Luke 8
1 And it was don aftirward, and Jhesus made iourney bi citees and castels, prechynge and euangelisynge the rewme of God, and twelue with hym;
Curând după aceea, a străbătut cetățile și satele, propovăduind și aducând vestea cea bună a Împărăției lui Dumnezeu. Împreună cu el erau cei doisprezece
2 and sum wymmen that weren heelid of wickid spiritis and sijknessis, Marie, that is clepid Maudeleyn, of whom seuene deuelis wenten out,
și câteva femei care fuseseră vindecate de duhuri rele și de boli: Maria, care se numea Magdalena, din care ieșiseră șapte demoni,
3 and Joone, the wijf of Chuse, the procuratoure of Eroude, and Susanne, and many othir, that mynystriden to hym of her ritchesse.
Ioana, soția lui Chuzas, administratorul lui Irod, Susana și multe altele care îi slujeau din averile lor.
4 And whanne myche puple was come togidir, and men hiyeden to hym fro the citees, he seide bi a symylitude,
Când s-a adunat o mare mulțime și veneau la el oameni din toate cetățile, el a vorbit printr-o pildă:
5 He that sowith, yede out to sowe his seed. And while he sowith, sum fel bisidis the weie, and was defoulid, and briddis of the eir eten it.
“Fermierul a ieșit să-și semene sămânța. Pe când semăna, o parte a căzut pe drum, a fost călcată în picioare și păsările cerului au mâncat-o.
6 And othir fel on a stoon, and it sprunge vp, and driede, for it hadde not moysture.
Altă sămânță a căzut pe stâncă și, de îndată ce a crescut, s-a uscat, pentru că nu avea umiditate.
7 And othir fel among thornes, and the thornes sprongen vp togider, and strangliden it.
Altele au căzut în mijlocul spinilor, iar spinii au crescut cu ea și au înăbușit-o.
8 And othir fel in to good erthe, and it sprungun made an hundrid foold fruyt. He seide these thingis, and criede, He that hath eeris of heryng, here he.
Altă a căzut în pământul bun, a crescut și a produs de o sută de ori mai mult rod.” În timp ce spunea aceste lucruri, a strigat: “Cine are urechi de auzit, să audă!”
9 But hise disciplis axiden him, what this parable was.
Atunci ucenicii Lui L-au întrebat: “Ce înseamnă pilda aceasta?”
10 And he seide to hem, To you it is grauntid to knowe the pryuete of the kyngdom of God; but to othir men in parablis, that thei seynge se not, and thei herynge vndurstonde not.
El a zis: “Vouă v-a fost dat să cunoașteți tainele Împărăției lui Dumnezeu; dar celorlalți le-a fost dat în pilde, ca să nu vadă, văzând, și să nu înțeleagă, auzind.
11 And this is the parable.
“Și pilda este următoarea: Sămânța este cuvântul lui Dumnezeu.
12 The seed is Goddis word; and thei that ben bisidis the weie, ben these that heren; and aftirward the feend cometh, and takith awei the word fro her herte, lest thei bileuynge be maad saaf.
Cei de pe drum sunt cei care ascultă; apoi vine diavolul și le ia cuvântul din inimă, ca să nu creadă și să nu fie mântuiți.
13 But thei that fel on a stoon, ben these that whanne thei han herd, resseyuen the word with ioye. And these han not rootis; for at a tyme thei bileuen, and in tyme of temptacioun thei goen awei.
Cei de pe stâncă sunt cei care, când aud, primesc cuvântul cu bucurie; dar aceștia nu au rădăcină. Ei cred pentru o vreme, apoi cad în timp de ispită.
14 But that that fel among thornes, ben these that herden, and of bisynessis, and ritchessis, and lustis of lijf thei gon forth, and ben stranglid, and bryngen forth no fruyt.
Ceea ce a căzut între spini, aceștia sunt cei care au auzit și, mergând pe drumul lor, sunt sufocați de griji, de bogății și de plăcerile vieții; și nu aduc niciun rod la maturitate.
15 But that that fel in to good erthe, ben these that, in a good herte, and best heren the word, and holdun, and brengen forth fruyt in pacience.
Cele din pământul bun, aceștia sunt cei care, cu inimă cinstită și bună, după ce au auzit cuvântul, îl țin strâns și produc roade cu perseverență.
16 No man lityneth a lanterne, and hilith it with a vessel, or puttith it vndur a bed, but on a candilstike, that men that entren seen liyt.
Nimeni, când aprinde o lampă, nu o acoperă cu un vas și nu o pune sub pat, ci o pune pe un suport, ca să vadă lumina cei ce intră înăuntru.
17 For ther is no priuei thing, which schal not be openyd, nether hid thing, which schal not be knowun, and come in to open.
Căci nu este nimic ascuns care să nu fie descoperit, nici nimic secret care să nu fie cunoscut și să nu iasă la lumină.
18 Therfor se ye, hou ye heren; for it schal be youun to hym that hath, and who euer hath not, also that that he weneth that he haue, schal be takun awei fro hym.
Fiți deci atenți cum auziți. Căci oricui are, i se va da; și oricui nu are, i se va lua chiar și ceea ce crede că are.”
19 And his modir and britheren camen to hym; and thei myyten not come to hym for the puple.
Mama și frații lui au venit la el, dar nu puteau să se apropie de el din cauza mulțimii.
20 And it was teeld to hym, Thi modir and thi britheren stonden with outforth, willynge to se thee.
Unii oameni i-au spus: “Mama ta și frații tăi stau afară și doresc să te vadă.”
21 And he answeride, and seide to hem, My modir and my britheren ben these, that heren the word of God, and doon it.
Dar El le-a răspuns: “Mama mea și frații mei sunt aceia care au auzit cuvântul lui Dumnezeu și-l împlinesc.”
22 And it was don in oon of daies, he wente vp in to a boot, and hise disciplis. And he seide to hem, Passe we ouer the see. And thei wenten vp.
Într-una din zilele acelea, S-a suit într-o barcă, El însuși și ucenicii Săi, și le-a zis: “Să trecem de cealaltă parte a lacului.” Așa că au pornit la apă.
23 And while thei rowiden, he slepte. And a tempest of wynde cam doun in to the watir, and thei weren dryuun hidur and thidur with wawis, and weren in perel.
Dar, în timp ce navigau, el a adormit. O furtună de vânt s-a abătut asupra lacului, iar ei luau cantități periculoase de apă.
24 And thei camen nyy, and reisiden hym, and seiden, Comaundoure, we perischen. And he roos, and blamyde the wynde, and the tempest of the watir; and it ceesside, and pesibilte was maad.
Au venit la el și l-au trezit, spunând: “Stăpâne, stăpâne, murim!” El s-a trezit și a mustrat vântul și furia apei; apoi au încetat și s-a făcut liniște.
25 And he seide to hem, Where is youre feith? Which dredynge wondriden, and seiden togidir, Who, gessist thou, is this? for he comaundith to wyndis and to the see, and thei obeien to hym.
El i-a întrebat: “Unde este credința voastră?” Înfricoșați, ei s-au mirat, spunându-și unul altuia: “Cine este acesta, care poruncește chiar și vânturilor și apelor, iar acestea îl ascultă?”
26 And thei rowiden to the cuntree of Gerasenus, that is ayens Galilee.
Apoi au ajuns în ținutul Gadarenilor, care este în fața Galileii.
27 And whanne he wente out to the loond, a man ran to hym, that hadde a deuel long tyme, and he was not clothid with cloth, nether dwellide in hous, but in sepulcris.
Când Isus a coborât la țărm, L-a întâmpinat un om din cetate, care avea demoni de multă vreme. Nu purta haine și nu locuia într-o casă, ci în morminte.
28 This, whanne he saiy Jhesu, fel doun bifor hym, and he criynge with a greet vois seide, What to me and to thee, Jhesu, the sone of the hiyest God? Y biseche thee, that thou turmente `not me.
Când L-a văzut pe Isus, a strigat, a căzut înaintea Lui și a zis cu glas tare: “Ce am eu de-a face cu Tine, Isus, Fiul Dumnezeului Celui Preaînalt? Te implor, nu mă chinui!”.
29 For he comaundide the vncleene spirit, that he schulde go out fro the man. For he took hym ofte tymes, and he was boundun with cheynes, and kept in stockis, and, whanne the boondis weren brokun, he was lad of deuelis in to desert.
Căci Isus poruncea duhului necurat să iasă din omul acela. Căci duhul necurat îl apucase de multe ori pe om. El era ținut sub pază și legat cu lanțuri și lanțuri. Rupând legăturile, demonul l-a împins în deșert.
30 And Jhesus axide hym, and seide, What name is to thee? And he seide, A legioun; for many deuelis weren entrid in to hym.
Isus l-a întrebat: “Care este numele tău?” El a spus: “Legiune”, pentru că mulți demoni intraseră în el.
31 And thei preyden hym, that he schulde not comaunde hem, that thei schulden go in to helle. (Abyssos g12)
Ei l-au implorat să nu le poruncească să se ducă în abis. (Abyssos g12)
32 And there was a flok of many swyne lesewynge in an hil, and thei preieden hym, that he schulde suffre hem to entre in to hem. And he suffride hem.
Pe munte era o turmă de mulți porci care pășteau pe munte, și l-au rugat să le dea voie să intre în ei. Atunci el le-a îngăduit.
33 And so the deuelis wenten out fro the man, and entriden in to the swyne; and with a birre the flok wente heedlyng in to the pool, and was drenchid.
Demonii au ieșit din omul acela și au intrat în porci, iar turma s-a repezit pe malul abrupt în lac și s-a înecat.
34 And whanne the hirdis sayn this thing don, thei flowen, and tolden in to the cite, and in to the townes.
Când au văzut cei ce-i hrăneau ce se întâmplase, au fugit și au povestit în cetate și în țară.
35 And thei yeden out to se that thing that was don. And thei camen to Jhesu, and thei founden the man sittynge clothid, fro whom the deuelis wenten out, and in hool mynde at hise feet; and thei dredden.
Oamenii au ieșit să vadă ce s-a întâmplat. Au venit la Isus și l-au găsit pe omul din care ieșiseră demonii, șezând la picioarele lui Isus, îmbrăcat și în deplinătatea facultăților mintale; și s-au temut.
36 And thei that sayn tolden to hem, hou he was maad hool of the legioun.
Cei care l-au văzut le-au povestit cum s-a vindecat cel care fusese posedat de demoni.
37 And al the multitude of the cuntre of Gerasenus preiede hym, that he schulde go fro hem, for thei werun holdun with greet drede. He wente vp in to a boot, and turnede ayen.
Toți locuitorii din ținutul Gadarenilor din împrejurimi l-au rugat să se îndepărteze de ei, pentru că se temeau foarte mult. Atunci a intrat în barcă și s-a întors.
38 And the man of whom the deuelis weren gon out, preide hym, that he schulde be with hym. Jhesus lefte hym,
Omul din care ieșiseră demonii l-a implorat să meargă cu el, dar Isus l-a alungat, spunându-i:
39 and seide, Go ayen in to thin hous, and telle hou grete thingis God hath don to thee. And he wente thorow al the cite, and prechide, hou grete thingis Jhesus hadde don to hym.
“Întoarce-te la casa ta și povestește ce lucruri mari a făcut Dumnezeu pentru tine.” El a plecat, proclamând în toată cetatea ce lucruri mari a făcut Isus pentru el.
40 And it was don, whanne Jhesus was gon ayen, the puple resseyuede hym; for alle weren abidynge hym.
Când s-a întors Isus, mulțimea L-a întâmpinat, căci toți Îl așteptau.
41 And lo! a man, to whom the name was Jayrus, and he was prynce of a synagoge; and he fel doun at the feet of Jhesu, and preiede hym, that he schulde entre in to his hous,
Și iată că a venit un om cu numele Iair. Era un conducător al sinagogii. A căzut la picioarele lui Isus și l-a rugat să intre în casa lui,
42 for he hadde but o douyter `almost of twelue yeer eelde, and sche was deed. And it bifel, the while he wente, he was thrungun of the puple.
pentru că avea o fiică unică, în vârstă de vreo doisprezece ani, și era pe moarte. Dar, pe când se ducea, mulțimea îl apăsa.
43 And a womman that hadde a flux of blood twelue yeer, and hadde spendid al hir catel in leechis, and sche miyte not be curid of ony,
O femeie care avea o scurgere de sânge de doisprezece ani, care cheltuise tot ce trăia pe medici și nu putea fi vindecată de niciunul,
44 and sche cam nyy bihynde, and touchide the hem of his cloth, and anoon the fluxe of hir blood ceesside.
a venit în spatele lui și s-a atins de franjurii hainei lui. Imediat curgerea sângelui ei s-a oprit.
45 And Jhesus seide, Who is that touchide me? And whanne alle men denyeden, Petre seide, and thei that weren with hym, Comaundour, the puple thristen, and disesen thee, and thou seist, Who touchide me?
Isus a zis: “Cine M-a atins?” Când toți au negat, Petru și cei care erau cu el au zis: “Învățătorule, mulțimile te presează și te îmbrâncesc, iar Tu spui: “Cine s-a atins de Mine?””.
46 And Jhesus seide, Summan hath touchid me, for that vertu yede out of me.
Dar Isus a zis: “Cineva m-a atins, căci am văzut că a ieșit din mine o putere.”
47 And the womman seynge, that it was not hid fro hym, cam tremblynge, and fel doun at hise feet, and for what cause sche hadde touchid hym sche schewide bifor al the puple, and hou anoon sche was helid.
Când femeia a văzut că nu era ascunsă, a venit tremurând; și, căzând înaintea lui, i-a declarat în fața întregului popor motivul pentru care se atinsese de el și cum s-a vindecat imediat.
48 And he seide to hir, Douytir, thi feith hath maad thee saaf; go thou in pees.
El i-a zis: “Fiică, înveselește-te! Credința ta te-a făcut sănătoasă. Du-te în pace”.
49 And yit while he spak, a man cam fro the prince of the synagoge, and seide to hym, Thi douytir is deed, nyle thou trauel the maister.
Pe când vorbea el încă, a venit unul din casa conducătorului sinagogii și i-a zis: “Fiica ta a murit. Nu-l deranja pe Învățător”.
50 And whanne this word was herd, Jhesus answeride to the fadir of the damysel, Nyle thou drede, but bileue thou oonli, and sche schal be saaf.
Dar Isus, auzind, i-a răspuns: “Nu te teme. Crede numai și ea va fi vindecată.”
51 And whanne he cam to the hous, he suffride no man to entre with hym, but Petir and Joon and James, and the fadir and the modir of the damysel.
Când a ajuns la casă, n-a lăsat pe nimeni să intre înăuntru, decât pe Petru, pe Ioan, pe Iacov, pe tatăl fetiței și pe mama ei.
52 And alle wepten, and biweileden hir. And he seide, Nyle ye wepe, for the damysel is not deed, but slepith.
Toți plângeau și o jeleau, dar el a zis: “Nu plângeți. Ea nu este moartă, ci doarme”.
53 And thei scorneden hym, and wisten that sche was deed.
Îl batjocoreau, știind că ea era moartă.
54 But he helde hir hoond, and criede, and seide, Damysel, rise vp.
Dar el i-a scos pe toți afară și, luând-o de mână, a strigat-o și a zis: “Copila, scoală-te!”
55 And hir spirit turnede ayen, and sche roos anoon. And he comaundide to yyue to hir to ete.
Spiritul ei s-a întors și s-a sculat îndată. El a poruncit să i se dea ceva de mâncare.
56 And hir fadir and modir wondriden greetli; and he comaundide hem, that thei schulden not seie to ony that thing that was don.
Părinții ei au fost uimiți, dar el le-a poruncit să nu spună nimănui ce s-a întâmplat.
