2 Korintusi 4
1 Annakokáért, mivelhogy ilyen szolgálatban vagyunk, a mint a kegyelmet nyertük, nem csüggedünk el;
De aceea, având această slujbă, nu slăbim, pentru că am primit îndurare.
2 Hanem lemondtunk a szégyen takargatásáról, mint a kik nem járunk ravaszságban, és nem is hamisítjuk meg az Isten ígéjét, de a nyilvánvaló igazsággal kelletjük magunkat minden ember lelkiismeretének az Isten előtt.
ci am renunțat la lucrurile ascunse ale rușinii, nu umblând cu viclenie și nici nu mânuind cu viclenie cuvântul lui Dumnezeu, ci prin manifestarea adevărului, recomandându-ne conștiinței oricărui om înaintea lui Dumnezeu.
3 Ha mégis leplezett a mi evangyéliomunk, azoknak leplezett, a kik elvesznek:
Chiar dacă Buna Vestire a noastră este voalată, ea este voalată în cei muribunzi,
4 A kikben e világ Istene megvakította a hitetlenek elméit, hogy ne lássák a Krisztus dicsőséges evangyéliomának világosságát, a ki az Isten képe. (aiōn g165)
în care dumnezeul acestei lumi a orbit mințile celor necredincioși, pentru ca lumina Bunei Vestiri a slavei lui Cristos, care este chipul lui Dumnezeu, să nu răsară asupra lor. (aiōn g165)
5 Mert nem magunkat prédikáljuk, hanem az Úr Jézus Krisztust; magunkat pedig, mint a ti szolgáitokat, a Jézusért.
Căci noi nu ne predicăm pe noi înșine, ci pe Cristos Isus ca Domn, și pe noi înșine ca slujitori ai voștri pentru Isus,
6 Mert az Isten, a ki szólt: setétségből világosság ragyogjon, ő gyújtott világosságot a mi szívünkben az Isten dicsősége ismeretének a Jézus Krisztus arczán való világoltatása végett.
întrucât Dumnezeu, care a spus: “Lumina va străluci din întuneric”, este cel care a strălucit în inimile noastre pentru a da lumina cunoașterii gloriei lui Dumnezeu pe fața lui Isus Cristos.
7 Ez a kincsünk pedig cserépedényekben van, hogy amaz erőnek nagy volta Istené legyen, és nem magunktól való.
Dar noi avem această comoară în vase de lut, pentru ca puterea să fie de la Dumnezeu și nu de la noi înșine.
8 Mindenütt nyomorgattatunk, de meg nem szoríttatunk; kétségeskedünk, de nem esünk kétségbe;
Suntem apăsați din toate părțile, dar nu zdrobiți; suntem în încurcătură, dar nu la disperare;
9 Üldöztetünk, de el nem hagyatunk; tiportatunk, de el nem veszünk;
urmăriți, dar nu părăsiți; loviți, dar nu distruși;
10 Mindenkor testünkben hordozzuk az Úr Jézus halálát, hogy a Jézusnak élete is látható legyen a mi testünkben.
purtând mereu în trup punerea la moarte a Domnului Isus, pentru ca viața lui Isus să se arate și în trupul nostru.
11 Mert mi, a kik élünk, mindenkor halálra adatunk a Jézusért, hogy a Jézus élete is látható legyen a mi halandó testünkben.
Căci noi, care trăim, suntem întotdeauna dați la moarte din pricina lui Isus, pentru ca și viața lui Isus să se arate în trupul nostru muritor.
12 Azért a halál mi bennünk munkálkodik, az élet pedig ti bennetek.
Astfel, deci, moartea lucrează în noi, dar viața în voi.
13 Mivelhogy pedig a hitnek mi bennünk is ugyanaz a lelke van meg, a mint írva van: Hittem és azért szóltam; hiszünk mi is, és azért szólunk;
Dar având același duh de credință, după cum este scris: “Am crezut și de aceea am vorbit”. Și noi credem, și de aceea și vorbim,
14 Tudván, hogy a ki feltámasztotta az Úr Jézust, Jézus által minket is feltámaszt, és veletek együtt előállít.
știind că Cel care l-a înviat pe Domnul Isus ne va învia și pe noi cu Isus și ne va prezenta împreună cu voi.
15 Mert minden ti érettetek van, hogy a kegyelem sokasodva sokak által a hálaadást bőségessé tegye az Isten dicsőségére.
Căci toate sunt pentru voi, pentru ca harul, înmulțindu-se prin cei mulți, să facă ca mulțumirile să abunde, spre slava lui Dumnezeu.
16 Azért nem csüggedünk; sőt ha a mi külső emberünk megromol is, a belső mindazáltal napról-napra újul.
De aceea, nu leșinăm, ci, deși exteriorul nostru se strică, lăuntrul nostru se înnoiește în fiecare zi.
17 Mert a mi pillanatnyi könnyű szenvedésünk igen-igen nagy örök dicsőséget szerez nékünk; (aiōnios g166)
Căci necazul nostru ușor, care este de moment, ne lucrează din ce în ce mai mult o greutate veșnică de glorie, (aiōnios g166)
18 Mivelhogy nem a láthatókra nézünk, hanem a láthatatlanokra; mert a láthatók ideig valók, a láthatatlanok pedig örökkévalók. (aiōnios g166)
în timp ce noi nu ne uităm la lucrurile care se văd, ci la cele care nu se văd. Căci lucrurile care se văd sunt vremelnice, dar lucrurile care nu se văd sunt veșnice. (aiōnios g166)
