Яков 3
1 Братя мои, не ставайте мнозина учители, като знаете, че ще приемем по-тежко осъждане.
Fraților, să nu fiți mulți dintre voi învățători, știind că vom primi o judecată mai grea.
2 Защото всички ние в много неща грешим; а който не греши в говорене, той е съвършен мъж, способен да обуздае и цялото тяло.
Căci toți ne poticnim în multe lucruri. Oricine nu se poticnește în cuvânt este o persoană desăvârșită, capabilă să țină în frâu și tot trupul.
3 Ето, ние туряме юздите в устата на конете, за да ни се покоряват, и обръщаме цялото им тяло.
Într-adevăr, noi punem mânere în gura cailor pentru ca ei să ne asculte și le îndrumăm tot corpul.
4 Ето, и корабите, ако да са толкова големи, и се тласкат от силни ветрове, пак с твърде малко кормило се обръщат на където желае кормчията.
Iată că și corăbiile, deși sunt atât de mari și sunt conduse de vânturi năprasnice, sunt totuși ghidate de o cârmă foarte mică, oriunde dorește pilotul.
5 Така и езикът е малка част от тялото, но много се хвали. Ето, съвсем малко огън, колко много вещество запалва!
Tot așa și limba este un membru mic și se laudă cu lucruri mari. Vedeți cum un foc mic se poate extinde până la o pădure mare!
6 И езикът, тоя цял свят от нечестие, е огън. Между нашите телесни части езикът е, който заразява цялото тяло и запалва колелото на живота, ни, а сам той се запалва от пъкъла. (Geenna g1067)
Și limba este un foc. Lumea nelegiuirii dintre mădularele noastre este limba, care spurcă tot trupul și dă foc cursului firii, și este incendiată de Gheenă. (Geenna g1067)
7 Защото всякакъв вид зверове, птици, гадини, и морски животни се укротяват и укротени са били от човечеството;
Căci orice fel de animal, pasăre, târâtoare și creatură marină este îmblânzită și a fost îmblânzită de oameni;
8 но езикът никой човек не може да укроти; буйно зло е, пълен е със смъртоносна отрова.
dar nimeni nu poate îmblânzi limba. Ea este un rău neliniștit, plin de otravă mortală.
9 С него благославяме Господа и Отца, и с него кълнем човеците създадени по Божие подобие!
Cu ea îl binecuvântăm pe Dumnezeul și Tatăl nostru, iar cu ea îi blestemăm pe oamenii care sunt făcuți după chipul lui Dumnezeu.
10 От същите уста излизат благословения и проклятия! Братя мои, не трябва това така да бъде.
Din aceeași gură iese binecuvântarea și blestemul. Frații mei, aceste lucruri nu ar trebui să fie așa.
11 Изворът пуща ли от същото отверстие сладка и горчива вода?
Un izvor trimite oare din aceeași deschizătură apă dulce și apă amară?
12 Възможно ли е, братя мои смоковницата да роди маслини, или лозата смокини? Така също не може солената вода да дава сладка.
Poate un smochin, frații mei, să dea măsline, sau o viță de vie smochine? Așadar, niciun izvor nu produce în același timp apă sărată și apă dulce.
13 Кой от вас е мъдър и разумен? Нека показва своите дела чрез добрият си живот, с кротостта на мъдростта.
Cine este înțelept și priceput între voi? Să arate prin buna lui purtare că faptele lui sunt făcute cu blândețea înțelepciunii.
14 Но ако в сърцето си имате горчива завист и крамолничество, не се хвалете и не лъжете против истината.
Dar dacă ai în inima ta gelozie amară și ambiție egoistă, nu te lăuda și nu minți împotriva adevărului.
15 Това не е мъдрост, която слиза отгоре, но е земна, животинска, бесовска;
Această înțelepciune nu este cea care coboară de sus, ci este pământească, senzuală și demonică.
16 защото, гдето има завист и крамолничество, там има бъркотия и всякакво лошо нещо.
Căci unde sunt gelozia și ambiția egoistă, acolo este confuzie și orice faptă rea.
17 Но мъдростта, която е отгоре, е преди всичко чиста, после миролюбива, кротко умолима, пълна с милост и добри плодове, примирителна, нелицемерна.
Dar înțelepciunea care vine de sus este mai întâi curată, apoi pașnică, blândă, rezonabilă, plină de milă și de roade bune, fără părtinire și fără ipocrizie.
18 А плодът на правдата се сее с мир от миротворците.
Or, rodul dreptății este semănat în pace de către cei care fac pace.
