Luke 12
1 In the mean time, when there were gathered together an innumerable multitude of people, insomuch that they trode one upon another, he began to say unto his disciples first of all, Beware all of you of the leaven of the Pharisees, which is hypocrisy.
Între timp, după ce s-a adunat o mulțime de multe mii de oameni, încât se călcau în picioare unii pe alții, a început să spună mai întâi ucenicilor Săi: “Feriți-vă de drojdia fariseilor, care este ipocrizia.
2 For there is nothing covered, that shall not be revealed; neither hid, that shall not be known.
Dar nu este nimic ascuns care să nu fie descoperit, nici ascuns care să nu fie cunoscut.
3 Therefore whatsoever all of you have spoken in darkness shall be heard in the light; and that which all of you have spoken in the ear in closets shall be proclaimed upon the housetops.
De aceea, tot ce ați spus în întuneric va fi auzit la lumină. Ceea ce ați spus la ureche în încăperile interioare va fi proclamat pe acoperișurile caselor.
4 And I say unto you my friends, Be not afraid of them that kill the body, and after that have no more that they can do.
“Vă spun, prietenii mei, să nu vă temeți de cei ce ucid trupul, și după aceea nu mai au ce să facă.
5 But I will forewarn you whom all of you shall fear: Fear him, which after he has killed has power to cast into hell; yea, I say unto you, Fear him. (Geenna g1067)
Ci vă voi avertiza de cine trebuie să vă temeți. Temeți-vă de cel care, după ce a ucis, are puterea de a arunca în Gheenă. Da, vă spun, temeți-vă de el. (Geenna g1067)
6 Are not five sparrows sold for two farthings, and not one of them is forgotten before God?
“Nu se vând cinci vrăbii cu două monede de assaria? Nici una dintre ele nu este uitată de Dumnezeu.
7 But even the very hairs of your head are all numbered. Fear not therefore: all of you are of more value than many sparrows.
Dar până și firele de păr de pe capul vostru sunt toate numărate. De aceea nu vă temeți. Voi sunteți mai valoroși decât multe vrăbii.
8 Also I say unto you, Whosoever shall confess me before men, him shall the Son of man also confess before the angels of God:
“Vă spun că pe oricine Mă va mărturisi înaintea oamenilor, Fiul Omului îl va mărturisi și înaintea îngerilor lui Dumnezeu;
9 But he that denies me before men shall be denied before the angels of God.
iar cine Mă va tăgădui în fața oamenilor, va fi tăgăduit și în fața îngerilor lui Dumnezeu.
10 And whosoever shall speak a word (logos) against the Son of man, it shall be forgiven him: but unto him that blasphemes against the Holy Spirit (pneuma) it shall not be forgiven.
Oricine va rosti un cuvânt împotriva Fiului Omului va fi iertat, dar cei care blasfemiază împotriva Duhului Sfânt nu vor fi iertați.
11 And when they bring you unto the synagogues, and unto magistrates, and powers, take all of you no thought how or what thing all of you shall answer, or what all of you shall say:
Când vă vor aduce în fața sinagogilor, a conducătorilor și a autorităților, nu vă îngrijorați cum sau ce veți răspunde sau ce veți spune;
12 For the Holy Spirit (pneuma) shall teach you in the same hour what all of you ought to say.
pentru că Duhul Sfânt vă va învăța în același ceas ce trebuie să spuneți.”
13 And one of the company said unto him, Master, speak to my brother, that he divide the inheritance with me.
Unul din mulțime I-a zis: “Învățătorule, spune fratelui meu să împartă cu mine moștenirea.”
14 And he said unto him, Man, who made me a judge or a divider over you?
Iar el i-a zis: “Omule, cine m-a pus pe mine judecător sau arbitru peste tine?”
15 And he said unto them, Take heed, and beware of covetousness: for a man's life consists not in the abundance of the things which he possesses.
El le-a zis: “Luați seama! Păstrați-vă departe de lăcomie, căci viața unui om nu constă în abundența lucrurilor pe care le posedă”.
16 And he spoke a parable unto them, saying, The ground of a certain rich man brought forth plentifully:
Și le-a spus o pildă, zicând: “Pământul unui om bogat producea din belșug.
17 And he thought within himself, saying, What shall I do, because I have no room where to bestow my fruits?
El se gândea în sinea lui și zicea: “Ce voi face, pentru că nu am loc să-mi depozitez recolta?”
18 And he said, This will I do: I will pull down my barns, and build greater; and there will I bestow all my fruits and my goods.
El a zis: “Iată ce voi face. Îmi voi dărâma hambarele, voi construi altele mai mari și acolo îmi voi depozita tot grâul și toate bunurile mele.
19 And I will say to my soul, Soul, you have much goods laid up for many years; take your ease, eat, drink, and be merry.
Voi spune sufletului meu: “Suflete, ai multe bunuri depozitate de mulți ani. Ia-ți liniștea, mănâncă, bea și fii vesel!””'”.
20 But God said unto him, You fool, this night your soul shall be required of you: then whose shall those things be, which you have provided?
Dar Dumnezeu i-a zis: “Nebunule, în seara aceasta ți se cere sufletul tău. Lucrurile pe care le-ai pregătit — ale cui vor fi?”
21 So is he that lays up treasure for himself, and is not rich toward God.
Așa este cel care își strânge comori pentru sine și nu este bogat față de Dumnezeu.”
22 And he said unto his disciples, Therefore I say unto you, Take no thought for your life, what all of you shall eat; neither for the body, what all of you shall put on.
Și a zis ucenicilor Săi: “De aceea vă spun: Nu vă îngrijorați pentru viața voastră, ce veți mânca, nici pentru trupul vostru, ce veți purta.
23 The life is more than food, and the body is more than raiment.
Viața este mai mult decât mâncarea, iar trupul este mai mult decât îmbrăcămintea.
24 Consider the ravens: for they neither sow nor reap; which neither have storehouse nor barn; and God feeds them: how much more are all of you better than the fowls?
Gândiți-vă la corbi: ei nu seamănă, nu seceră, nu au depozit sau hambar, și Dumnezeu îi hrănește. Cât de mult mai valoroși sunteți voi decât păsările!
25 And which of you with taking thought can add to his stature one cubit?
Care dintre voi, fiind neliniștit, poate adăuga un cot la înălțimea sa?
26 If all of you then be not able to do that thing which is least, why take all of you thought for the rest?
Dacă deci nu sunteți în stare să faceți nici măcar cele mai mici lucruri, de ce vă îngrijorați pentru restul?
27 Consider the lilies how they grow: they toil not, they spin not; and yet I say unto you, that Solomon in all his glory was not arrayed like one of these.
Gândiți-vă la crini, cum cresc ei. Ei nu se trudesc, nici nu se învârt; totuși vă spun că nici măcar Solomon, în toată slava lui, nu era îmbrăcat ca unul dintre aceștia.
28 If then God so clothe the grass, which is to day in the field, and tomorrow is cast into the oven; how much more will he clothe you, O all of you of little faith?
Dar dacă așa îmbracă Dumnezeu iarba de pe câmp, care astăzi există, iar mâine este aruncată în cuptor, cu cât mai mult vă va îmbrăca pe voi, cei cu puțină credință?
29 And seek not all of you what all of you shall eat, or what all of you shall drink, neither be all of you of doubtful mind.
“Nu căutați ce veți mânca și ce veți bea, și nu vă îngrijorați.
30 For all these things do the nations of the world seek after: and your Father knows that all of you have need of these things.
Căci neamurile lumii caută toate aceste lucruri, dar Tatăl vostru știe că voi aveți nevoie de ele.
31 But rather seek all of you the kingdom of God; and all these things shall be added unto you.
Ci căutați Împărăția lui Dumnezeu și toate aceste lucruri vi se vor adăuga.
32 Fear not, little flock; for it is your Father's good pleasure to give you the kingdom.
“Nu vă temeți, turmă mică, căci Tatăl vostru a binevoit să vă dea Împărăția.
33 Sell that all of you have, and give alms; provide yourselves bags which wax not old, a treasure in the heavens that fails not, where no thief approaches, neither moth corrupts.
Vindeți ce aveți și dați daruri celor nevoiași. Făceți-vă poșete care nu îmbătrânesc, o comoară în ceruri care nu se strică, de care nu se apropie niciun hoț și pe care nu o distruge molia.
34 For where your treasure is, there will your heart be also.
Căci unde este comoara voastră, acolo va fi și inima voastră.
35 Let your loins be girded about, and your lights burning;
“Să vă îmbrăcați la brâu și să vă aprindeți lămpile.
36 And all of you yourselves like unto men that wait for their lord, when he will return from the wedding; that when he comes and knocks, they may open unto him immediately.
Să fiți ca niște oameni care pândesc pe stăpânul lor când se întoarce de la nuntă, pentru ca, atunci când vine și bate la ușă, să-i deschidă îndată.
37 Blessed are those servants, whom the lord when he comes shall find watching: verily I say unto you, that he shall gird himself, and make them to sit down to food, and will come forth and serve them.
Fericiți sunt acei slujitori pe care Domnul îi va găsi veghind când va veni. Mai mult ca sigur vă spun că se va îmbrăca, îi va face să se culce și va veni să le slujească.
38 And if he shall come in the second watch, or come in the third watch, and find them so, blessed are those servants.
Ei vor fi binecuvântați dacă va veni în a doua sau a treia gardă și îi va găsi așa.
39 And this know, that if the goodman of the house had known what hour the thief would come, he would have watched, and not have suffered his house to be broken through.
Dar să știți că, dacă stăpânul casei ar fi știut la ce oră va veni hoțul, ar fi vegheat și nu ar fi permis să i se spargă casa.
40 Be all of you therefore ready also: for the Son of man comes at an hour when all of you think not.
De aceea și voi fiți gata, căci Fiul Omului vine într-un ceas în care nu vă așteptați.”
41 Then Peter said unto him, Lord, speak you this parable unto us, or even to all?
Petru I-a zis: “Doamne, ne spui nouă pilda aceasta, sau tuturor?”
42 And the Lord said, Who then is that faithful and wise steward, whom his lord shall make ruler over his household, to give them their portion of food in due season?
Și Domnul a zis: “Cine este administratorul credincios și înțelept, pe care îl va pune stăpânul său peste casa lui, ca să le dea partea lor de mâncare la vremea potrivită?
43 Blessed is that servant, whom his lord when he comes shall find so doing.
Ferice de acel slujitor pe care stăpânul său îl va găsi făcând așa când va veni.
44 Truthfully I say unto you, that he will make him ruler over all that he has.
Adevărat vă spun că îl va pune peste tot ce are.
45 But and if that servant say in his heart, My lord delays his coming; and shall begin to beat the male servants and maidens, and to eat and drink, and to be drunken;
Dar dacă robul acela zice în inima lui: “Domnul meu întârzie să vină” și începe să bată pe slujitorii și pe slujnice, să mănânce, să bea și să se îmbete,
46 The lord of that servant will come in a day when he looks not for him, and at an hour when he is not aware, and will cut him in two, and will appoint him his portion with the unbelievers.
atunci stăpânul robului acela va veni într-o zi în care nu-l așteaptă și într-un ceas pe care nu-l știe, îl va tăia în două și-i va pune partea lui cu cei necredincioși.
47 And that servant, which knew his lord's will, and prepared not himself, neither did according to his will, shall be beaten with many stripes.
Robul acela care știa voia stăpânului său și nu s-a pregătit și nici nu a făcut ce voia el, va fi bătut cu multe lovituri,
48 But he that knew not, and did commit things worthy of stripes, shall be beaten with few stripes. For unto whomsoever much is given, of him shall be much required: and to whom men have committed much, of him they will ask the more.
dar cel care nu știa și a făcut lucruri vrednice de lovituri va fi bătut cu puține lovituri. Cui i s-a dat mult, i se va cere mult; și cui i s-a încredințat mult, i se va cere mai mult.
49 I am come to send fire on the earth; and what will I, if it be already kindled?
“Am venit să arunc foc pe pământ. Aș vrea să fie deja aprins.
50 But I have a baptism to be baptized with; and how am I straitened till it be accomplished!
Dar eu am un botez cu care trebuie să fiu botezat și cât de mult mă chinui până când se va împlini!
51 Suppose all of you that I am come to give peace on earth? I tell you, Nay; but rather division:
Credeți că am venit să dau pace pe pământ? Vă spun că nu, ci mai degrabă dezbinare.
52 For from henceforth there shall be five in one house divided, three against two, and two against three.
Căci, de acum înainte, într-o casă vor fi cinci dezbinați, trei împotriva a doi și doi împotriva a trei.
53 The father shall be divided against the son, and the son against the father; the mother against the daughter, and the daughter against the mother; the mother in law against her daughter in law, and the daughter in law against her mother in law.
Vor fi dezbinați: tatăl împotriva fiului și fiul împotriva tatălui; mama împotriva fiicei și fiica împotriva mamei sale; soacra împotriva nurorii și nora împotriva soacrei.”
54 And he said also to the people, When all of you see a cloud rise out of the west, immediately all of you say, There comes a shower; and so it is.
Și a zis mulțimilor: “Când vedeți un nor ridicându-se dinspre apus, îndată ziceți: “Vine o ploaie”, și așa se întâmplă.
55 And when all of you see the south wind blow, all of you say, There will be heat; and it comes to pass.
Când suflă un vânt de sud, voi spuneți: “Va fi o căldură toridă”, și așa se întâmplă.
56 All of you hypocrites, all of you can discern the face of the sky and of the earth; but how is it that all of you do not discern this time?
Voi, ipocriților! Voi știți să interpretați aspectul pământului și al cerului, dar cum se face că nu interpretați acest timp?
57 Yea, and why even of yourselves judge all of you not what is right?
“De ce nu judecați voi înșivă ce este drept?
58 When you go with your adversary to the magistrate, as you are in the way, give diligence that you may be delivered from him; lest he hale you to the judge, and the judge deliver you to the officer, and the officer cast you into prison.
Căci, atunci când mergi cu potrivnicul tău înaintea magistratului, încearcă cu sârguință pe drum să te eliberezi de el, ca nu cumva să nu te târască la judecător, iar judecătorul să te predea ofițerului și acesta să te arunce în închisoare.
59 I tell you, you shall not depart thence, till you have paid the very last mite.
Îți spun că nu vei ieși nicidecum de acolo până când nu vei plăti până la ultimul bănuț.”
