Matiyu 9
1 Yesu pira nanya nzirgi, akafina udu nanya kanme kagbire.
A intrat într-o corabie, a trecut dincolo și a venit în cetatea sa.
2 Itunna ida nin nimon alle na adinin nkonu nriu nfunu, anon kitene kuppe. Uyenun nyinu mine sa uyenu, Yesu woro nnan konu nriu nfune, “Gono, su liburi libo, alapi fe iwese.”
Și iată că i-au adus un om paralizat, întins pe un pat. Isus, văzând credința lor, i-a spus paraliticului: “Fiule, înveselește-te! Păcatele tale îți sunt iertate”.
3 Itunna amon anan ninyerte iworo nanya natimine, “Ulle unite unan nanzu kitiari.”
Și iată că unii dintre cărturari își ziceau: “Omul acesta hulește”.
4 Yesu yinno ugbilizu mine aworo, “Iyari nta idin gbilizu imon inanza nanya nibinai mine?
Isus, cunoscând gândurile lor, a zis: “Pentru ce gândiți rău în inimile voastre?
5 Bara iyeme ari kalin nin sheu nbellu, 'Iwese alapi fe sa iworo fita ucinu'?
Căci ce este mai ușor: să spui: “Păcatele tale sunt iertate”, sau să spui: “Scoală-te și umblă?”
6 Bara nani inan yirino nworu usaun nnit dinin likara nyi a wese alapi, ...” a woro nnan konu nrui nfunue, “Fita, yauna kupefe, udo kilarife.”
Dar ca să știți că Fiul Omului are putere pe pământ să ierte păcatele — (apoi i-a spus paraliticului): “Scoală-te, ia-ți rogojina și du-te la casa ta”.
7 Nin nani unite fita anya udu kilari me.
Și s-a sculat și a plecat la casa lui.
8 Na ligosi nyene nani, Iwasu umamaki izazina Kutelle, ulle na adin nizu imus nlo likare kiti nanit.
Dar mulțimile, văzând aceasta, s-au mirat și au slăvit pe Dumnezeu, care dăduse oamenilor o asemenea putere.
9 Na Yesu nkata likane, ayene unit unan lisa Matta, ule na awa sosin kitin nsesu ngandu. A bellinghe, “Dofini.” Ame fita atunna a dofinghe.
Când a trecut Isus de acolo, a văzut pe un om numit Matei, care ședea la percepție. I-a spus: “Urmează-mă”. El s-a ridicat și l-a urmat.
10 Na Yesu nso ali imoli nanya kilari, itunaa anan sesungandu nin nanit anan kulapi dasa ida li imonli nin Yesu a nono katuwa me.
Pe când ședea el în casă, iată că au venit mulți vameși și păcătoși și s-au așezat la masă cu Isus și cu discipolii săi.
11 Na afarisayawa nyenenani, iworo nnono katuwa me, “iyari nta unadursuzu mine din li imomli na nan sesu ngandu nin nanit anan nalapi?”
Fariseii, văzând aceasta, au zis discipolilor lui: “De ce mănâncă învățătorul vostru cu vameșii și cu păcătoșii?”
12 Na Yesu nlanza nani, aworo anit alle na idinmun nakara nidowa, na idin piziru ukan ba, cas anitalle na idimun tikonu idinin su nkan,
Când a auzit Isus, le-a zis: “Cei sănătoși nu au nevoie de doctor, dar cei bolnavi au nevoie de doctor.
13 anug iwasaqaq inya idi yinin imon na idin su, “meng din nin nsu nadalci na uhadaya ba, bara nna dak na nyicila anit alau ba, ituba ba, anan kulapi.”
Voi însă mergeți și învățați ce înseamnă acest lucru: “Eu vreau milă, și nu jertfă”, căci n-am venit să chem la pocăință pe cei drepți, ci pe păcătoși.”
14 Inug nono katuwa Yohanna da kiti me iworo, iyaghari nta arik nan na farisawa asa ti tere tinu, na inu nono katuwafe din tecu tinu ba.”
Atunci ucenicii lui Ioan au venit la el și i-au zis: “De ce noi și fariseii postim des, iar ucenicii tăi nu postesc?”
15 Yisa belle nani, “Inug alle na ido kiti nilumga wasa isu liburi lisire a kwanyana tiyome yita nanghinua? bara ayiri din cinu na iba da yaunu kwanyana tiyome kitimine, iba teru tinu.
Isus le-a zis: “Pot oare prietenii mirelui să jelească atâta timp cât mirele este cu ei? Dar vor veni zile când mirele va fi luat de la ei și atunci vor posti.
16 Na umon nwasa atafa kuzeni kupese nin ku kuse ba, bara kupori kupese bati kulutuke jarta, tutun uba yitu kang.
Nimeni nu pune o bucată de pânză neîncălzită pe o haină veche, pentru că petecul s-ar rupe de pe haină și se face o gaură și mai mare.
17 Nanere anti nwasa ita nmyin narau lisu ikuse ba, iwa su nani, lisue ba wutu, nmyen naraue gutun, lisuwe ba malu kitii, bara nani ibati nmyen narau mipese lisu lipese vat mine baso.”
Nici oamenii nu pun vin nou în piei de vin vechi, căci altfel s-ar sparge piei, s-ar vărsa vinul și s-ar strica piei. Nu, ei pun vin nou în piei de vin proaspăt, și amândouă se păstrează.”
18 Kubi na Yesu wadi nbellu nile imone kitimine atunno umong unit udia ada atumuno kitime. A woro, “ushono nighe nene akuu, bara nani da uda tarda ghe acarafe aba fitu.”
Pe când le spunea acestea, iată că a venit un domnitor și I s-a închinat, zicând: “Fiica mea a murit; vino și pune mâna pe ea și va trăi.”
19 Nin nani Yesu fitah adofighe, nanere inun nono katuwa me.
Isus s-a sculat și a mers după el, ca și ucenicii lui.
20 Itunna umon uwani adi nin gu5tuzunu nmie kang akus likure nin na ba, ada mamalin Yesuada dudo kubaga kulutuk me.
Și iată că o femeie, care avea o scurgere de sânge de doisprezece ani, a venit în urma Lui și s-a atins de marginea hainei Lui;
21 Bara awa bellin litime,” asa ndudo kulutik me cas meng ba shinu.”
căci zicea în sinea ei: “Dacă mă ating de haina Lui, mă voi face bine”.
22 Bara nani Yesu gitirno ayeneghe aworo, “ushono ning ta ayi akone, uyinnu fe sa uyenu nshono nin fi, uwane tinna ashino deddei.
Dar Isus, întorcându-se și văzând-o, a zis: “Fiică, înveselește-te! Credința ta te-a făcut sănătoasă”. Și femeia s-a făcut bine din acel ceas.
23 Na Yesu nda kilari nnit udia, ada se anan nalantu di naru, a ligozi yita. In ghejilu kang.
Când a intrat Isus în casa domnitorului și a văzut pe cei ce cântau la fluier și mulțimea în dezordine,
24 ame woroghe, “Canfi na kubure nkuwariba, adin nmoroare, bara nani inug sisaghe nin sughe ubaha.
le-a zis: “Faceți loc, căci fata nu este moartă, ci doarme.” Îl ridiculizau.
25 Na iceou ligoze ndas, a pira nanya kutee, akifoghe ncara kubure fita.
Dar, când mulțimea a fost trimisă afară, El a intrat înăuntru, a luat-o de mână și fata s-a ridicat.
26 Unin ulirue tunna umala kiti, nyanya kipi kane.
Vestea aceasta s-a răspândit în toată țara aceea.
27 Na Yesu wa kata unzu kikane, adu an waba dofinghe, itunna ntutuzu idi nsu “lanza nkunekune bite usau Dauda.”
Pe când trecea Isus de acolo, doi orbi L-au urmărit, strigând și zicând: “Ai milă de noi, Fiul lui David!”
28 Kubi na Yesu ndah nanya kilare, inung aduanne da kitime, Yesu belle nani” anung nyinna nwasa nsu ille imone,” Inung woroghe, “eh Chikilari.”
După ce a intrat în casă, orbii s-au apropiat de El. Isus le-a zis: “Credeți că pot face acest lucru?” Ei i-au spus: “Da, Doamne”.
29 Nin nnani Yisa dudo iyizi mine, aworo, “Uso nani kitimine, nafo uyinnu mine sa uyenu.”
Apoi s-a atins de ochii lor și a zis: “Fie vouă după credința voastră!”
30 Nanere iyizu mine wa pun. Yesu kpada nani kang aworo, “Yenen na umon wa yinin kitene nile imone ba.”
Atunci li s-au deschis ochii. Isus le-a poruncit cu strictețe, zicând: “Aveți grijă ca nimeni să nu afle despre aceasta.”
31 Var nin nani adu ani nuzu itunna nbellu nlirie vat kaghir kane.
Dar ei au ieșit și au răspândit faima Lui în toată țara aceea.
32 Na anit an waba ane wa nya, itunna idamun nin nmong uturi na agbergenu na pirughe iida mu nghe kitin Yesu.
Pe când ieșeau ei afară, iată că a fost adus la El un mut, care era posedat de un demon.
33 Kubi na inutuno agbergenue, uturi une lirina, ligozi su umamaki iworo, “Ille imone na tisa yene inin in Israila ba.”
După ce a fost izgonit demonul, omul mut a vorbit. Mulțimile se minunau și spuneau: “Așa ceva nu s-a mai văzut în Israel!”
34 Bara nani inung a farisawa woro, “Adin nutuzunu agbergenue nin ndia nagbergenere.”
Dar fariseii ziceau: “Prin prințul demonilor scoate demoni.”
35 Yisa nya udu vat nighiir nan nitari: aleo ubun dursuzu nanya nati nlira, adi nbelle uliru nlai un tigo, ashino nin vat tikonu nan nale na idi acine ba.
Isus străbătea toate cetățile și satele, învățând în sinagogile lor, propovăduind vestea cea bună a Împărăției și vindecând orice boală și orice neputință în popor.
36 Na ayene ligozi nanit, alanza nkune kune mine, bara iwa su udamuwa, nibinai wulu nani bara wnadi nafo akam sa unan libia.
Când a văzut mulțimile, i s-a făcut milă de ele, pentru că erau hărțuite și împrăștiate, ca niște oi fără păstor.
37 A belle nono katuwa me “Unin ugirbe karin inun anan karin ba.
Atunci le-a spus discipolilor săi: “Într-adevăr, secerișul este mare, dar lucrătorii sunt puțini.
38 Bara nani, deddei sun nlira kiti Ncikilari ngirbe, anan kpina nan girbe nanya kunene.”
Rugați-vădeci ca Domnul secerișului să trimită lucrători la secerișul Său.”
