Matiyu 13
1 Lilonne Yesu wa nuzu nanya kilari ado adi so nbiu kurawa.
În ziua aceea, Isus a ieșit din casă și a șezut pe malul mării.
2 Ligozi nanit gbardang da pitirino kitime, afita a pira nanya njirigi mmeyen a so ku; vat ligozie yissina licicin nbiyu kurawe.
O mare mulțime s-a adunat la El, așa că a intrat într-o barcă și a șezut; și toată mulțimea stătea pe plajă.
3 Yesue bele nani iuliru bardang nin tinan tigoldo. A woro, “Yenen unan tibila wa nuzu tibila.
El le vorbea multe lucruri în parabole, zicând: “Iată, un agricultor a ieșit să semene.
4 Da na a bilisa, imon imus disso likot libau, anyin tolo da ida leo inin.
În timp ce semăna, unele semințe au căzut pe marginea drumului, iar păsările au venit și le-au mâncat.
5 Imon disso nanya napparang, kika na ise mmin ku gbardang ba. Na nin molu kubi ba inuzu, bara na mmine wadi pit ba.
Altele au căzut pe un teren stâncos, unde nu prea avea pământ, și imediat au răsărit, pentru că nu aveau pământ adânc.
6 Da na uwui nghana, ilo bara na iwa dinin tiling ba, itunna ikoto.
Când a răsărit soarele, s-au pârjolit. Pentru că nu aveau rădăcini, s-au uscat.
7 Imon imus disso nan nya nimart. Aca imarte kunjo i parda ining.
Altele au căzut între spini. Spinii au crescut și le-au sufocat.
8 Imong imus disso mmin micine itaa iyip. Imong nkoli akalt akalt imong akut kutocin, a imong atat.
Altele au căzut pe pământ bun și au dat rod: unele de o sută de ori mai mult, altele de șaizeci, altele de treizeci.
9 Ame ule na adi nin na tuf na a lanza.
Cine are urechi de auzit, să asculte.”
10 Nono katwawe da ida woro Yesu ku, “Iyanghari nda usu anite uliru nin tinan tigoldo?”
Ucenicii au venit și I-au zis: “De ce le vorbești în pilde?”
11 Yesu kawa a woro nani, “Anung ina ni minu uyinnu nworu iyinin imon izikiki kipin tigo kitene kani, amma kiti mine na ina nani ba.
El le-a răspuns: “Vouă v-a fost dat să cunoașteți tainele Împărăției cerurilor, dar lor nu le este dat.
12 Bara kiti lenge na adimun, amere ima kpinghe ku, tutung ama nin yitu mun gbardang. Amma ame ulenge na a salin mu, kitime ima seru i cingilinghe na adi mune.
Căci oricui are, i se va da și va avea din belșug; dar oricui nu are, i se va lua chiar și ceea ce are.
13 Bara nani ndin su uliru nan ghinu nin tinan tigoldo, vat nin yenju mine, na idin yenju gegeme ba, vat nin lanzu mine, na idin lanzu gegeme ba, ana idin yinnuzu ba.
De aceea le vorbesc în parabole, pentru că, văzând, nu văd, iar auzind, nu aud și nici nu înțeleg.
14 Kiti mine anabcin Ishaya na kulo, ale na ana woro, 'Nanyan lanzu, ima lanzu, amma nanyan ko lome libo na ima yinnu ba. Nanyan yenju ima yenu, ama nanyan ko lome libo na ima se uyinnu ba.
În ei se împlinește profeția lui Isaia, care zice: , 'Auzind, veți auzi, și nu va înțelege în niciun fel; Văzând vei vedea, și nu va percepe în niciun fel;
15 Bara nibinai nanit alele na ti gotek, atuf mine ani nati getek nlanzue, iyizi mine ina tursu inin, Nsa nani ba se uyinnu nin niyizi mine, lanza nin na tuf mine se uyinnu ni nibinai minee, inin se utpillu tutung, meng ma ni nani ushinu.'
Căci inima acestui popor a devenit insensibilă, urechile lor sunt surde de auz, și au închis ochii; sau poate că ar putea percepe cu ochii, aud cu urechile lor, să înțeleagă cu inima lor, și s-ar întoarce din nou, și eu îi voi vindeca.
16 Amma imong koliari iyizi mine; idin yenju nin natuf mine, adin lanzu.
“Binecuvântați sunt ochii voștri, căci văd, și urechile voastre, căci aud.
17 Kidegenere ndin belu minu, a anbawa gbardang nin na nan katwa kacine npizira iyene imon ile na idin yenju, amma na ina yene a, na yita nin su ilanza imon ile na ina lanza, amma na ina lanza ba.
Căci cu adevărat vă spun că mulți profeți și oameni drepți au dorit să vadă lucrurile pe care le vedeți voi și nu le-au văzut; și să audă lucrurile pe care le auziți voi și nu le-au auzit.
18 To lanzan tinan tigoldo nnan tibuk.
“Ascultați, deci, pilda țăranului.
19 Asa umong nlanza uliru kipin tigowe ana a yinno ba, ame kugbergenuere nda kuda bolo imon ile na ina bilisu nanya me. Amere ulenge na iwa bilsu ghe libo.
Când cineva aude cuvântul Împărăției și nu-l înțelege, vine cel rău și smulge ceea ce a fost semănat în inima lui. Iată ce a fost semănat la marginea drumului.
20 Ame ulenge na iwa bilisu ghe napzmbara amere ulenge na awa seru uliru nin liburi libo dedei.
Ceea ce a fost semănat pe locurile stâncoase, acesta este cel care aude cuvântul și îndată îl primește cu bucurie;
21 Vat nani na adi nin tiling tin liti me ba, amma awa yissin gangang nin kabiri bat. na uniu nin gbagba wa dak bara uliru ntucue, awa diu dedei.
dar nu are rădăcină în el însuși, ci rezistă o vreme. Când apare opresiunea sau persecuția din cauza cuvântului, îndată se poticnește.
22 Ame ulenge na iwa bili ghe nanya nimart, amere ulenge na awa lanza ulirue, amma adadu in yii nin karusuzo nimon in yii, ma pardu ulirue, ama so sa kumat. (aiōn g165)
Ceea ce a fost semănat între spini, acesta este cel care ascultă cuvântul, dar grijile veacului acestuia și înșelăciunea bogățiilor înăbușă cuvântul, și el devine neînsuflețit. (aiōn g165)
23 Ame ulenge na iwa bili ghemmin micine, amere ulenge na alanza ulirue amimin yinno unin, anere ulenge na a macca nono a pitirino ni nin bara kidegene; imon nkoli akalt akalt, imong akut akut kutocin, a imong akut atat.”
Ceea ce a fost semănat în pământ bun, acesta este cel care aude cuvântul și îl înțelege, care cu siguranță face rod și produce, unii de o sută de ori mai mult, alții de șaizeci, iar alții de treizeci.”
24 Yesu kuru a belle nani umon uliru nin tinan tigoldo. Aworo, “Kipin tigo Kutelle masin nafo unit ule na abilisa imus kine kunen me.
Și le-a pus înaintea lor o altă pildă, zicând: “Împărăția cerurilor se aseamănă cu un om care a semănat sămânță bună în câmpul său;
25 Nin kitik na anit ndo nmoro, udon nivira me da ada bilisa kunya nileli imusse nanya kunene, anya udughe.
dar, pe când dormeau oamenii, a venit vrăjmașul său, a semănat și el buruieni de neghină printre grâu și a plecat.
26 Na i nuzu i kuno ita iyip, inin kunyawe wang nutuno ati.
Dar când a răsărit firul și a produs grâu, atunci au apărut și buruienile de scorbură.
27 Nono katwa nnan kunene da ida woroghe, 'Cikilari, na imus in alkamari uwa bilisu kunen fe ba? Iyiziari nta amamu ketilin ku?'
Slujitorii gospodarului au venit și i-au spus: “Domnule, nu ai semănat tu sămânță bună în câmpul tău? De unde au apărut aceste buruieni de scorbură?”.
28 A woro nani, 'Unan nivirari nasu nani.' Nono katwa wwe worooghhe nenge, 'Udi nin su ti do tidi dussu anina?'
El le-a zis: “Un vrăjmaș a făcut aceasta. Slujitorii l-au întrebat: “Vrei să mergem noi să-i adunăm?”.
29 Unan kunene woro, 'Nanere ba, iwa na do ndussu na manue, ima dussu alkame ligowe nin na mamue.
Dar El a zis: “Nu, ca nu cumva, adunând buruienile, să nu dezrădăcinați cu ele grâul.
30 Na vat mine kunjo ligowe uduru kubin pitiru kiti. Kubi npitiru kiti mma woru anan pitiroe, “Tun kalizan amamue itecu agum agum, idi juju, amma pitirinon alkane udu filai nighe.”'”
Lasă-le pe amândouă să crească împreună până la seceriș, iar la vremea secerișului voi spune secerătorilor: “Mai întâi, strângeți buruienile de scorbură și legați-le în mănunchiuri ca să le ardeți; dar grâul strângeți-l în hambarul Meu."”””.
31 Yesu kuru ana nanii umoon uliru nin tinan tigoldoe. A woro, “Kipin tigo Kutelle masin nafo fimus kuca kukuu na unit in yira a bila nan nya kunenme.
Și le-a pus înainte o altă pildă, zicând: “Împărăția cerurilor este ca un grăunte de muștar pe care l-a luat un om și l-a semănat în câmpul său,
32 Fimus fonee finare fi bene nanya nimu vat. Amma uwa bilu fining fi kuno, ku katin vat naca nanya kunene asa kuta kuca kudya, asa anyin kitene kani da ida kye tido mine tilanghe.”
care este mai mic decât toate semințele. Dar, când a crescut, este mai mare decât ierburile și devine un copac, astfel încât păsările cerului vin și se adăpostesc în ramurile lui.”
33 Yesu kuru a belle nani nton tinan tigoldo aworo, “Kipin tigo Kutelle masin nafo uyist ule na uwani nwa yiru a munu nanya nbulung ayangi atat asa mite hogogo mi ghana.”
Și le-a spus o altă pildă. “Împărăția cerurilor se aseamănă cu drojdia pe care a luat-o o femeie și a ascuns-o în trei măsuri de făină, până ce a fost toată leșinată.”
34 Vat ni lenge imone Yesu wa belu ligozi nanite nin tinan tigoldo. Andi na nin tinan tigoldo ba na awa belin nani imon ba.
Isus vorbea mulțimilor toate aceste lucruri în pilde; și fără pilde nu le vorbea,
35 Uwa so nani bara vat nimon ile na iwa belin kiti nanan liru nin nuu Kutelle nan so kidegen, na iwa woro, “Mma punu unu ning nin tinan tigoldo. Mma bellu imon ile na inyeshin uworsu kubi ncizunu nkye in yii.”
ca să se împlinească ce fusese spus prin proorocul care zicea, “Îmi voi deschide gura în parabole; Voi descoperi lucruri ascunse de la întemeierea lumii.”
36 Yessu suna ligozi nanite a pira nan nya kilari. Nono katwa me da kiti me iworo, “Durso nari tinan tigoldo kunyua kunene.”
Atunci Isus a dat drumul mulțimii și a intrat în casă. Ucenicii Lui au venit la El și I-au zis: “Explică-ne parabola buruienilor de pe câmp.”
37 Yesu kawa a woro, “Ame ulenge na a bilisa inus in alkama Usaun Nnitari.
El le-a răspuns: “Cel ce seamănă sămânța cea bună este Fiul Omului;
38 Kunene uyii ulelere; a imus in alkama inughere nono kipin tigowe. Amamue annare nono nnan katwa kananzanghari,
câmpul este lumea, semințele bune sunt copiii Împărăției, iar buruienile sunt copiii celui rău.
39 a unan nivire na ana bilisu inin kugbergenuari upitiru kiti unare imalin in yii, a anan pitiru kiti unare imalin in yii, a anan pitiru kiti inughere nono kadura Kutelle. (aiōn g165)
Dușmanul care le-a semănat este diavolul. Secerișul este sfârșitul veacului, iar secerătorii sunt îngerii. (aiōn g165)
De aceea, așa cum buruienile de scorbură sunt adunate și arse în foc, așa va fi și la sfârșitul acestui veac. (aiōn g165)
41 Usaun Nit ma tu nono katwa me, ima du idi pitirin imon vat na idi tizzu anit utazuna, nin na lenge na ina su nitwa ni nanzang.
Fiul Omului va trimite pe îngerii Săi, care vor strânge din Împărăția Sa tot ce este de poticnire și pe cei ce fac nelegiuiri,
42 Ima ta nani nan nya nla ugbagbai, kikanga na kuculu ma yitu ku nin nyaku nayini.
și îi vor arunca în cuptorul de foc. Acolo va fi plâns și scrâșnire de dinți.
43 Inung anan katwa kacine ma nin waltu nanya kipin tigo Ncif mine. Ame ulenge na adi nin natuf na alanza.
Atunci cei drepți vor străluci ca soarele în Împărăția Tatălui lor. Cine are urechi de auzit, să audă.
44 Kipin tigo Kutelle masin nafo utamani na unyeshin nanya kunen. Unit wase unin a nyeshe unin. Nanya liburi libo me anya, adi lewu vat nimon ile na adi mun, a sere kunen kone.
“Împărăția cerurilor se aseamănă cu o comoară ascunsă în câmp, pe care a găsit-o un om și a ascuns-o. În bucuria lui, se duce și vinde tot ce are și cumpără acel câmp.
45 Tutung kipin tigo Kutelle masin nafo unit na adi kupatiki adin piziru filu'ulu'u icine kujama me.
“Împărăția cerurilor se aseamănă cu un om care este un negustor care caută perle frumoase,
46 Na ase filu'ulu'u fi gegeme fin nikurfun idya, awa nya adi lewu nimon me vat a sere finin.
și care, găsind o perlă de mare preț, s-a dus, a vândut tot ce avea și a cumpărat-o.
47 Tutung kipin tigo Kutelle masin ukuma na iwa bworin nanya kurawa, a kifizo inawa mmyen ngangang
“Împărăția cerurilor se aseamănă cu o năvodă aruncată în mare, care a adunat pești de toate felurile,
48 Na uwa kulo, unan kifizu nibowe wunno unin likot udu ubiwu kurawe. ima nin so iferu inawa icine iti nanya nakuzung, amma imon i nanzaghhe ima fillu ining.
și pe care, când s-a umplut, pescarii au tras-o pe plajă. S-au așezat și au adunat ce era bun în recipiente, dar ce era rău l-au aruncat.
49 Nanere uma yitu nin nayiri nimalin inyii. Nono kadura Kutelle ma dak ida feru anan katwa kananzaghe nanya na nan katwa kacine. (aiōn g165)
Așa va fi și la sfârșitul lumii. Îngerii vor veni și îi vor despărți pe cei răi dintre cei drepți (aiōn g165)
50 Ima nin tu nani nanya nla unoiwu ugbagbai, kikanga na kuculu ima yitu ku nin nya ku nayini.
și îi vor arunca în cuptorul de foc. Acolo va fi plâns și scrâșnire de dinți.”
51 Iyinno ile imone vatta?” Nono katwa we woro ghe, “Tiyinno.”
Isus le-a zis: “Ați înțeles toate aceste lucruri?” Ei i-au răspuns: “Da, Doamne”.
52 Yesu tunna aworo nani, “Nanere vatt nnan ninyerte na alawa gono katwa kipin tigo Kutelle a massin nafo unit ulenge na adi nin kilari, na a kaliza imon ikisse nin nipesse nan nya filai me.”
El le-a zis: “De aceea, orice cărturar care a fost făcut ucenic în Împărăția cerurilor se aseamănă cu un om gospodar, care scoate din comoara sa lucruri noi și vechi.”
53 Kube da na Yesu nmala tinan tigoldo tone, anya asuna kiti kane.
După ce a isprăvit Isus aceste pilde, a plecat de acolo.
54 Yesu nya a pira nanya mmin me a tunna ndursuzu nanite nanya kutyi nlira, na ilanza fiu kifo nani i woro, “Unit ulele nse ule uyirue nin nimon izikiki ilele nweri?
Venind în țara lui, i-a învățat pe oameni în sinagoga lor, așa că ei erau uimiți și ziceau: “De unde are omul acesta atâta înțelepciune și atâtea minuni?
55 Na unit ulele usaun nnan kye nibulung unereba? Na unamere Maryamu ba? Na nwana nilime mere an Yakubu, Yusufu, Simon a Yahuda ba?
Nu cumva este acesta fiul tâmplarului? Nu cumva mama lui se numește Maria, iar frații săi Iacov, Iose, Simon și Iuda?
56 Na nwana nishono mere vat di ligowe nan ghiruk kakane ba? Ani unit ulele nase ile imone vat nweri?”
Nu sunt toate surorile lui cu noi? De unde a obținut atunci acest om toate aceste lucruri?”.
57 Iwa lanza ayi ninghe. Amma Yesu woro nani, “Na annabi diu diru ngongong ba se mmyin me nin na nan ngame.”
Ei s-au simțit jigniți de el. Dar Isus le-a zis: “Un profet nu este lipsit de cinste decât în țara și în casa lui.”
58 A na awa tizzu imon izikiki gbardang kikane ba bara udiru in yinnu mine.
El nu a făcut acolo multe lucrări mărețe din cauza necredinței lor.
