Matiyu 27
1 Nene na kitin shanta, vat na didya na priest iyawa nin na kukune na nite kpiliza umolun Yesu ku.
Când a venit dimineața, toți preoții cei mai de seamă și bătrânii poporului s-au sfătuit împotriva lui Isus ca să-L omoare.
2 Itere ghe inyaa mung idi nakpa ghe na caran Bilatus, ugumna.
L-au legat, L-au dus și L-au predat guvernatorului Ponțiu Pilat.
3 Ku bi kongo Yahuda, ulenge na awa leu ghe nyene isuu Yesu ku ushara nkul, a deo kutin akurtuno ikurfunghe akut atat na iwa bya ghe na cara na priest didya nin na kune,
Atunci Iuda, care L-a trădat, văzând că Isus a fost osândit, a avut remușcări și a adus înapoi cei treizeci de arginți preoților cei mai de seamă și bătrânilor,
4 A woro, “Nati kulapi nlewe unan myii milau, min nan sali kulap.” Amma inun woro, “Ilele nsoo nyan kiti bit? Ulele ulawa ufin.”
zicând: “Am păcătuit că am trădat sânge nevinovat.” Dar ei au spus: “Ce ne pasă nouă de asta? Voi vă ocupați de asta”.
5 Atoo ikurfunghe nya kuti nlira, atunna anuza anyaa adi bana litime.
A aruncat piesele de argint în sanctuar și a plecat. Apoi s-a dus și s-a spânzurat.
6 Adya kutii nlire yira ikurfunghe inin woro, “Na ucaun i taa ile ikurfunghe nanya filaiye ba bara na ikurfung myii yari.”
Preoții cei mai de seamă au luat arginții și au zis: “Nu este îngăduit să-i punem în vistierie, fiindcă este prețul sângelui.”
7 I kpiliza ulire ligowe idi seru kunen nin nikurfunghe ki ka na ima kasu amaraku.
S-au sfătuit și au cumpărat cu ele câmpul olarului pentru a îngropa străinii.
8 Bara nani kunen kune idin yucu kunin, “Kunen nmyii” udak kitimone.
De aceea, câmpul acela a fost numit până în ziua de azi “Câmpul de sânge”.
9 Nani imon ile na Irimiya na beleng i kulo, na awa woro, “I yira ikurfunghe akut atat, uparashi ule na iwa ti liti me nnuzu na nit me Israila,
Atunci s-a împlinit ceea ce fusese spus prin profetul Ieremia, care zicea “Au luat cei treizeci de arginți, prețul celui căruia i s-a pus un preț, pe care unii dintre copiii lui Israel l-au taxat,
10 Ining na kiti kunenen, nafo na Cikilare na duru nani.”
și le-au dat pentru câmpul olarului, așa cum mi-a poruncit Domnul.”
11 Nene Yesu yisina nbun ngumna, ugumne nin tiringhe, “Fere ugo na Yahudawe?” Yesu kawaghe, “ubelle nani.”
Isus a stat în picioare înaintea guvernatorului; și guvernatorul L-a întrebat: “Ești Tu Împăratul iudeilor?” Isus i-a zis: “Așa zici tu”.
12 Bara nani na i wa din pizirughe nin kulapi, na akawa nani imon ba.
Când a fost acuzat de preoții cei mai de seamă și de bătrâni, n-a răspuns nimic.
13 Bilatus nin woroghe, “Uku lanza imon ile na idin belu litii fe?”
Atunci Pilat i-a zis: “Nu auzi câte mărturisiri se fac împotriva ta?”
14 Bara nan na a kawa ligbulang lirumba, bara nani ugumne kifo unuu me.
El nu i-a răspuns, nici măcar un cuvânt, așa că guvernatorul s-a mirat foarte mult.
15 Kubin buki mene ugadwari ugummne suun nkon kucin ko na anite fere.
La sărbătoare, guvernatorul obișnuia să elibereze mulțimii câte un prizonier pe care îl dorea.
16 Nkuni kube i wadi nin kon kucim kugbas lisa me Barabas.
Ei aveau atunci un prizonier de seamă, numit Baraba.
17 Na izuru vat kiti kirum, Bilatus woro nani, “Ghari idi nin su insun minu ame? Barabas sa Yesu ule idin yicu KKristi?”
Când s-au adunat deci, Pilat le-a zis: “Pe cine vreți să vă eliberez? Pe Baraba sau pe Isus, care se numește Hristos?”
18 Bara na ayiri i wa nakpaghe bara nshinari.
Căci știa că din cauza invidiei îl predaseră.
19 Na a wa sosin kutet nwucun nliru uwani me tooghe nin kadura a woro, na uwati imon nin kadura a woro, “Na uwati imon nin nit une ba. Bara na inneu kitimone nanya namoro bara ame.”
Pe când ședea el pe scaunul de judecată, soția lui a trimis la el, zicând: “Nu te mai lega de acest neprihănit, căci astăzi am suferit multe în vis din pricina lui.”
20 A didya kutiii nlira nang na kukune ntardu nacara kutii nlira risa ligosin na nite i woro, idi nin su Barabas, imolu Yesu ku.
Iar preoții cei mai de seamă și bătrânii au convins mulțimile să ceară pe Baraba și să nimicească pe Isus.
21 Ugumne tirino nani, “Ghari nan wabe idi nin su in cin minu ame?” I woro, “Barabas.”
Dar guvernatorul le-a răspuns: “Pe care dintre cei doi vreți să vi-l eliberez?” Ei au spus: “Baraba!”
22 Bilatus woro nani, “I yari mma ti nin Yesu ule na idin yicughe Kristi?” Vat mene kawa i woro, “Kotin ghe kitene kucan nkull.”
Pilat le-a zis: “Ce să fac lui Isus, care se numește Hristos?” Și toți i-au zis: “Să fie răstignit!”
23 Anin woro na nin, “Bara iyang, kulapin nyanghari ataa?” Bara nani ighantina ti uwi mene kang, “Katin ghe ku can nkull.”
Dar guvernatorul a zis: “De ce? Ce rău a făcut?” Dar ei strigau foarte tare, zicând: “Să fie răstignit!”
24 Bara na Bilatus nyene na a wa sa a wantina nani ba, banin nani ayene i cizina ufeuj nibinai, i yira myein, akusu acara me mbun ligozin na nite, a woro, “Na myein nin duku nin nang sali kulapi ulele. Yeneng ati mene imon ile na ima tighe.”
Pilat, văzând că nu se câștiga nimic, ci că se făcea tulburare, a luat apă și s-a spălat pe mâini în fața mulțimii, zicând: “Eu sunt nevinovat de sângele acestui neprihănit. Aveți grijă de el”.
25 Anite vat woro, “Na nmyii me so natii bite udu nono bite.”
Și tot poporul a răspuns: “Sângele lui să fie peste noi și peste copiii noștri!”
26 Anin suna nani Barabas ku, aning nakpa nani Yesu ku idi kotinghe kucan nkull.
Apoi le-a dat drumul lui Baraba, iar pe Isus l-a biciuit și l-a dat spre răstignire.
27 A sojan gumne yira Yesu ku udu nanya kitin yisizunu kutiin nwucun nliru idi pitirin a soje vat.
Atunci soldații guvernatorului au dus pe Isus în pretoriu și au adunat toată garnizoana împotriva Lui.
28 I kalaghe imon kidowome vat itaghe imoon licin kidowe.
L-au dezbrăcat și I-au pus o haină stacojie.
29 Inin kyele kitik tigoo namart itaghe liti, i taghe uca ncara uleme me inin tumunu nbun me idighe liyom, idin belu, “Ulai dandaun Ugo na Yahudawa!”
I-au împletit o cunună de spini și i-au pus-o pe cap, iar în mâna dreaptă o trestie; au îngenuncheat înaintea lui și l-au batjocorit, zicând: “Slavă, Împăratul iudeilor!”
30 I tufuzunghe ataf, i bolo ucan na cara me i kpizoghe mun kitene liti.
L-au scuipat, au luat trestia și l-au lovit în cap.
31 Na imala usughe liyarne, i kala imonne na itaghe kidowe, ishonghe inme, ini nya ninghe cindi kutinu kucan kull.
După ce l-au batjocorit, i-au luat haina, i-au pus hainele pe el și l-au dus ca să-l răstignească.
32 Na inuzu udas, I se umong unit kunang sirmi lisa me simon, uli na iwa boroghe iyizi a nya nanghinu bara anan yauna kucan nkull me.
Când au ieșit afară, au găsit un om din Cirene, numit Simon, și l-au silit să meargă cu ei, ca să-și ducă crucea.
33 Idaa kankiti na idin yicu Ugolgota, kite na idin sumun, “Kiti na kankang nati.”
Când au ajuns la un loc numit “Golgota”, adică “Locul craniului”,
34 Inaghe nmyein me gbalala a sono. Na a buti minin, na a yino usone ba.
i-au dat să bea vin acru amestecat cu fiere. După ce a gustat, nu a vrut să bea.
35 Na ikofinghe ikoso imoon kito wome nin kuriya.
După ce l-au răstignit, i-au împărțit hainele, aruncând la sorți,
36 Inin suu idin yenju ghe.
și, stând acolo, îl priveau.
37 Kitene litime i Yertine lo ligbulanghe na li woro, “Yesuari, ulele ugo na Yahudawa.”
I-au pus deasupra capului său acuzația scrisă împotriva lui: “ACESTA ESTE IISUS, REGELE IUDEILOR”.
38 A kiri aba wa di ninghe kitene kuce, warum ncara ulime, warum ncara ugule.
Și erau doi tâlhari răstigniți împreună cu El, unul la dreapta Lui și altul la stânga.
39 Ale na idin katizu zugizoghe, idin zinlu ati mene
Cei ce treceau pe acolo Îl ocărau, clătinându-și capetele
40 inin din belu, “Fe ule na uwadin woru uturiin atat! Tucu litife andi fe Gono Kutelleari, tolo kitene ku can nkull kone!”
și zicând: “Tu, care distrugi templul și-l zidești în trei zile, mântuiește-te! Dacă ești Fiul lui Dumnezeu, coboară-te de pe cruce!”
41 Nanere adidya kutiin nlire wadin sisughe ligowe nanang niyerte nin nakukunen ntardu nacara kutii nlira, nin wor,
Preoții cei mai de seamă, de asemenea, batjocorind împreună cu cărturarii, cu fariseii și cu bătrânii, au zis:
42 “Ana tucu among, na a wasa atucu litime ba. Amere Ugoon Israila. Na atolu kitine kucan nkulle, ti ma nin yinun ninghe.
“A mântuit pe alții, dar nu se poate mântui pe sine însuși. Dacă el este Regele lui Israel, să se dea jos de pe cruce acum și vom crede în el.
43 Ana yinin min Kutelle. Na Kutelle tucughe nene a wadi nin suwe, bara ana woro, 'Meng Gono Kutelleari.'”
El se încrede în Dumnezeu. Să-l elibereze Dumnezeu acum, dacă îl vrea, pentru că a spus: “Eu sunt Fiul lui Dumnezeu”.”
44 A kire na i wa kutin nani ligowe taghe liyarin lirume.
Și tâlharii care au fost răstigniți împreună cu El au aruncat asupra Lui aceeași ocară.
45 Nene ucizinu kubi kun tocin insirti talo nmgeine vat udu kubi kun zakure.
De la ceasul al șaselea a fost întuneric peste toată țara până la ceasul al nouălea.
46 Udu kubi kun zakure, Yesu taa intet nin liwui kang a woro, “Eli, Eli, lama sabachthani?” na idin nufi, “Kutelle nin, Kutelle nin, iyarin taa usuni?”
Pe la ceasul al nouălea, Isus a strigat cu glas tare: “Eli, Eli, lima sabachthani?” Adică: “Dumnezeul meu, Dumnezeul meu, de ce m-ai părăsit?”.
47 Na ale na iwa yisin kupoowe nlanza nani, i woro, “Adin yicu Iliya ku.”
Unii dintre cei ce stăteau acolo, auzind, au zis: “Omul acesta cheamă pe Ilie.”
48 Kitene umong ta ucum a di yiru usoso, a lumu unin nin myein mi gbalala, ataa nca ujangaran a nakpaghe a sono.
Și îndată unul dintre ei a alergat, a luat un burete, l-a umplut cu oțet, l-a pus pe o trestie și i-a dat să bea.
49 Kagisin mene woro, “Sunanghe tiyene sa Iliya ba dak ada tucughe.”
Ceilalți au zis: “Lasă-l în pace. Să vedem dacă vine Ilie să-l salveze”.
50 Yesu nin ghantina liwui nin teet anin suna nfep me a kuu.
Isus a strigat din nou cu glas tare și și-a dat duhul.
51 Bara nani azanin kesu kiti kilau kutii nlire marta tiba unuzu kitene udak kadase. Kutine nin zuluno kang, apara martiza.
Și iată că perdeaua templului s-a rupt în două, de sus până jos. Pământul s-a cutremurat și stâncile s-au despicat.
52 Ni sek wa pozun, abe na nit alau ale na iwa nun fitiza.
Mormintele s-au deschis și multe trupuri ale sfinților care adormiseră au înviat;
53 I nuzu nanya niseke na ame nfita, a pira kipin kilau, a duro anit gbardan litime.
și, ieșind din morminte după înviere, au intrat în cetatea sfântă și s-au arătat multora.
54 Nene na asoje nyene nani nan nale na iwadin yenjun Yesu ku yene uzulunu kutine nin nimonile na isee feu da nani kang inin woro, “Kidegene Gono Kutelleari kane wadi.”
Iar centurionul și cei ce erau cu el, care priveau pe Isus, văzând cutremurul și cele ce se întâmplau, s-au îngrozit și au zis: “Cu adevărat, acesta era Fiul lui Dumnezeu!”
55 A wani gbardan na iwa dufin Yesu ku unuzun Galili inan di kye ghe waduku idin yenju vat iyisina piit.
Și erau acolo multe femei care priveau de departe, și care Îl urmau pe Isus din Galileea și Îl slujeau.
56 Nanya mene Maryamu Magdaliya, Maryamu unang Yakub, nin Yusufu ning naa nnonon zibide.
Printre ele erau Maria Magdalena, Maria, mama lui Iacov și a lui Iose și mama fiilor lui Zebedei.
57 Na kulelen nda, umong unan nikurfung kunan Arimatiya, lisane Yusufu, ule na awadi gono kaduran Yesu.
Când s-a făcut seară, a venit un om bogat din Arimateea, numit Iosif, care era și el ucenic al lui Isus.
58 Ada see Bilatus ku atiringhe kidowon Yesu. Bilatuse woro nani i ninghe.
Acest om s-a dus la Pilat și a cerut trupul lui Isus. Atunci Pilat a poruncit ca trupul să fie predat.
59 Yusufu yira kidowe, a gbincilo nanya mayapi ma boo,
Iosif a luat trupul, l-a înfășurat într-o pânză de in curată
60 a nunku nanya kisek kipese kanga na awa wuzu nanya natala. Anin tarda llitala kibulun kiseke anin nya.
și l-a așezat în mormântul său nou, pe care îl tăiase în stâncă. Apoi a rostogolit o piatră mare la ușa mormântului și a plecat.
61 Maryamu Magadaliya nin leli Maryamu wa di kikane, i sosin idin Yenju kideke.
Maria Magdalena era acolo, împreună cu cealaltă Maria, așezată în fața mormântului.
62 Nin kurtunun koiye, lo na liwa kafin, lirin shiri, a didya kultiin nlira nin na Farisiyawa wa pitirin nan Bilatus.
A doua zi, adică a doua zi după ziua pregătirii, s-au adunat la Pilat preoții cei mai de seamă și fariseii, și au zis:
63 I woro, “Cikilari, ti lizino na unang kinu kane wadi nin nlai a wa woro, 'Mbaya nayiri atat nma fitu tutung.'
“Domnule, ne aducem aminte ce a spus înșelătorul acela, pe când era încă în viață: “După trei zile voi învia”.
64 Bara nani ta anit idi yenje kiseke udu liri lin tatte. Bara nono katwa me wada tuughe i belle anit au, 'Afita nanya kiseke.' Kinu kin mbe wa kata kin burne.”
Poruncește, așadar, să se asigure mormântul până a treia zi, ca nu cumva discipolii lui să vină noaptea și să-l fure și să spună poporului: “A înviat din morți”; și ultima înșelăciune va fi mai rea decât prima”.”
65 Bilatus woro nani, “Yiran unan ncaa. Can idi kiliin kitene vat.”
Pilat le-a zis: “Aveți un paznic. Duceți-vă și asigurați-o cât mai bine”.
66 Bara nani i do idi kilin Kiseke vat, itursu litale inin ceu anan ncauleku.
Ei s-au dus deci cu garda și au securizat mormântul, sigilând piatra.
