mea, toate acestea vor fi ale tale.”
8 Ri Jesús xubꞌij che: Kubꞌij ri tzꞌibꞌatalik chaqꞌijilaꞌj ri awajaw ri aDios, xaq xwi areꞌ chapatanij.
Isus i-a răspuns: “Du-te de aici, Satano! Căci este scris: “Să te închini Domnului, Dumnezeului tău, și numai lui să-i slujești!”.
9 Ri Itzel xukꞌam bꞌik ri Jesús pa ri tinimit Jerusalén, xutakꞌabꞌa puꞌwiꞌ ri Templo, xubꞌij che: We qas at ralkꞌwaꞌl ri Dios, chakꞌyaqa bꞌik awibꞌ pa ri ulew.
L-a dus la Ierusalim, l-a așezat pe vârful templului și i-a zis: “Dacă ești Fiul lui Dumnezeu, aruncă-te jos de aici,
10 Rumal chi ri tzꞌibꞌatalik kubꞌij: Areꞌ kuꞌtaq ri angelibꞌ chatoꞌik xuqujeꞌ che achajixik.
căci este scris, “El va pune pe îngerii Săi să vă păzească, ca să vă păzească.
11 Xuqujeꞌ katkitelej rukꞌ ri kiqꞌabꞌ rech man katopij ta ri awaqan cho ri abꞌaj.
și, 'Pe mâinile lor te vor purta, ca nu cumva să-ți lovești piciorul de o piatră.””
12 Ri Jesús xubꞌij che: Ri tzꞌibꞌatalik kubꞌij: Man kakoj ta kꞌaꞌmabꞌal pa ubꞌe ri awajaw, ri aDios.
Isus, răspunzând, i-a zis: “S-a spus: “Să nu ispitești pe Domnul Dumnezeul tău”.”
13 Are xtoꞌtaj ri Itzel che utaqchiꞌxik ri Jesús che mak, xel bꞌik rukꞌ, kꞌa te katzalij chi loq jun qꞌijal.
După ce a ispitit pe toți, diavolul a plecat de la el până la o altă dată.
14 Xtzalij kꞌu ri Jesús pa Galilea, nojinaq che ri ukwinem ri Uxlabꞌixel. Aninaq xtzijox rij kumal ri winaq aꞌj chilaꞌ.
Isus s-a întors în Galileea cu puterea Duhului Sfânt, și vestea despre El s-a răspândit în tot ținutul din jur.
15 Amaqꞌel xuya kꞌutuꞌn pa jaljoj taq Sinagoga, konojel kꞌu ri winaq xkiya uqꞌij.
El învăța în sinagogile lor, fiind slăvit de toți.
16 Are xopan ri Jesús pa ri tinimit Nazaret, pa ri leꞌaj ri xkꞌiy wi, pa ri qꞌij rech uxlanem. Xok bꞌik pa ri Sinagoga, jetaq ri naqꞌatal che, xtakꞌiꞌ kꞌu chusikꞌixik ri wuj.
Și a venit la Nazaret, unde fusese crescut. A intrat, după obiceiul său, în sinagogă, în ziua de Sabat, și s-a ridicat în picioare să citească.
17 Xkiya kꞌu che ri wuj ri xutzꞌibꞌaj ri qꞌalajisal utzij ri Dios Isaías. Ri Jesús are xusol ri wuj xuriq ri tzꞌibꞌatal wi we tzij riꞌ:
I s-a înmânat cartea profetului Isaia. A deschis cartea și a găsit locul în care era scris,
18 Ri Loqꞌalaj Uxlabꞌixel rech ri Dios kꞌo pa nuwiꞌ, rumal cher inuchaꞌom chukꞌamik bꞌik utz laj tzij chike ri e mebꞌa, inutaqom loq chuqꞌalajisaxik ri kitzoqopitajik ri e tzꞌapitalik xuqujeꞌ ri e jatꞌitalik ketzoqopitaj na. Xuqujeꞌ chujaqik ri kibꞌoqꞌoch ri e moyabꞌ.
“Duhul Domnului este peste mine, pentru că El m-a uns să vestesc săracilor vestea cea bună. El m-a trimis să-i vindec pe cei cu inimazdrobită, pentru a vesti eliberarea celor prizonieri, redarea vederii orbilor, pentru a-i elibera pe cei care sunt zdrobiți,
19 Xuqujeꞌ chutzijoxik chi xopan ri qꞌotaj rech ri utoqꞌobꞌ ri Dios.
și să vestească anul de grație al Domnului.”
20 Are xtoꞌtaj chusikꞌixik ri wuj, xubꞌot chi kanoq, xutzalij che ri tobꞌanel, kꞌa te riꞌ xtꞌuyiꞌk. Konojel winaq ri e kꞌo pa ri Sinagoga ko xkikaꞌyej.
A închis cartea, a dat-o înapoi slujbașului și s-a așezat. Ochii tuturor celor din sinagogă erau ațintiți asupra lui.
21 Xuchapleꞌj kꞌu tzijonem ri Jesús kukꞌ, xubꞌij: Kamik xkꞌulmataj we tzꞌibꞌatalik riꞌ chiꞌwach.
El a început să le spună: “Astăzi s-a împlinit în auzul vostru Scriptura aceasta.”
22 Konojel ri winaq utz kakibꞌan chutzijoxik ri Jesús, xuqujeꞌ sibꞌalaj kemayijan che ri mayijabꞌal taq tzij ri kubꞌij. Kakitatabꞌela chibꞌil kibꞌ: ¿La man are waꞌ ri ukꞌojol ri José?
Toți mărturiseau despre el și se mirau de cuvintele pline de har care ieșeau din gura lui și ziceau: “Nu este acesta fiul lui Iosif?”
23 Xubꞌij kꞌu ri Jesús chike: Kibꞌij wa chwe ri jun kꞌambꞌejabꞌal noꞌj: “Ajkun, chakunaj awibꞌ.” Chabꞌana ri mayijabꞌal taq jastaq waral jacha pa ri xabꞌan pa ri tinimit Capernaúm.
El le-a zis: “Fără îndoială că îmi veți spune proverbul acesta: “Doctore, vindecă-te! Tot ce am auzit că s-a făcut în Capernaum, fă și aici, în orașul tău natal!””.
24 Xuqujeꞌ xubꞌij chike: Qas tzij kinbꞌij chiꞌwe chi man nim ta kilik jun qꞌalajisanel pa ri utinimit.
El a zis: “Adevărat vă spun că niciun profet nu este acceptat în orașul său natal.
25 Kinbꞌij kꞌu chiꞌwe chi e kꞌi malkaꞌnibꞌ riꞌ xekꞌojiꞌ pa ri tinimit Israel pa taq ri uqꞌij ri qꞌalajisal rech ri utzij ri Dios Elías, che riꞌ are man xubꞌan ta jabꞌ. Oxibꞌ junabꞌ rukꞌ nikꞌaj, xkꞌojiꞌ kꞌu nimalaj wiꞌjal pa ronojel ri uwachulew pa taq ri qꞌij riꞌ.
Dar, adevărat vă spun că erau multe văduve în Israel pe vremea lui Ilie, când cerul a fost închis trei ani și șase luni, când a venit o foamete mare în toată țara.
26 Man xtaq ta kꞌu bꞌik ri Elías kukꞌ ri malkaꞌnibꞌ ri e kꞌo pa ri tinimit xane rukꞌ ri jun malkaꞌn ri kape pa ri tinimit Sarepta rech Sidón.
Ilie nu a fost trimis la niciuna dintre ele, decât la Sarepta, în ținutul Sidonului, la o femeie văduvă.
27 Pa taq ri uqꞌij ri qꞌalajisal tzij rech ri Dios Eliseo, e kꞌo xuqujeꞌ sibꞌalaj e kꞌi chꞌaꞌkibꞌ pa ri tinimit Israel, xa kꞌu jun xkunatajik xwi ri Naamán, ri kel pa ri tinimit Siria.
Pe vremea profetului Elisei, în Israel, erau mulți leproși, dar niciunul dintre ei nu a fost curățat, cu excepția lui Naaman, sirianul.”
28 Are xkita ri winaq ri e kꞌo pa ri Sinagoga ri xubꞌij chike, xechꞌuꞌjarik.
Toți s-au umplut de mânie în sinagogă, când auzeau aceste lucruri.
29 Xewaꞌjil chirij, xkikꞌam bꞌik rukꞌ chuqꞌabꞌ chutzaꞌm ri juyubꞌ ri yakom wi ri kitinimit, are xkaj xkikꞌyaq bꞌik pa ri siwan.
S-au sculat, l-au aruncat afară din cetate și l-au dus pe vârful dealului pe care era zidită cetatea lor, ca să-l arunce de pe stâncă.
30 Ri Jesús kꞌut xikꞌow chikixoꞌl ri winaq, xtzalij pa ri bꞌe.
Dar el, trecând prin mijlocul lor, și-a văzut de drum.
31 Xqaj bꞌik ri Jesús, xeꞌ pa Capernaúm rech Galilea. Xuꞌtijoj ri winaq pa ri Sinagoga, pa ri qꞌij rech uxlanem.
S-a coborât la Capernaum, o cetate din Galileea. Îi învăța în ziua de Sabat;
32 Xemayijanik ri winaq rumal ri ukꞌutuꞌn, xuqꞌalajisaj chi yaꞌtal uchuqꞌabꞌ rumal ri Dios.
și ei erau uimiți de învățătura Lui, căci cuvântul Lui era cu autoritate.
33 Ri Jesús are kꞌo pa ri Sinagoga, kꞌo jun achi ri kꞌo jun itzel uxlabꞌal che, xuchapleꞌj uraqik uchiꞌ che ri Jesús.
În sinagogă era un om care avea un duh de demon necurat; și a strigat cu glas tare,
34 Xubꞌij: Jesús aj Nazaret, wetaꞌm chi lal, lal Tyoxalaj winaq rech ri Dios. ¿Jas che xpe la che qatukixik?
zicând: “Ah! ce avem noi de-a face cu tine, Isus din Nazaret? Ai venit să ne distrugi? Eu știu cine ești: Sfântul lui Dumnezeu!”.
35 Ri Jesús xubꞌij che: Chatuxlanoq, xuqujeꞌ chatel bꞌik che we achi riꞌ. Che ri qꞌotaj riꞌ, ri itzel uxlabꞌal xutzaq ri achi pa ri ulew. Xel kꞌu bꞌik ri itzel uxlabꞌal man xubꞌan ta chi kꞌax che ri achi.
Isus l-a mustrat, zicând: “Taci și ieși de la el!” După ce l-a aruncat jos în mijlocul lor, demonul a ieșit din el, fără să-i facă vreun rău.
36 Konojel xemayijanik, kakitatabꞌela chibꞌil taq kibꞌ: ¿Jas kwinem kukoj we achi riꞌ cher kakwinik keꞌresaj bꞌik ri itzel taq uxlabꞌal, rukꞌ ri utaqanik kaꞌnimaj bꞌik ri itzel taq uxlabꞌal?
Toți au fost cuprinși de uimire și vorbeau între ei, zicând: “Ce este cuvântul acesta? Pentru că el poruncește cu autoritate și putere duhurilor necurate și ele ies!”
37 Xtzijox kꞌu rij ri Jesús pa ronojel kꞌolibꞌal rech ri tinimit.
Vestea despre el s-a răspândit în toate locurile din regiunea înconjurătoare.
38 Xel kꞌu loq ri Jesús pa ri Sinagoga, xeꞌ cho rachoch ri Simón. Chilaꞌ kꞌo wi ri ujiꞌ chuchuꞌ ri Simón kꞌo qꞌaqꞌ che. Xkita kꞌu jun toqꞌobꞌ che ri Jesús rech kukunaj kanoq.
S-a sculat din sinagogă și a intrat în casa lui Simon. Soacra lui Simon era bolnavă de o febră mare și l-au rugat să o ajute.
39 Ri Jesús xqet chuxukut ri usok ri ujiꞌ ri Pedro, xresaj bꞌik ri yabꞌil che ri ixoq. Ri ixoq aninaq xwaꞌjilik, xuꞌpatanij.
El a stat lângă ea și a mustrat febra, iar aceasta a lăsat-o. Imediat s-a sculat și i-a servit.
40 Are xsaqirik, ri e winaq rech taq ri leꞌaj xeꞌkikꞌam bꞌik ri e kachalal ri e yawabꞌibꞌ rech kekunax kan rumal ri Jesús. Xapakux kꞌu ne ri yabꞌil ri kꞌo chike, xuꞌtzirik are xechap rumal ri Jesús.
Pe când apunea soarele, toți cei care aveau pe cineva bolnav de diferite boli i-au adus la el; el și-a pus mâinile peste fiecare dintre ei și i-a vindecat.
41 E kꞌi e kꞌo itzel taq uxlabꞌal chike, kakiraqaqej kichiꞌ, kakibꞌij: “At at ralkꞌwaꞌl ri Dios.” Rumal ketaꞌm chi are Mesías, ri Jesús man xuya ta bꞌe chike xechꞌawik, xeꞌresaj bꞌik konojel.
Din mulți ieșeau și demoni, care strigau și ziceau: “Tu ești Hristosul, Fiul lui Dumnezeu!” Reproșându-le, nu le-a permis să vorbească, pentru că știau că el era Hristosul.
42 Sibꞌalaj aqꞌabꞌ che ri jun qꞌij chik, ri Jesús xeꞌ pa jun kꞌolibꞌal jawjeꞌ ri e maj wi winaq. E kꞌi winaq kꞌut xkitzukuj, kꞌamaꞌtam xkiriqo, are xkiriqo, xkita toqꞌobꞌ che chi kakanaj kan kukꞌ.
Când s-a făcut ziuă, a plecat și s-a dus într-un loc pustiu; și mulțimile Îl căutau, veneau la El și se țineau de El, ca să nu plece de lângă ele.
43 Ri Jesús xubꞌij chike: Rajawaxik kintzijoj ri utz laj tzij rech ri ajawarem rech ri Dios, pa nikꞌaj taq tinimit chik rumal cher are nupatan waꞌ in petinaq.
Dar el le-a spus: “Trebuie să propovăduiesc vestea bună a Împărăției lui Dumnezeu și în celelalte cetăți. De aceea am fost trimis”.
44 Xaq jeriꞌ are xrilij utzijoxik ri utz laj tzij pa taq ri Sinagoga ke ri winaq aꞌj Israel.
El predica în sinagogile din Galileea.
