Mathayo 22
1 Yesu aikile nabho lindi mubhwijejekanyo, naika,
Isus, răspunzând, le-a vorbit iarăși în pilde, zicând:
2 Obhukama bhwa mulwile obhususana nobhukama oyo akolele obhwenga obhwo omwana waye.
“Împărăția cerurilor se aseamănă cu un împărat care a făcut un ospăț de nuntă pentru fiul său
3 Nabhatuma abhakosi bhaye okubhalubha abhobhaliga bhabhilikiwe okuja mubhukondelwa, bho bhwenga tali bhatejile.
și a trimis pe slujitorii săi să cheme pe cei invitați la nuntă, dar aceștia n-au vrut să vină.
4 Omukama atumile abhakosi abhandi, naika. mubhabhwile bhone bhanu bhakokelwe mulole natekele ebhilyo. Jinumi najinana jani jinu jimemele jabhagilwe na amagambo gone gali ayeyi, muje mubhukondelwa bhwo bhwenga.
A trimis din nou alți slujitori, spunând: “Spuneți-le celor care sunt invitați: “Iată, am pregătit cina mea. Vitele și îngrășămintele mele sunt ucise și toate lucrurile sunt gata. Veniți la ospățul de nuntă!””'”.
5 Mbe nawe abhanu abho bhatagendele mubhwenga obhwo bhaliga bhakokelwe. Abhandi bhagendele mumashamba gebhwe, abhandi bhasubhile mubhyasala bhyebhwe.
Dar ei au luat totul în derâdere și au plecat, unul la ferma lui, altul la marfa lui;
6 abhandi nibhabhemukila abhakosi abhomukama nibhabha swasha nokubheta.
iar ceilalți i-au înșfăcat slujitorii, i-au tratat cu rușine și i-au ucis.
7 Nawe omukama abhiliiywe natuma abhalwani bhaye, nabheta bhaliya abheti nokubhasingalisha omusi gwebhwe kwo mulilo.
Când a auzit asta, regele s-a înfuriat și și-a trimis armatele, i-a nimicit pe acei ucigași și le-a ars cetatea.
8 Okumala nabhabhwila abhakosi bhaye, “Obhwenga bhulyayeyi, nawe abhakokwa bhatajila chibhalo,
Și a zis robilor săi: “Nunta este gata, dar cei ce au fost invitați nu au fost vrednici.
9 mbe mugende munjila jinkulu, mubhakoke abhanu bhanfu kutyo mulatula bhaje mubhulegesi obhobhwenga.
Duceți-vă, așadar, la intersecțiile drumurilor și, pe câți veți găsi, invitați-i la nuntă'.
10 Abhakosi bhagendele munjila jinkulu nokubhakoka abhanu bhamumbaga jone abho bhabhalolaga, abhakisi na bhabhibhi. niwo olubhuga lwobhwenga nulwijula abhagenyi.
Slujitorii aceia au ieșit pe drumuri și au adunat pe câți au găsit, atât pe cei răi, cât și pe cei buni. Nunta s-a umplut de invitați.
11 Nawe omukama ejile akengila okubhalola abhagenyi, amulolele munu umwi oyo aliga atafwaye ingubho yo mubhwenga!
Dar când a intrat regele să vadă oaspeții, a văzut acolo un om care nu avea haine de nuntă,
12 Omukama namubhusha, omusani, wengila kutiki munu munyumba utali na ngubho yamubhwenga? Omunu uyo ataikile chonachona.
și l-a întrebat: “Prietene, cum ai intrat aici fără haine de nuntă?” El a rămas fără cuvinte.
13 Mbe niwo omukama nabhabhwila abhakosi bhae ati, “Mumubhoye Omunu unu amabhoko na amagulu na mumwese muchisute, eyo niyo kulibha okulila no kuguguna ameno.
Atunci regele a zis slujitorilor: “Legați-l de mâini și de picioare, luați-l și aruncați-l în întunericul de afară. Acolo va fi plânsul și scrâșnitul dinților”.
14 Kulwo kubha abhanu bhanfu abhabhilikilwa, nawe abhasolwa ni bhatilu.
Căci mulți sunt chemați, dar puțini sunt aleși.”
15 Niwo abhafarisayo bhagendele no kwiloma koleleki bhamugwate Yesu mu misango jaye mwenekili.
Atunci fariseii s-au dus și s-au sfătuit cum să-l prindă în discuția lui.
16 Niwo bhabhatumile abheigisibhwa abhebhwe amwi na Bhaherode. Na bhamubhwilie Yesu, “Mwiigisha, chimenyele ati awe uli munu we chimali, na ati owiigisha okwenda kwa Nyamuanga mu chimali. Utakukukwa maiko ga munu undi na utakwelesha kubha na solole ku bhanu.
Și au trimis la el pe ucenicii lor și pe Irodieni, zicând: “Învățătorule, știm că ești cinstit și că înveți calea lui Dumnezeu cu adevărat, indiferent pe cine înveți, pentru că nu ești părtinitor față de nimeni.
17 Kulwejo chibhwile, owiganilishaki? Angu ni jakisi muchimile okutobha likodi ku Kaisari amwi uli?”
Spuneți-ne, așadar, ce credeți? Este sau nu legitim să plătim impozite Cezarului?”
18 Yesu amenyele obhulangilangi bhwebhwe naika ati, “Ni kulwaki omundegeja, abholulimi?
Dar Isus, înțelegând răutatea lor, a zis: “Pentru ce Mă încercați, fățarnicilor?
19 Munyeleshe iyela inu omutobhela likodi.” Niwo nibhamuletela idinari.
Arătați-Mi banii de impozit.” I-au adus un denar.
20 Yesu nabhabhusha ati, “Olususo na lisina linu nibyaga?”
Și i-a întrebat: “Al cui este chipul acesta și inscripția aceasta?”
21 Nibhamusubhya ati, “Ni bhya Kaisari.” Niwo Yesu nabhabhwila ati, “Muyanega Kaisari ebhinu bhinu bhili bhyaye ne bhya Nyamuanga mumuyane Nyamuanga.”
Ei i-au zis: “Al Cezarului”. Apoi le-a zis: “Dați deci Cezarului ce este al Cezarului și lui Dumnezeu ce este al lui Dumnezeu”.
22 Bhejile bhongwa kutiyo bhalugulile. Niwo nibhamusiga nibhagenda jebhwe.
Când au auzit, s-au mirat, L-au lăsat și au plecat.
23 Kulusiku olwo abhandi abha Bhasadukayo bhejile ku Yesu, bhanu abhaika ati kutalio kusuluka kwa bhafuye. Nibhamubhusha,
În ziua aceea au venit la El saducheii, care zic că nu există înviere. L-au întrebat
24 “Nibhaika ati, Mwiigisha, Musa aikile ati, jakabhee omunu afuye atebhuye bhana, omwana wabho atwale omugasi wae amubhoneleko omwana omumula wabho.
și i-au zis: “Învățătorule, Moise a zis: “Dacă un om moare fără să aibă copii, fratele său să se căsătorească cu femeia lui și să ridice urmași fratelui său.
25 Bhaliga bhaliwo abhaili musanju. Owo kwamuba atwae no kumala nafwa achali kwibhula nage abhana. Neya namusigila omuili wabho omugasi.
Or, erau cu noi șapte frați. Cel dintâi s-a căsătorit și a murit și, neavând urmași, și-a lăsat soția fratelui său.
26 Okumala omuili owakabhili ona nakola kutyo kutyo, okumala owa kasatu, ona nabha kutyo okukinga ulya owa wamusanju.
La fel, și al doilea, și al treilea, până la al șaptelea.
27 Kubhutelo bhokukola ejo bhone omugasi uliya one fuye.
După ei toți, femeia a murit.
28 Mbe kusuko omuga Oyo kabha mugasi waga kubhamula abho musanju? okubha bhone bhaswilile okumutwala.”
La înviere, așadar, a cui va fi soția dintre cei șapte? Căci toți au avut-o.”
29 Nawe Yesu abhasubhishe na bhabhila,” Muyabhile, kulyokulema okumenya jinu jandikilwe nolwo amanaga ga Nyamuanga.
Dar Isus le-a răspuns: “Vă înșelați, căci nu cunoașteți Scripturile și nu știți puterea lui Dumnezeu.
30 Okubha mubhusuluko abhanu bhatalitwala amwi kutwalibhwa nawe bhali lwa bhaalaika mulwile.
Căci la înviere nu se căsătoresc și nici nu sunt dați în căsătorie, ci sunt ca îngerii lui Dumnezeu în ceruri.
31 Nawe ebhyokusuka kwa bhafuye, muchaliga kwilabha okusoma chilia echo Nyamuanga aikile kwemwe, naikati,
Dar, în ce privește învierea morților, nu ați citit ce v-a spus Dumnezeu, când a zis:
32 Nanye Nyamuanga wa Ibulaimu, Nyamuanga wa Isaka naNyamunga wa Yakobho? Nyamuanga atali Nyamuanga wabhafue ni Nyamuanga wa bhaanga.”
“Eu sunt Dumnezeul lui Avraam, Dumnezeul lui Isaac și Dumnezeul lui Iacov”? Dumnezeu nu este Dumnezeul morților, ci al celor vii.”
33 Akatungu elikofyanya bhejile bhwongwa linu, bhalungulile ameigisho Gaye.
Când au auzit mulțimile, au rămas uimite de învățătura lui.
34 Nawe Abhafarisayo bhejile bhongwa ati Yesu ajibhisha Abhasadukayo, nibhwekofyanya awo amwene amwi.
Dar fariseii, auzind că i-a redus la tăcere pe saduchei, s-au adunat.
35 Omwi webhwe ali nyabhilagilo, amubhusishe libhusho kwo kumulegeja.
Unul dintre ei, un avocat, i-a pus o întrebare, punându-l la încercare.
36 “Omwiingisha ni chilagilo ki echikulu okukila jona mubhilangilo?”
“Învățătorule, care este cea mai mare poruncă din Lege?”
37 Yesu namusubhya ati jikwiile umwende Latabhugenyi kwo mwoyo gwao gwone no bhwenge bhwao bhone
Isus i-a zis: “Să iubești pe Domnul Dumnezeul tău din toată inima ta, din tot sufletul tău și din tot cugetul tău.
38 Chinu ncho echilagilo echikulu ne chokwamba.
Aceasta este cea dintâi și cea mai mare poruncă.
39 Nechakabhili echisusana -necho jikwiile okumwenda omwikashanya wao lwakutyo owiyenda awe omwene.
A doua, la fel, este aceasta: “Să iubești pe aproapele tău ca pe tine însuți”.
40 Ebhwilangilo bhyona na Bhalangi ebhiikanya ebhilagilo bhinu bhibhili.”
Toată Legea și profeții depind de aceste două porunci.”
41 Na Bhafalisayo ao bhaliga anu bhachalindiliye kwikofyanya amwi, Yesu abhabhwiliye libhusho.
Pe când se adunaseră fariseii, Isus le-a pus o întrebare,
42 Naika ati,” mbe, omwiganilisha ingulu ya kiristo? Omwene ni mwana waga?” Abhwene nibhamubhwila ni mwana Wadaudi
și le-a zis: “Ce credeți voi despre Hristos? Al cui fiu este El?” I-au spus: “De David”.
43 Yesu nabhasubhya ati,” Nkwasongaki chinu echikola Daudi mu mwoyo na mutoga Latabhugenyi naika ati,
El le-a zis: “Cum deci David, în Duhul Sfânt, Îl numește Domn, zicând,
44 'Latabhugenyi amubhwiliye Latabhugenyi wani at, “Inyanja mukubhoko kwani okwebhulyo, okukinga anu nilibhakola abhabhibhi bhao bhatulwe emwalo yammagulu gao.'”?”
“Domnul a zis Domnului meu, stai la dreapta mea, până când voi face din vrăjmașii tăi un scăunel pentru picioarele tale”?
45 Labha Daudi kamubhikila” Kristo Latabhugenyi,” Ni kujunoki abhe mwana wae.
“Dacă David îl numește Domn, cum este el fiul său?”
46 Atabheyeo unu atulile kumusubhya! musango lindi, na tabheyeo unu alegejishe libdi okumubhusha amabhusho mafu okwambila olusiku olwo no kugendelela.
Nimeni n-a putut să-i răspundă nimic și nimeni n-a îndrăznit să-i mai pună vreo întrebare din ziua aceea.
