Προς Κορινθιους Α΄ 4

1 Οὕτως ἡμᾶς λογιζέσθω ἄνθρωπος ὡς ὑπηρέτας Χριστοῦ καὶ οἰκονόμους μυστηρίων θεοῦ.

Deci, să ne considere omul ca slujitori ai lui Hristos și administratori ai tainelor lui Dumnezeu.

2 ὧδε λοιπὸν ζητεῖται ἐν τοῖς οἰκονόμοις ἵνα πιστός τις εὑρεθῇ.

Aici, de altfel, se cere de la administratori să fie găsiți credincioși.

3 ἐμοὶ δὲ εἰς ἐλάχιστόν ἐστιν ἵνα ὑφ’ ὑμῶν ἀνακριθῶ ἢ ὑπὸ ἀνθρωπίνης ἡμέρας· ἀλλ’ οὐδὲ ἐμαυτὸν ἀνακρίνω·

Dar în ceea ce mă privește pe mine, este un lucru foarte neînsemnat să fiu judecat de voi sau de un tribunal omenesc. Da, nici măcar nu mă judec pe mine însumi.

4 οὐδὲν γὰρ ἐμαυτῷ σύνοιδα, ἀλλ’ οὐκ ἐν τούτῳ δεδικαίωμαι, ὁ δὲ ἀνακρίνων με κύριός ἐστιν.

Căci nu știu nimic împotriva mea însumi. Cu toate acestea, nu prin aceasta sunt îndreptățit, ci cel care mă judecă este Domnul.

5 ὥστε μὴ πρὸ καιροῦ τι κρίνετε, ἕως ἂν ἔλθῃ ὁ κύριος, ὃς καὶ φωτίσει τὰ κρυπτὰ τοῦ σκότους καὶ φανερώσει τὰς βουλὰς τῶν καρδιῶν· καὶ τότε ὁ ἔπαινος γενήσεται ἑκάστῳ ἀπὸ τοῦ θεοῦ.

Așadar, nu judecați nimic înainte de vreme, până când va veni Domnul, care va scoate la lumină atât lucrurile ascunse ale întunericului, cât și va descoperi sfaturile inimilor. Atunci fiecare își va primi lauda de la Dumnezeu.

6 Ταῦτα δέ, ἀδελφοί, μετεσχημάτισα εἰς ἐμαυτὸν καὶ Ἀπολλῶν δι’ ὑμᾶς, ἵνα ἐν ἡμῖν μάθητε τὸ μὴ ὑπὲρ ἃ γέγραπται, ἵνα μὴ εἷς ὑπὲρ τοῦ ἑνὸς φυσιοῦσθε κατὰ τοῦ ἑτέρου.

Și aceste lucruri, fraților, le-am transferat, în chip figurat, mie însumi și lui Apolo, din pricina voastră, ca să învățați în noi să nu gândiți mai mult decât este scris, ca să nu vă îngâmfați unii împotriva altora.

7 τίς γάρ σε διακρίνει; τί δὲ ἔχεις ὃ οὐκ ἔλαβες; εἰ δὲ καὶ ἔλαβες, τί καυχᾶσαι ὡς μὴ λαβών;

Căci cine vă deosebește? Și ce aveți voi, pe care nu l-ați primit? Dar dacă l-ați primit, de ce vă lăudați ca și cum nu l-ați fi primit?

8 ἤδη κεκορεσμένοι ἐστέ· ἤδη ἐπλουτήσατε· χωρὶς ἡμῶν ἐβασιλεύσατε· καὶ ὄφελόν γε ἐβασιλεύσατε, ἵνα καὶ ἡμεῖς ὑμῖν συμβασιλεύσωμεν.

Sunteți deja plini. Ați devenit deja bogați. Ai venit să domnești fără noi. Da, și aș vrea să domnești, pentru ca și noi să domnească împreună cu tine!

9 δοκῶ γάρ, ὁ θεὸς ἡμᾶς τοὺς ἀποστόλους ἐσχάτους ἀπέδειξεν ὡς ἐπιθανατίους, ὅτι θέατρον ἐγενήθημεν τῷ κόσμῳ καὶ ἀγγέλοις καὶ ἀνθρώποις.

Căci mă gândesc că Dumnezeu ne-a arătat pe noi, apostolii, cei din urmă, ca pe niște condamnați la moarte. Căci suntem dați în spectacol lumii, atât îngerilor, cât și oamenilor.

10 ἡμεῖς μωροὶ διὰ Χριστόν, ὑμεῖς δὲ φρόνιμοι ἐν Χριστῷ· ἡμεῖς ἀσθενεῖς, ὑμεῖς δὲ ἰσχυροί· ὑμεῖς ἔνδοξοι, ἡμεῖς δὲ ἄτιμοι.

Noi suntem nebuni din cauza lui Hristos, dar voi sunteți înțelepți în Hristos. Noi suntem slabi, dar voi sunteți puternici. Voi aveți onoare, dar noi avem dezonoare.

11 ἄχρι τῆς ἄρτι ὥρας καὶ πεινῶμεν καὶ διψῶμεν καὶ γυμνιτεύομεν καὶ κολαφιζόμεθα καὶ ἀστατοῦμεν

Chiar și în ceasul acesta flămânzim, ne este sete, suntem goi, suntem bătuți și nu avem o locuință sigură.

12 καὶ κοπιῶμεν ἐργαζόμενοι ταῖς ἰδίαις χερσίν· λοιδορούμενοι εὐλογοῦμεν, διωκόμενοι ἀνεχόμεθα,

Ne chinuim, muncind cu mâinile noastre. Când oamenii ne blestemă, noi binecuvântăm. Fiind persecutați, noi îndurăm.

13 δυσφημούμενοι παρακαλοῦμεν· ὡς περικαθάρματα τοῦ κόσμου ἐγενήθημεν, πάντων περίψημα, ἕως ἄρτι.

Fiind defăimați, noi implorăm. Suntem făcuți ca mizeria lumii, murdăria ștearsă de toți, chiar și până acum.

14 Οὐκ ἐντρέπων ὑμᾶς γράφω ταῦτα, ἀλλ’ ὡς τέκνα μου ἀγαπητὰ νουθετῶν.

Nu vă scriu aceste lucruri ca să vă rușinez, ci ca să vă îndemn ca pe niște copii iubiți ai Mei.

15 ἐὰν γὰρ μυρίους παιδαγωγοὺς ἔχητε ἐν Χριστῷ, ἀλλ’ οὐ πολλοὺς πατέρας· ἐν γὰρ Χριστῷ Ἰησοῦ διὰ τοῦ εὐαγγελίου ἐγὼ ὑμᾶς ἐγέννησα.

Căci, deși aveți zece mii de îndrumători în Hristos, nu aveți mulți părinți. Căci, în Cristos Isus, eu am devenit tatăl vostru prin Buna Vestire.

16 παρακαλῶ οὖν ὑμᾶς, μιμηταί μου γίνεσθε.

Vă rog, așadar, să fiți imitatori ai mei.

17 διὰ τοῦτο αὐτὸ ἔπεμψα ὑμῖν Τιμόθεον, ὅς ἐστίν μου τέκνον ἀγαπητὸν καὶ πιστὸν ἐν κυρίῳ, ὃς ὑμᾶς ἀναμνήσει τὰς ὁδούς μου τὰς ἐν Χριστῷ Ἰησοῦ, καθὼς πανταχοῦ ἐν πάσῃ ἐκκλησίᾳ διδάσκω.

Din această cauză, v-am trimis pe Timotei, care este copilul meu iubit și credincios în Domnul, care vă va reaminti căile mele care sunt în Cristos, așa cum învăț eu pretutindeni, în orice adunare.

18 ὡς μὴ ἐρχομένου δέ μου πρὸς ὑμᾶς ἐφυσιώθησάν τινες·

Acum, unii sunt îngâmfați, ca și cum n-aș veni la voi.

19 ἐλεύσομαι δὲ ταχέως πρὸς ὑμᾶς, ἐὰν ὁ κύριος θελήσῃ, καὶ γνώσομαι οὐ τὸν λόγον τῶν πεφυσιωμένων ἀλλὰ τὴν δύναμιν,

Dar voi veni la voi în curând, dacă Domnul vrea. Și voi cunoaște, nu cuvântul celor ce se umflă în pene, ci puterea.

20 οὐ γὰρ ἐν λόγῳ ἡ βασιλεία τοῦ θεοῦ ἀλλ’ ἐν δυνάμει.

Căci Împărăția lui Dumnezeu nu este în cuvânt, ci în putere.

21 τί θέλετε; ἐν ῥάβδῳ ἔλθω πρὸς ὑμᾶς, ἢ ἐν ἀγάπῃ πνεύματί τε πραΰτητος;

Ce vreți voi? Să vin la voi cu un toiag, sau cu dragoste și cu un duh de blândețe?