< Luge 5 >

1 Eso afaega, Yesu da hano waiyabo ea dio amo Genesalede, amo ea bega: lelu. Dunu bagohame da gilisili, E guba: le aligili, Gode Ea sia: nabimusa: gilisi dagoi.
무리가 옹위하여 하나님의 말씀을 들을새 예수는 게네사렛 호숫가에 서서
2 E da menabo gasa: su dunu ilia dusagai aduna, hano bega: dialebe ba: i. Amo gasa: su dunu ilia dusagai fisili, ilia gasa: su esa hano bega: dodofelalebe ba: i.
호숫가에 두 배가 있는 것을 보시니 어부들은 배에서 나와서 그물을 씻는지라
3 Yesu da Saimone amo ea dusagai da: iya fila heda: i. Amalalu, Yesu da sia: beba: le, Saimone da fonobahadi sua: le gale, oualigi. Amalalu, Yesu da dusagai ganodini esalu, dunu huluane bega: esalebe ilima Gode Ea sia: olelei.
예수께서 한 배에 오르시니 그 배는 시몬의 배라 육지에서 조금 떼기를 청하시고 앉으사 배에서 무리를 가르치시더니
4 Sia: dagoloba, Yesu da Saimonema amane sia: i, “Defea! Bu hano luguduga sua: le gale, dia gasa: su sanasili, menabo gasa: le hiougima.”
말씀을 마치시고 시몬에게 이르시되 `깊은 데로 가서 그물을 내려 고기를 잡으라'
5 Be Saimone da bu adole i, “Hina! Ninia da gasi ganodini mae helefili hawa: hamonanu, menabo hamedafa ba: i. Be Dia sia: beba: le, na da menabo gasa: su bu digimu.”
시몬이 대답하여 가로되 `선생이여, 우리들이 밤이 맞도록 수고를 하였으되 얻은 것이 없지마는 말씀에 의지하여 내가 그물을 내리리이다' 하고
6 Amalalu, ilia menabo gasa: su digilalu, hiougili, menabo bagohame gasa: su ganodini sa: i ba: i. Hiougilalu, gasa: su da gadelale sa: imu agoai ba: i.
그리한즉 고기를 에운 것이 심히 많아 그물이 찢어지는지라
7 Amaiba: le, ilia na: iyado dunu eno dusagai ganodini esalu, ilima ili fidima: ne misa: ne lobo gafega wele guguda: i. Ili misini, menabo bagohamedafa dusagai aduna ganodini salabeba: le, dusagai da gela sa: imu agoai ba: i.
이에 다른 배에 있는 동무를 손짓하여 와서 도와 달라 하니 저희가 와서 두 배에 채우매 잠기게 되었더라
8 Amo hou ba: beba: le, Saimone (Yesu da ema dio eno amo Bida asuli) e da Yesu, ea ba: le gaidili diasa: ili, amane sia: i, “Hina! Di na yolesili, masa! Na da wadela: idafa dunu!”
시몬 베드로가 이를 보고 예수의 무릎 아래 엎드려 가로되 `주여 나를 떠나소서 나는 죄인이로소이다' 하니
9 Bai e amola ea na: iyado dunu huluane da menabo bagohamedafa laiba: le, fofogadigi.
이는 자기와 및 함께 있는 모든 사람이 고기 잡힌 것을 인하여 놀라고
10 Saimone ema gilisili hawa: hamosu dunu amo Ya: mese amola Yone (ela da Sebedi ea mano) ela amola da fofogadigi. Be Yesu E Saimonema amane sia: i. “Mae beda: ma! Wahawinini dia da dunu, menabo agoane hiougimu.”
세베대의 아들로서 시몬의 동업자인 야고보와 요한도 놀랐음이라 예수께서 시몬에게 일러 가라사대 `무서워 말라 이제 후로는 네가 사람을 취하리라' 하시니
11 Amalalu, ilia dusagai hano bega: hiougili, gogomenesili, liligi huluane udigili yolesili, Yesuma fa: no bobogei.
저희가 배들을 육지에 대고 모든 것을 버려두고 예수를 좇으니라
12 Eso afaega, Yesu da moilai afadafa ganodini esaloba, lebolosi aiya bagade madelai dunu da Yesuma misini doaga: i. E da Yesu ba: loba, osoboga diasa: ili, Yesuma ha: giwane adole ba: lalu, “Hina! Di da agoane hanai galea, Dia da na uhinisimu dawa: be!”
예수께서 한 동네에 계실 때에 온 몸에 문둥병 들린 사람이 있어 예수를 보고 엎드려 구하여 가로되 `주여 원하시면 나를 깨끗케 하실 수 있나이다' 하니
13 Amalalu, Yesu Ea lobo molole, lebolosi dunu digili ba: le, amane sia: i, “Na hanai! Di bahoma!” Amalalu, oloi dunu ea aiya amogalawane bahoi ba: i.
예수께서 손을 내밀어 저에게 대시며 가라사대 `내가 원하노니 깨끗함을 받으라!' 하신대 문둥병이 곧 떠나니라
14 Yesu da ema eno dunuma mae adodoma: ne sia: ne, eno amane sia: i, “Dunu huluane dia aiya bahoi dawa: ma: ne, hedolowane gobele salasu dunu ilima asili, Mousese ea musa: hamoma: ne sia: i defele, Godema gobele iasu liligi ema ima.”
예수께서 저를 경계하시되 `아무에게도 이르지 말고 가서 제사장에게 네 몸을 보이고 또 네 깨끗케 됨을 인하여 모세의 명한 대로 예물을 드려 저희에게 증거하라' 하셨더니
15 Be Yesu Ea hou nababeba: le, dunu huluane ilia bagadewane sia: dasu. Dunu bagohame, Yesu da ilia oloi uhinisima: ne, amola Ea sia: nabimusa: , Yesuma misi.
예수의 소문이 더욱 퍼지매 허다한 무리가 말씀도 듣고 자기 병도 나음을 얻고자 하여 모여 오되
16 Be Yesu da dunu hame esalebe sogega, Godema sia: ne gadomusa: ahoasu.
예수는 물러가사 한적한 곳에서 기도하시니라
17 Eso afaega Yesu da sia: olelei. Fa: lisi dunu amola sema olelesu dunu da Ga: lili amola Yudia soge moilai huluane, amola Yelusaleme moilai bai bagade bai bagade fisili, Yesuma doaga: musa: , misini, fi dialu. Yesu E da Gode Ea gasa lai dagoiba: le, E da oloi dunu uhinisimu defele esalu.
하루는 가르치실 때에 갈릴리 각 촌과 유대와 예루살렘에서 나온 바리새인과 교법사들이 앉았는데 병을 고치는 주의 능력이 예수와 함께 하더라
18 Amalalu, dunu eno ilia da dunu gadoi dialu debea da: iya diasi, amo gisa misi. Ilia da Yesu Ea midadi, diasu ganodini amoga ligisimusa: , logo hogoi helei.
한 중풍병자를 사람들이 침상에 메고 와서 예수 앞에 들여 놓고자 하였으나
19 Be dunu bagohame guba: le aliligibiba: le, diasu ganodini golili sa: imu logo hame ba: i. Amalalu, diasu da: iya gado heda: le, diasu figisu gadelale, gelabo hamone, efe bagele, amo ganodini oloi dunu ea debea da: iya diasili, dunu aligi dogoa, Yesu Ea midadi sanasi.
무리 때문에 메고 들어갈 길을 얻지 못한지라 지붕에 올라가 기와를 벗기고 병자를 침상채 무리 가운데로 예수 앞에 달아 내리니
20 Yesu da amo oloi dunu ea na: iyado ilia dafawaneyale dawa: su hou ba: beba: le, gadoi dialu dunuma amane sia: i, “Na dunu! Dia wadela: i hou Na da gogolema: ne olofoi dagoi.”
예수께서 저희 믿음을 보시고 이르시되 `이 사람아 네 죄 사함을 받았느니라' 하시니
21 Be sema olelesu dunu amola Fa: lisi dunu da gilisili sadoga sia: dasu amane, “Amo lasogole sia: su dunu da nowala: ? Gode Hi fawane da dunu ilia wadela: i hou gogolema: ne olofosu dawa:”
서기관과 바리새인들이 의논하여 가로되 `이 참람한 말을 하는 자가 누구뇨? 오직 하나님 외에 누가 능히 죄를 사하겠느냐?'
22 Yesu da ilia asigi dawa: su dawa: beba: le, ilima amane adole ba: i, “Dilia dogo ganodini abuliba: le wamowane adole ba: sala: ?
예수께서 그 의논을 아시고 대답하여 가라사대 `너희 마음에 무슨 의논을 하느냐?'
23 Adi hou da asaboila: ? Na da gadoi diala dunuma, ‘Dia wadela: i hou da gogolema: ne olofoi dagoi,’ sia: mu o eno Na da ema, wa: legadole, laloma: ne, sia: mu.
제 죄 사함을 받았느니라 하는 말과 일어나 걸어 가라 하는 말이 어느 것이 쉽겠느냐?
24 Be Dunu Egefe da osobo bagade dunuma gogolema: ne olofosu ima: ne gasa defelewane gala. Amo dilia dawa: ma: ne, Na da hamomu.” Amalalu, E da gadoi dialu dunuma amane sia: i, “wa: legadole, dia debea gisawene diasuga masa.”
그러나 인자가 땅에서 죄를 사하는 권세가 있는 줄을 너희로 알게 하리라' 하시고 중풍병자에게 말씀하시되 `내가 네게 이르노니 일어나 네 침상을 가지고 집으로 가라' 하시매
25 Amalalu, gadoi dialu dunu da amogaluwane wa: legadole, dunu huluane odagiaba, ea debea gaguia gadole, gisawane, Godema nonodona, ea diasuga asi.
그 사람이 저희 앞에서 곧 일어나 누웠던 것을 가지고 하나님께 영광을 돌리며 자기 집으로 돌아가니
26 Amo hou dunu huluane fofogadigili ba: i. Ilia beda: iwane Godema nodone, amane sia: i, “Dafawane! Wali eso musa: hame ba: i liligi da degabo ba: i dagoi.”
모든 사람이 놀라 하나님께 영광을 돌리며 심히 두려워하여 가로되 오늘날 우리가 기이한 일을 보았다 하니라
27 Amalalu, Yesu da gadili asili, su lidisu dunu ea dio amo Lifai, su lidisu sesei ganodini esalebe ba: i. Yesu da ema amane sia: i, “Nama fa: no bobogema!”
그 후에 나가사 레위라 하는 세리가 세관에 앉은 것을 보시고 `나를 좇으라!' 하시니
28 Lifai da wa: legadole, ea liligi huluane fisili, Yesuma fa: no bobogei.
저가 모든 것을 버리고 일어나 좇으니라
29 Amalalu, Lifai da Yesu aowamusa: , ea diasuga lolo nasu bagade hamoi. Eno su lidisu dunu amola eno dunu bagohame da amo lolo Nasu amoga misi dagoi.
레위가 예수를 위하여 자기 집에서 큰 잔치를 하니 세리와 다른 사람이 많이 함께 앉았는지라
30 Be Fa: lisi dunu amola sema olelesu dunu da Yesu Ea ado ba: su dunuma gagabole amane sia: i, “Dilia da abuliba: le su lidisu amola wadela: i hou hamosu dunu ilima gilisili ha: i nanabela: ?”
바리새인과 저희 서기관들이 그 제자들을 비방하여 가로되 `너희가 어찌하여 세리와 죄인과 함께 먹고 마시느냐?'
31 Yesu da ilia sia: nabi. E amane sia: i, “Hame oloi dagumui dunu da manoma legesu dunuma hame maha, - oloi dunu fawane.
예수께서 대답하여 가라사대 `건강한 자에게는 의원이 쓸데없고 병든자에게라야 쓸데 있나니
32 Na da ida: iwane gasa fi dunu lidimusa: hame misi. Be Na da wadela: i dunu ilia hou sinidigima: ne, amo lidimusa: misi dagoi.”
내가 의인을 부르러 온 것이 아니요 죄인을 불러 회개시키러 왔노라'
33 Eno dunu da Yesuma amane sia: i, “Yone Ba: bodaise ea ado ba: su dunu, amola Fa: lisi ilia ado ba: su dunu ilia da ha: i mae nawane sia: ne gadosu hou hamonana. Be Dia ado ba: su dunu ilia da mae yolele ha: i naha amola waini hano naha.”
저희가 예수께 말하되 `요한의 제자는 자주 금식하며 기도하고 바리새인의 제자들도 또한 그리하되 당신의 제자들은 먹고 마시나이다'
34 Yesu E bu adole i, “Uda lasu lolo nasea, amo lolo nasuga hiougi dunu, amola uda lamu dunu da ili gilisili esalebeba: le, ha: i mae nawane esalumu da defeala: ? Hame mabu!
예수께서 저희에게 이르시되 `혼인집 손님들이 신랑과 함께 있을 때에 너희가 그 손님으로 금식하게 할 수 있느뇨?
35 Be eno eso da misunu galebe. Amo esoga, ilia uda lamu na: iyado da asi dagoiba: le, amo ilia e bu hame ba: muba: le, ha: i mae nawene sia: ne gadosu hou hamomu.”
그러나 그 날에 이르러 저희가 신랑을 빼앗기리니 그 날에는 금식할 것이니라'
36 Yesu da fedege sia: eno ilima amane olelei, “Dunu da da: i salasu hea gadelai amoga nodomemusa: , da: i salasu gaheabolo hame gadelasa. Agoane hamosea, e da gaheabolo abula gadelai agoane ba: mu amola gaheabolo abula da hea amoga noga: le hame madelagi galebe.
또 비유하여 이르시되 `새 옷에서 한 조각을 찢어 낡은 옷에 붙이는 자가 없나니 만일 그렇게 하면 새 옷을 찢을 뿐이요 또 새 옷에서 찢은 조각이 낡은 것에 합하지 아니하리라
37 Dunu ilia da waini gaheabolo amo ohe gadofo waini hano dili nasu hea amo ganodini hame sala. Amasea, waini gaheabolo da dena heda: sea, gadofo da fudagala: le, waini da udigili sogadigili, gadofo amola wadela: lesi dagoi ba: mu.
새 포도주를 낡은 가죽 부대에 넣는 자가 없나니 만일 그렇게 하면 새 포도주가 부대를 터뜨려 포도주가 쏟아지고 부대도 버리게 되리라
38 Waini gaheabolo amo ohe gadofo waini hano dili nasu gaheabolo ganodini salimu da defea.
새 포도주는 새 부대에 넣어야 할 것이니라
39 Dunu da waini hano musa: dialu na dagoiba: le, gaheabolo waini hano hame hanasa. ‘Waini hano musa: dialu ea hedai da baligisa,’ e sia: sa.”
묵은 포도주를 마시고 새 것을 원하는 자가 없나니 이는 묵은 것이 좋다 함이니라'

< Luge 5 >