Matiyu 8
1 Na Yisa nto; o kitene likup, ligozi gbardang dofine.
Când S-a pogorât de pe munte, o mare mulțime de oameni Îl urmau.
2 Umon, ame ukuturu da kitime, atumuno mbun me, aworo, “Cikilari andi uyinna, uwasa utayi nso lau.”
Și iată că un lepros a venit la el și i s-a închinat, zicând: “Doamne, dacă vrei, poți să mă faci curat”.
3 Yisa nakpa ucara me a dudoghe aworo, “Meng yinna. Ta lau.” Na nin nmolu kubi ba atinna a weseghe ata lau nin tikuturu me.
Isus a întins mâna și l-a atins, zicând: “Vreau să... Să fii curățat”. Imediat, lepra lui a fost curățată.
4 Yisa woroghe, “Yene yenje uwa bellin umon imomon, can libaufe, udurso litife kitin pirist nin nni nimon ule na udukan Musa na bellin, bara uni ngodiya kitime.
Isus i-a zis: “Ai grijă să nu spui nimănui; ci du-te, arată-te preotului și oferă darul pe care l-a poruncit Moise, ca mărturie pentru ei.”
5 Na Yisa npira nanyan Kaparnahum, nkon kusoja kudia nroma, da kitime ada tiringhe,
Când a ajuns în Capernaum, a venit la El un centurion, care i-a cerut ajutor,
6 aworoghe, “Cikilari, kucin nighe non nanya kilari nin nkonun nriu nagbergenu, adi nanyan nlanzu npazaza kang.”
zicând: “Doamne, robul meu zace în casă, paralizat și foarte chinuit.”
7 Yisa bellinghe, “Meng ba dak nda shin ninghe.”
Isus i-a zis: “Voi veni și-l voi vindeca.”
8 Ame udia nasoja kawaghe aworo, “Cikilari, na meng mabtin fe da piru nanya kilari nig ba, bara nani belle ligbulang cas kucineghe ba shinu.
Centurionul a răspuns: “Doamne, nu sunt vrednic să intri sub acoperișul meu. Spune doar un cuvânt și robul meu va fi vindecat.
9 Bara meng wang unitari ulle na nsosin kuteet likara, nmini dinin na soja alle na idi kadas nigh, assa nworo nlenge, 'Can,' ame nsa anya, nin kiti nmong tutun nworoghe, 'Da,' ame asa ada, nin kucin nigh, 'Su nenenghe,' asa asu inin.”
Căci și eu sunt un om sub autoritate, având sub mine soldați. Îi spun acestuia: “Du-te!” și el se duce; îi spun altuia: “Vino!” și el vine; îi spun robului meu: “Fă aceasta!” și el o face.”
10 Na Yisa nlanza nani, asu umamaki anin belle alenge na idi ligowe nanghe, “Kidegen ndin bellu munu, nin nanyan Iseraila, na nse umon na adinin nimus nle uyinnu sa uyene gbardang nani ba.
Isus, auzind aceasta, s-a mirat și a zis celor ce-l urmau: “Adevărat vă spun că n-am găsit o credință atât de mare, nici măcar în Israel.
11 Ndin bellu minu, anit gbardang ba dak unuzu gabar nin yamma, iba da so ili kutebul nin Ibrahim, isheku a yakubu nanya kilari tigo kitene kani.
Vă spun că mulți vor veni de la răsărit și de la apus și vor sta cu Avraam, Isaac și Iacov în Împărăția Cerurilor,
12 Bara inug, nono tigowe iba turnu nani nanya nsirti midiya, kiti kanga na kuculu ba yitu ku nin nyaku nayini.”
dar copiii Împărăției vor fi aruncați în întunericul de afară. Acolo va fi plâns și scrâșnire de dinți”.”
13 Yisa belle udia nasoja, “Can! Nafo na uyinna uba di so nani, iba sufi.” Kucin me tunna ku shine ndedei kube.
Isus i-a spus centurionului: “Du-te și tu. Să ți se facă așa cum ai crezut.” Robul său a fost vindecat în acel ceas.
14 Kubi na Yisa wa piru kilarin Bitrus, ayene kumara Bitrus kuwane, annon nin nkonu.
Când a intrat Isus în casa lui Petru, a văzut pe mama nevestei lui, care zăcea bolnavă de febră.
15 Yisa dudo ucarame, atinna ashino. Na afita asughe uhidima.
I-a atins mâna, și febra a lăsat-o. Ea s-a ridicat și l-a servit.
16 Na kuleleng nda, anite da nin nale na agbergenu na rizu nani kitin Yisa anutuzuno agbergenue nin ligbulang nliru, ashino nin na nan tikonu vat.
Când s-a făcut seară, i-au adus pe mulți posedați de demoni. El a izgonit duhurile cu un cuvânt și a vindecat pe toți cei bolnavi,
17 Nanere iwa kullu ule imon na iwan mo bellu kiti nnan liru nin nnu Kutelle Ishaya, nworu, “Ame litime na yaun tikonu bite nin ticuta.”
pentru ca să se împlinească ceea ce s-a spus prin profetul Isaia: “El a luat neputințele noastre și a purtat bolile noastre”.
18 Nene na Yesu nyene ligozi nkilinghe, ana uduka isun koni kusari kurawan Galili.
Isus, văzând mulțime mare în jurul Lui, a poruncit să se ducă în cealaltă parte.
19 Nani umong unan ninyerte da kitime aworo, “Unan durrsuzu meng ba dofinfi vat kika na uba du.”
Un cărturar a venit și I-a zis: “Învățătorule, Te voi urma oriunde vei merge.”
20 Yesu woroghe, “Ninyanyawa dinin ti mine, anyin yita nin tido mine, amma na gono nnit dinin kiti ka na aba nonku litime ku ba.”
Isus i-a zis: “Vulpile au vizuini și păsările cerului au cuiburi, dar Fiul Omului nu are unde să-și pună capul.”
21 Umong nanya nono katuwa me bellinghe, “Cikilari, yinna menku ntu ndo ndi kasu ucif nighe.”
Un alt ucenic al Lui I-a zis: “Doamne, îngăduie-mi să mă duc mai întâi să îngrop pe tatăl meu.”
22 Bara nani Yisa woroghe, “Dofini anan nkul kasu atimine anar nkul.”
Dar Isus i-a zis: “Urmează-Mă și lasă morții să-și îngroape morții lor.”
23 Na Yesu npira uzirgi, nono katuwa me dofinghhe udu nanye.
Când a urcat în corabie, ucenicii Lui L-au urmat.
24 Itunna, kikane kuwut nin funu nuzu kitene kurawan fibarakh nmyin tursu uzirge, ame Yisa yita nmoro.
Iată că s-a iscat o furtună violentă pe mare, încât barca era acoperită de valuri; dar El dormea.
25 Inun nono katuwa da kitime ida fiyaghe, iworo, “Su utucu bite Cikilari; arike ba kuzu!”
Ucenicii au venit la el și l-au trezit, zicând: “Salvează-ne, Doamne! Suntem pe moarte!”
26 Yesu woro nani, “Inyari nta idin lanzu fiu, idinin nyinu sa uyenu cingligha?” Afita akpada ufune nin kurawe. Kite tinna ki so tik. Inug anite su umamaki iworo, “Imusi nyapin unitari, ulle ufunu nin kurawa din dortu uliru me?”
El le-a zis: “De ce vă temeți, oameni cu puțină credință?” Apoi s-a ridicat, a mustrat vântul și marea și s-a făcut o mare liniște.
27 Anite su umamaki, inin woro, “Uyapin unitari ulele har tifinu nin kuli din latizighe?”
Și oamenii se mirau și ziceau: “Ce fel de om este acesta, încât și vântul și marea îl ascultă?”
28 Na Yesu nda nkon kusari nmyin Garasinawa, anit anwaba alle na agbergenu din cinnu ninghinu zuroghe, asa i wa nuzu nanya nisek idin nin magunta, na umon unan cin wansa akata libau lole ba.
Când a ajuns de cealaltă parte, în ținutul Gherghesenilor, l-au întâmpinat doi oameni posedați de demoni, care ieșeau din morminte, foarte înverșunați, încât nimeni nu putea trece pe acolo.
29 Itunna isu kuculu iworo, “Iyaghari tidumun na tiba su ninfi, gono Kutelle? fe nda kikanere unan tanari tinoo kamin kube na ina jeowa?”
Și iată că strigau, zicând: “Ce avem noi de-a face cu Tine, Isus, Fiul lui Dumnezeu? Ai venit aici ca să ne chinuiești înainte de vreme?”
30 Nene Ligo naladii wandi kikane kileo, na iwa di pit kitimine ba.
Și era o turmă de mulți porci care păștea departe de ei.
31 Inug agbergenue foghe acara iworo, “Assa unutuno nari, ta nari tipiru ligo naledu ane.”
Demonii l-au implorat, spunând: “Dacă ne scoți afară, îngăduie-ne să plecăm în turma de porci.”
32 Yesu belle nani “Can!” Inug agbergenue nuzu idi piru nanya naladue, itunna vat ligowe putu likup udu nanya kurawa inane nanya nmyen.
Și le-a zis: “Mergeți!” Au ieșit și au intrat în turma de porci; și iată că întreaga turmă de porci s-a prăbușit în mare și a murit în apă.
33 Inug anite alle na idin ndortu nalade ico udu nanya kipin, idi bellin vat nimone, umunu imon na ise alle na agbergenue din cinu ninghinu.
Cei care îi hrăneau au fugit și s-au dus în cetate și au povestit totul, inclusiv ce s-a întâmplat cu cei care erau posedați de demoni.
34 Itunna vat kagbire nuzu udii zuru nan Yisa. Na iyene ghe, ifoghe acara asun kagbir mine.
Iată că toată cetatea a ieșit în întâmpinarea lui Isus. Când l-au văzut, l-au implorat să plece de lângă hotarele lor.
