路加福音 19
1 耶稣走进耶利哥城，穿城而过。
Isus u vinjit ăm Jerihon šă u trikut ăm ala varuš.
2 有一个名叫撒该的税吏长，非常富有。
Šă akulo are om šje să čima Zakej. Jăl are glavni poreznik, šă are găzdak.
3 他想看看耶稣到底是谁，但在人群中，身材矮小的他无法看见。
Jăl ănšjărka să vadă pă Isus šă să saznalaskă šjinji ăj jăl. Ali nu ăl puće să ăl vadă akulo asre mulc ominj daje kă jăl are niskă om.
4 于是他跑到前面，爬上一棵无花果树，想在耶稣经过的时候看看他的样子。
Dăm ala rănd jăl u aljărgat ăm nenći šă su urkat pă ljemn dă divlja smokvă ăm nadă kă lu viđe daje kă Isus vinje pă aje kalje.
5 耶稣走到这里后往上一看，对他说：“撒该，快下来，今天我要住在你家中。”
Kănd u vinjit Isus pă lokula, jăl su ujtat sus šă lu văzut pă jăl, šă ju zăs: “Zakej, păfriš haj žjos, kă ju trăbă astăs să vju la činji akasă.”
6 撒该马上爬下来，高兴地迎接耶稣到他家去。
Šă jăl su ăngribit să vijă žjos šă lu apukat ku fălušăjă.
7 众人见状议论纷纷：“他竟要住在这样的罪人家中！”
Kănd ur văzut lume aje, jej toc gumunje: “Jăl u meržji la om kari ăj grešnik!”
8 撒该站着对主说：“主啊，你看，我正在把一半的家财分给穷人，如果我曾欺骗谁，就会四倍奉还！”
Zakej su skulat šă u zăs: “Domnu, ujtăći! Ju dov žămătaći dăm găzdăšije ame alu sărašj. Šă dakă am ănšjăljit pă šjinjiva, ăntork patru răndur majmult.”
9 耶稣说：“今天这栋房子迎来了救赎，他也是亚伯拉罕的子孙。
Isus ju zăs aluj: “Astăs spasenje u vinjit la asta kasa, kă šă asta ăj fišjoru alu Abraham.
10 因为人子来寻找和拯救的就是迷失之人。”
Kă ju Fišjoru alu Omuluj am vinjit să kotă šă să spasalaskă pă ominj kari u fost pirdut.”
11 众人专心听着耶稣的话。由于这里接近耶路撒冷，加上民众都认为上帝之国即将出现，于是耶稣就讲了一个故事。
Mulc ominj ur auzăt elje vorbi, kum are dapropi dă Jeruzalem, šă ominji să gănđe kă kraljevstva alu Dimizov odma su apuka. Isus daje su apukat să lji spuji maj una usporedbă.
12 他说：“从前有一个贵族，他离开家去远方接受王位加冕，然后再回到家。
Jăl u zăs: “Unu găzdak om su gătat să mergă ăm dăparći pămănt să kapići kraljevstva šă atunšje să să ăntorkă.
13 他叫了自己的十个仆人来，将钱平分给他们，然后说：‘你们用这钱去做投资，一直到我回来。’
Jăl u čimat pă zešji (10) slugur, šă lju dat pola kila dă aržjint, šă u zăs: ‘Făšjec korist aje păn šje nu mă ăntork.’
14 但这国家的人都憎恨他，于是派一个代表跟过去，说：‘我们不想这个人做王统治我们。’
Ali ominji dăm lokula aluj ăl mărzăle, šă u mănat pă predstavnišj dă pă jăl să zăkă: ‘Noj nu gănđenj asta om să nji fijă kralj.’
15 贵族获得王位后返回，然后将那些拿钱投资的仆人召来，询问他们做投资的收益情况。
Ali jăl su ăntors ku autoritet dă kralj šă u dat zapovjed să ăj adukă pă slugurljelje alu kari u dat banj să vijă dădănenći să đe izvještaj šje ur făkut ku banji.
16 第一个仆人上前说：‘主人，你的钱已经赚了十倍。’
Elši sluga kari u vinjit, u zăs: ‘Domnu, banji atej mu adus dă zešji (10) majmult.’
17 国王说：‘做得好，你是个好仆人，因为你证明了在小事上很忠心，我现在派你去管理十座城。’
Šă jăl u zăs aluj: ‘Măndru! Tu ješć bun sluga. Daje kă are vjeran ku mik, aku aj autoritet pă zešji (10) varušur.’
18 第二个过来说：‘主人，你的钱已经赚了五倍。’
Altu om u vinjit, šă u zăs: ‘Domnu, banji atej su răđikat dă šinšj (5) răndur.’
19 国王说：‘我派你去管理五座城。’
Šă jăl u zăs isto astuje: ‘Ju cuj da autoritet pă šinšj (5) varušur.’
20 另一个仆人走进来说：‘主啊，你看，这是你的钱，现在还给你。我用布包着它，确保安全。
Šă treći (3) u zăs: ‘Domnu, ajišje ăj banji atej, ju am păzăt păntru činji, am pus ăm maramică.
21 你是个严厉的人，我很害怕你。我怕你会拿走不属于你的东西，会收走你没有种下的作物。’
Mijă mi are frikă dă činji daje ka ješć strog om: Tu jej šje naj ulagalit šă akuljež šje naj sămănat.’
22 国王回答：‘我要根据你这番话来审判你。你知道我很严厉，会拿走不属于我的东西，会收走我没有种下的作物。
Šă u zăs kralju ăm ănturšjală dă vorba: ‘Dăm gura ata cuj suduli, njiš korist sluga! Tu šćijej kă mes om strog, šă jov šje nuj amnjov, šă akuljeg šje nam sămănat.
23 那你为什么不把我的钱存入银行，等我回来的时候，就可以连本带息取回来？’
Atunšje adišje naj pus banji ăm bankă? Să vi putut šjeri banji ku kamaturlje kănd maš ăntoršji.’
24 国王对身边站着的仆人说：‘把他的钱拿走，交给那赚了十倍的人。’
Atunšje kralju u zăs alu hej šje stăće akulo: ‘Loc banji dă la jăl šă dăđecăl alu ala kari ari zešji (10).’
25 侍卫说：‘但主人，他已经有了十倍的钱了。’
Jej ur zăs: ‘Ali Domnu, jăl mar ari šinšj (5) kilă dă aržjint!’
26 国王说：‘告诉你们吧，那些已经有的，还会有更多。没有的，现在有的也会被拿走。
Ju vă zăk: Kari ari u ave majmult, a heje kari nari čak šă haj pucăn šje ari u fi lot dă la jăl.
27 至于那些不愿意我做国王统治他们的敌人，现在把他们拉到这里来，当着我的面杀掉！’”
A alu dužmanji amej kari nu gănđe să fjuv kralju alor, adušjecălji ajišje šă amurăcălji ăm oči amej!”
28 耶稣讲完这个故事，就继续向前朝着耶路撒冷走去。
Kănd Isus u spus usporedbe, u mers maj pă dăparći pă kalje dă Jeruzalem.
29 快到伯法其和伯大尼时，他来到了橄榄山，在那里叫来两名门徒，对他们说：
Kănd Isus vinje mar apropi dă lok ăm Betfaga šă Betanija la planina dă maslinur, jăl u mănăt pă doj učenikur aluj ăm nenći.
30 “你们到前面的村子去，进去后会看见有一个地方拴着一头从未有人骑过的小驴，解开它的绳子，把它牵来。
Jăl u zăs: “Dušjec ăm sat ăm nenči. Kum vinjec ăm lok, voj vic afla pă magar pă kari njime no šăzut. Dăzljigăcăl šă adušjecăl la minji.
31 如果有人问为什么解开它，你们就说：‘主需要它。’”
Dakă vu ăntriba šjinjiva: ‘Adišje ăl dăzljež?’, numa zăj: ‘Alu Domnu ăj trăbă.’”
32 两名门徒出发了，后来发生的一切与耶稣所说如出一辙。
Šă kari u fost mănată ur aflat točno kum jăl u zăs.
33 他们解开小驴的时候，驴主人问：“你们为什么解开它？”
Čak šă kănd dăzljiga pă magar, gazdurlje u ăntribat: “Adišje dăzljigăc?”
34 他们说：“主需要它。”
Šă ănturšjala dă vorba are: “Alu Domnu ăj trăbă.”
35 门徒把小驴牵到耶稣那里，把自己的衣服搭在驴背上，耶稣坐在上面。
Šă lu dus la Isus šă ur pus haljinurlje alor pă magar šă u pus pă Isus sus pă jăl să šadă.
36 耶稣骑驴前行，众人把自己的衣服铺在路上。
Kum măržje jăl ăm nenći, lume punje haljinurlje alor pă driku hunđi prušule să đe čast alu Isus.
37 当他走近耶路撒冷，这里也是橄榄山的下山路，门徒们因为看见了所有神迹，开始充满喜悦地大声赞美上帝。
Šă baš kum vinje jăl apropi dă varuš hunđi planina dă maslinur să slăbođi žjos, toc učenici aluj sur apukat să kănći ăm mari fălušăjă, šă dăm tot graju slavale pă Dimizov dă kutotu mari čudur šje ur văzut.
38 他们大声喊：“奉主之名前来的王，赞颂你！愿和平降临天堂，愿荣耀降临至高天堂！”
Jej mužje: “Blagoslovulit să fijă kralj kari vinji ăm numilje alu Domnu! Putuljală ăm nor, šă slava alu Dimizov!”
39 民众中有几个法利赛人对他说：“老师，不要让你的门徒说这些！”
Orikic dă farizej ăm gărmadă jur zăs: “Učitelju, zălji alu učenici atej să nu svitaskă aje.”
40 耶稣说：“我告诉你们，他们若保持沉默，石头就要呼喊了！”
A Isus lju zăs: “Dakă jej ur tăšje, petrilje sur apuka să mužjaskă ăm slavă.”
41 耶路撒冷越来越近了，耶稣看见这座城，开始为之哭泣，
Kănd u vinjit Isus maj apropi la varuš su apukat să plăngă pă jej dasupra.
42 他说：“我真希望你们——就是你们啊，在今天能知道通往平安的路，但都隐藏起来了，你们看不到。
Atunšje jăl u zăs: “Să vi šćut numa ăstăs šje adušji putuljala ata! Aku ăj askunsă dă la oči atej.
43 时间一到，你们的仇敌就会包围过来，搭建斜坡攻击你们，把你们团团围住，困住你们，
Daje kă vinji vreme kănd dužmanji atej ur riđika falur pălăngă činji, jej čur opkululi šă čur ănkuje dăm totă parće.
44 他们会彻底摧毁你们，还有你们的孩子。所有的石头建筑都会轰然倒塌，因为你们在救赎到来之刻拒绝接受。”
Šă jej čur uništili pă činji do kraja šă kutotu šje kustă akulo šă no maj rămănje ăm činji njiš una petră pă alta petră, kutotu păntru aje kă nu aj prepoznulit vreme kănd Dimizov u vinjit la činji.”
45 耶稣走进神庙，赶走做买卖之人，
Isus u mers ăm Hram, šă su apukat să lji măji afară pă eje kari vinđe šă kumpăra ăm nontru.
46 他对他们说：“经文上记着：‘我的殿将用于祷告’。你们却把它变成贼窝了。”
Jăl u zăs alor: “Skris ăj ăm svăntă kenvija: ‘Kasa ame u fi kasa dă aruguminći’ ali voj ac făkut ‘špiljă dă pljačkaš!’”
47 然后他每天都在神庙里教导众人。祭司长、宗教老师和首领都想杀害他，
Dă zuva Isus ănvăca ăm Hram, a mar popur šă učitelji dă zakonu alu Mojsije šă alci vođur kari as re židovur planărze să ăl amori pă jăl.
48 但又不知道如何下手，因为众人都围着他并聆听。
Ali jej nor aflat njimika kum ar fašji aje, daje kă lume să cănje apropi dă jăl, šă punje tari ureći la vorbilje aluj.
