Acts 25

1 Now when Festus was come into the province, after three days he ascended from Caesarea to Jerusalem.

Festus, deci, a venit în provincie și, după trei zile, s-a suit din Cezareea la Ierusalim.

2 Then the high priest and the chief of the Jews informed him against Paul, and sought him,

Marele preot și cei mai de seamă dintre iudei l-au informat împotriva lui Pavel și l-au rugat,

3 And desired favor against him, that he would send for him to Jerusalem, laying wait in the way to kill him.

cerându-i o favoare împotriva lui, să-l cheme la Ierusalim, complotând să-l ucidă pe drum.

4 But Festus answered, that Paul should be kept at Caesarea, and that he himself would depart shortly thither.

Festus însă a răspuns că Pavel trebuie să fie ținut în custodie la Cezareea și că el însuși urma să plece în curând.

5 Let them therefore, said he, which among you are able, go down with me, and accuse this man, if there be any wickedness in him.

“Lăsați deci”, a spus el, “pe cei care sunt în putere printre voi să coboare cu mine și, dacă este ceva rău în acest om, să îl acuze.”

6 And when he had tarried among them more than ten days, he went down to Caesarea; and the next day sitting on the judgment seat commanded Paul to be brought.

După ce a stat printre ei mai mult de zece zile, s-a pogorât la Cezareea și a doua zi a stat pe scaunul de judecată și a poruncit să fie adus Pavel.

7 And when he was come, the Jews which came down from Jerusalem stood round about, and laid many and grievous complaints against Paul, which they could not prove.

După ce a venit, iudeii care se coborâseră de la Ierusalim au stat în jurul lui, aducând împotriva lui multe și grave acuzații pe care nu le puteau dovedi,

8 While he answered for himself, Neither against the law of the Jews, neither against the temple, nor yet against Caesar, have I offended any thing at all.

în timp ce el spunea în apărarea sa: “Nu am păcătuit deloc nici împotriva legii iudeilor, nici împotriva templului, nici împotriva lui Cezar”.

9 But Festus, willing to do the Jews a pleasure, answered Paul, and said, Will you go up to Jerusalem, and there be judged of these things before me?

Dar Festus, vrând să-și câștige favoarea iudeilor, a luat cuvântul și a zis lui Pavel: “Vrei să te duci la Ierusalim și să fii judecat de mine acolo despre aceste lucruri?”

10 Then said Paul, I stand at Caesar’s judgment seat, where I ought to be judged: to the Jews have I done no wrong, as you very well know.

Dar Pavel a zis: “Eu stau în fața scaunului de judecată al Cezarului, unde trebuie să fiu judecat. Nu am făcut niciun rău iudeilor, după cum bine știți și voi.

11 For if I be an offender, or have committed any thing worthy of death, I refuse not to die: but if there be none of these things whereof these accuse me, no man may deliver me to them. I appeal to Caesar.

Căci, dacă am greșit și am săvârșit ceva vrednic de moarte, nu refuz să mor; dar dacă nu este adevărat niciunul din lucrurile de care mă acuză ei, nimeni nu mă poate preda lor. Eu apelez la Cezar!”

12 Then Festus, when he had conferred with the council, answered, Have you appealed to Caesar? to Caesar shall you go.

Atunci Festus, după ce a vorbit cu consiliul, a răspuns: “Ați apelat la Cezar. La Cezar vă veți duce”.

13 And after certain days king Agrippa and Bernice came to Caesarea to salute Festus.

După ce au trecut câteva zile, regele Agripa și Berenice au sosit la Cezareea și au salutat pe Festus.

14 And when they had been there many days, Festus declared Paul’s cause to the king, saying, There is a certain man left in bonds by Felix:

Cum a stat acolo multe zile, Festus a prezentat împăratului cazul lui Pavel, zicând: “Există un om lăsat prizonier de Felix;

15 About whom, when I was at Jerusalem, the chief priests and the elders of the Jews informed me, desiring to have judgment against him.

despre care, când eram la Ierusalim, m-au informat preoții cei mai de seamă și bătrânii iudeilor, cerând o sentință împotriva lui.

16 To whom I answered, It is not the manner of the Romans to deliver any man to die, before that he which is accused have the accusers face to face, and have license to answer for himself concerning the crime laid against him.

Le-am răspuns că nu este obiceiul romanilor să predea pe cineva la pieire înainte ca acuzatul să se întâlnească față în față cu acuzatorii și să aibă ocazia să se apere în legătură cu acuzațiile care i se aduc.

17 Therefore, when they were come here, without any delay on the morrow I sat on the judgment seat, and commanded the man to be brought forth.

Prin urmare, când s-au adunat aici, nu am întârziat, ci a doua zi am stat pe scaunul de judecată și am poruncit ca omul să fie adus.

18 Against whom when the accusers stood up, they brought none accusation of such things as I supposed:

Când acuzatorii s-au ridicat în picioare, nu i-au adus nicio acuzație de lucruri pe care le presupuneam eu,

19 But had certain questions against him of their own superstition, and of one Jesus, which was dead, whom Paul affirmed to be alive.

ci au avut anumite întrebări împotriva lui cu privire la propria lor religie și la un Isus mort, despre care Pavel a afirmat că este viu.

20 And because I doubted of such manner of questions, I asked him whether he would go to Jerusalem, and there be judged of these matters.

Fiind nedumerit cum să întreb despre aceste lucruri, l-am întrebat dacă este dispus să meargă la Ierusalim și acolo să fie judecat cu privire la aceste lucruri.

21 But when Paul had appealed to be reserved to the hearing of Augustus, I commanded him to be kept till I might send him to Caesar.

Dar, când Pavel a cerut să fie reținut în vederea deciziei împăratului, am poruncit să fie reținut până când îl voi putea trimite la Cezar.”

22 Then Agrippa said to Festus, I would also hear the man myself. To morrow, said he, you shall hear him.

Agripa a zis lui Festus: “Aș vrea și eu să aud pe acest om.” “Mâine”, a spus el, “îl veți auzi”.

23 And on the morrow, when Agrippa was come, and Bernice, with great pomp, and was entered into the place of hearing, with the chief captains, and principal men of the city, at Festus’ commandment Paul was brought forth.

A doua zi, după ce Agripa și Berenice au venit cu mare pompă și au intrat în sala de audieri, împreună cu comandanții și cu cei mai de seamă din cetate, din porunca lui Festus, a fost adus Pavel.

24 And Festus said, King Agrippa, and all men which are here present with us, you see this man, about whom all the multitude of the Jews have dealt with me, both at Jerusalem, and also here, crying that he ought not to live any longer.

Festus a zis: “Împărate Agripa, și toți bărbații care sunt aici de față cu noi, vedeți pe acest om despre care toată mulțimea iudeilor mi-a făcut o petiție, atât la Ierusalim, cât și aici, strigând că nu trebuie să mai trăiască.

25 But when I found that he had committed nothing worthy of death, and that he himself has appealed to Augustus, I have determined to send him.

Dar când am constatat că nu a săvârșit nimic vrednic de moarte și cum el însuși a apelat la împărat, am hotărât să îl trimit pe el,

26 Of whom I have no certain thing to write to my lord. Why I have brought him forth before you, and specially before you, O king Agrippa, that, after examination had, I might have somewhat to write.

despre care nu am nimic sigur de scris domnului meu. De aceea l-am adus în fața voastră și mai ales în fața ta, rege Agripa, pentru ca, după examinare, să am ce să scriu.

27 For it seems to me unreasonable to send a prisoner, and not with to signify the crimes laid against him.

Căci mi se pare nerezonabil ca, trimițând un prizonier, să nu precizez și acuzațiile care i se aduc.”