< Romans 8 >

1 There is, therefore, now no condemnation for those who are in union with Christ Jesus;
Așadar, acum nu este nici o condamnare pentru cei ce sunt în Hristos Isus, care nu umblă după trup, ci după Duhul.
2 for through your union with Christ Jesus, the Law of the life-giving Spirit has set you free from the Law of sin and death.
Căci legea Duhului de viață în Hristos Isus m-a făcut liber de legea păcatului și a morții.
3 What Law could not do, in so far as our earthly nature weakened its action, God did, by sending his own Son, with a nature resembling our sinful nature, to atone for sin. He condemned sin in that earthly nature,
Căci ceea ce nu putea face legea, fiindcă era slabă prin carne, Dumnezeu a făcut, trimițându-și propriul Fiu în chip de carne păcătoasă și pentru păcat, a condamnat păcatul în carne,
4 so that the requirements of the Law might be satisfied in us who live now in obedience, not to our earthly nature, but to the Spirit.
pentru ca rânduiala legii să fie împlinită în noi, care nu umblăm după carne, ci după Duhul.
5 They who follow their earthly nature are earthly-minded, while they who follow the Spirit are spiritually minded.
Căci cei care trăiesc după trup își pun mintea la lucrurile trupului, dar cei care trăiesc după Duhul, la lucrurile Duhului.
6 To be earthly-minded means death, to be spiritually minded means life and peace;
Căci mintea cărnii este moarte, dar mintea Duhului este viață și pace;
7 because to be earthly-minded is to be an enemy to God, for such a mind does not submit to the Law of God, nor indeed can it do so.
pentru că mintea cărnii este ostilă lui Dumnezeu, deoarece nu se supune legii lui Dumnezeu și nici nu poate fi.
8 They who are earthly cannot please God.
Cei care sunt în carne nu pot să placă lui Dumnezeu.
9 You, however, are not earthly but spiritual, since the Spirit of God lives within you. Unless a person has the Spirit of Christ, they do not belong to Christ;
Dar voi nu sunteți în carne, ci în Duh, dacă Duhul lui Dumnezeu locuiește în voi. Dar dacă cineva nu are Duhul lui Hristos, nu este al lui.
10 but, if Christ is within you, then, though the body is dead as a consequence of sin, the spirit is life as a consequence of righteousness.
Dacă Hristos este în voi, trupul este mort din pricina păcatului, dar spiritul este viu din pricina neprihănirii.
11 And, if the Spirit of him who raised Jesus from the dead lives within you, he who raised Christ Jesus from the dead will give life even to your mortal bodies, through his Spirit living within you.
Dar dacă Duhul celui care l-a înviat pe Isus din morți locuiește în voi, cel care l-a înviat pe Isus Hristos din morți va da viață și trupurilor voastre muritoare, prin Duhul Său care locuiește în voi.
12 So then, friends, we owe nothing to our earthly nature, that we should live in obedience to it.
Deci, fraților, nu suntem datori să trăim după trup, ca să trăim după trup.
13 If you live in obedience to your earthly nature, you will inevitably die; but if, by the power of the Spirit, you put an end to the evil habits of the body, you will live.
Căci, dacă trăiți după trup, trebuie să muriți; dar dacă, prin Duhul, faceți să moară faptele trupului, veți trăi.
14 All who are guided by the Spirit of God are children of God.
Căci toți cei ce sunt călăuziți de Duhul lui Dumnezeu, aceștia sunt copiii lui Dumnezeu.
15 For you did not receive the spirit of a slave, to fill you once more with fear, but the spirit of a child by adoption, which leads us to cry “Abba, our Father.”
Căci nu ați primit din nou duhul robiei pentru frică, ci ați primit Duhul adopției, prin care strigăm: “Abba! Tată!”
16 The Spirit himself unites with our spirits in bearing witness to our being God’s children,
Însuși Duhul mărturisește cu duhul nostru că suntem copii ai lui Dumnezeu;
17 and if children, then heirs – heirs of God, and joint heirs with Christ, since we share Christ’s sufferings in order that we may also share his glory.
și, dacă suntem copii, suntem și moștenitori, moștenitori ai lui Dumnezeu și împreună-moștenitori cu Hristos, dacă suferim împreună cu El, ca să fim și noi proslăviți împreună cu El.
18 I do not count the sufferings of our present life worthy of mention when compared with the glory that is to be revealed and bestowed on us.
Căci consider că suferințele de acum nu sunt vrednice de comparație cu slava care se va arăta față de noi.
19 All nature awaits with eager expectation the appearing of the sons of God.
Căci creația așteaptă cu nerăbdare arătarea copiilor lui Dumnezeu.
20 For nature was made subject to imperfection – not by its own choice, but owing to him who made it so –
Căci creația a fost supusă deșertăciunii, nu din voia ei, ci din cauza celui care a supus-o, în speranța
21 yet not without the hope that some day nature, also, will be set free from enslavement to decay, and will attain to the freedom which will mark the glory of the children of God.
că și creația însăși va fi eliberată din robia stricăciunii în libertatea gloriei copiilor lui Dumnezeu.
22 We know, indeed, that all nature alike has been groaning in the pains of labour to this very hour.
Căci știm că întreaga creație geme și se chinuiește în dureri împreună până acum.
23 And not nature only; but we ourselves also, though we have already a first gift of the Spirit – we ourselves are inwardly groaning, while we eagerly await our full adoption as sons – the redemption of our bodies.
Nu numai noi înșine, ci și noi înșine, care avem primele roade ale Duhului, chiar și noi înșine gemem în noi înșine, așteptând adopția, răscumpărarea trupului nostru.
24 By our hope we were saved. But the thing hoped for is no longer an object of hope when it is before our eyes; for who hopes for what is before his eyes?
Căci am fost mântuiți în speranță, dar speranța care se vede nu este speranță. Căci cine speră în ceea ce vede?
25 But when we hope for what is not before our eyes, then we wait for it with patience.
Dar dacă sperăm în ceea ce nu vedem, așteptăm cu răbdare.
26 So, also, the Spirit supports us in our weakness. We do not even know how to pray as we should; but the Spirit himself pleads for us in sighs that can find no utterance.
Tot așa și Duhul Sfânt ne ajută în slăbiciunile noastre, pentru că nu știm să ne rugăm cum trebuie. Dar însuși Duhul mijlocește pentru noi cu gemete care nu pot fi rostite.
27 Yet he who searches all our hearts knows what the Spirit’s meaning is, because the pleadings of the Spirit for Christ’s people are in accordance with his will.
Cel care cercetează inimile știe ce este în mintea Duhului, pentru că el mijlocește pentru sfinți, potrivit lui Dumnezeu.
28 But we do know that God causes all things to work together for the good of those who love him – those who have received the call in accordance with his purpose.
Știm că toate lucrurile lucrează împreună spre binele celor ce iubesc pe Dumnezeu, al celor ce sunt chemați după planul Lui.
29 For those whom God chose from the first he also destined from the first to be transformed into likeness to his Son, so that his Son might be the eldest among many brothers and sisters.
Căci pe cei pe care i-a cunoscut mai dinainte, i-a și predestinat să fie conformați cu chipul Fiului Său, pentru ca El să fie cel dintâi născut între mulți frați.
30 And those whom God destined for this he also called; and those whom he called he also pronounced righteous; and those whom he pronounced righteous he also brought to glory.
Pe cei pe care i-a predestinat, pe aceia i-a și chemat. Pe cei pe care i-a chemat, pe aceia i-a și îndreptățit. Pe cei pe care i-a justificat, pe aceia i-a și glorificat.
31 What are we to say, then, in the light of all this? If God is on our side, who can there be against us?
Ce să spunem despre aceste lucruri? Dacă Dumnezeu este pentru noi, cine poate fi împotriva noastră?
32 God did not withhold his own Son, but gave him up on behalf of us all; will he not, then, with him, freely give us all things?
El, care nu și-a cruțat propriul Fiu, ci L-a predat pentru noi toți, cum nu ne-ar da și El, împreună cu El, toate lucrurile?
33 Who will bring a charge against any of God’s people? He who pronounces them righteous is God!
Cine ar putea aduce o acuzație împotriva aleșilor lui Dumnezeu? Dumnezeu este cel care justifică.
34 Who is there to condemn them? He who died for us is Christ Jesus! – or, rather, it was he who was raised from the dead, and who is now at God’s right hand and is even pleading on our behalf!
Cine este cel care condamnă? Este Hristos, care a murit, ba mai mult, care a înviat din morți, care este la dreapta lui Dumnezeu, care și el mijlocește pentru noi.
35 Who is there to separate us from the love of the Christ? Will trouble, or difficulty, or persecution, or hunger, or nakedness, or danger, or the sword?
Cine ne va despărți pe noi de dragostea lui Hristos? Ar putea oare opresiunea, sau chinul, sau persecuția, sau foametea, sau goliciunea, sau primejdia, sau sabia?
36 Scripture says – “For your sake we are being killed all the day long, We are regarded as sheep to be slaughtered.”
Așa cum este scris, “De dragul tău suntem uciși toată ziua. Am fost socotiți ca niște oi pentru măcelărie.”
37 Yet amid all these things we more than conquer through him who loved us!
Nu, în toate aceste lucruri suntem mai mult decât biruitori prin Cel ce ne-a iubit.
38 For I am persuaded that neither death, nor life, nor angels, nor archangels, nor the present, nor the future, nor any powers,
Căci sunt încredințat că nici moartea, nici viața, nici îngerii, nici stăpânirile, nici lucrurile prezente, nici cele viitoare, nici puterile,
39 nor height, nor depth, nor any other created thing, will be able to separate us from the love of God revealed in Christ Jesus, our Lord!
nici înălțimea, nici adâncimea, nici vreun alt lucru creat nu va putea să ne despartă de dragostea lui Dumnezeu, care este în Hristos Isus, Domnul nostru.

< Romans 8 >